Conform acestui sondaj, realizat de rețeaua de televiziune ABC 52% dintre cei care au răspuns arată că se simt mai puțin “în siguranță” ca urmare a eliminării generalului iranian Qasem Soleimani, în ciuda asigurărilor date de administrația Trump.
Ceea ce trebuie luat în considerare, în ultimul timp, în America este diviziunea partizană și de aceea, de fiecare dată când cifrele par a înclina, cât de puțin de o parte sau de cealaltă, ele captează atenția analiștilor.
În campania electorală, președintele Trump a spus că are intenția de a scoate Statele Unite din ciclul războaielor interminabile, cu referire concretă la cele din Irak și Afganistan. Este exact ceea ce își dorește mai mult baza sa electorală și ideologică, bazin electoral la care Trump ține atât de mult. Pe ansamblu, oficialitățile Partidului Republican și marea majoritate a electoratului republican îi sunt favorabili lui Trump, cu privire la maniera în care a acționat în Iran, dar apar totuși breșe. În Congres, de exemplu, senatorul republican de Utah, Mike Lee s-a aliat cu nimeni altul decât cu cel mai de stânga candidat prezidențial democrat, Bernie Sanders, în încercarea de a obține garanții că președintele nu continuă să acționeze cu forță militară, împotriva Iranului, fără autorizația Congresului.
De ce este acest fapt relevant? Pentru că e posibil că în 2020, la alegerile pentru Casă Albă să aibă loc, în planul politicii externe, o confruntare între două viziuni cu obiective similare – neintervenționiste – una testată de realitate și alta doar declarativă, fără consecințe practice. Bernie Sanders poate câștiga preliminariile democrate și se știe că, de-a lungul întregii sale cariere, a criticat intervenționismul american, de la războaie și amestec în afacerile interne, până la acte similare celui împotriva lui Qasem Soleimani. Pentru electoratul de la dreapta și de la stânga spectrului politic pentru care această dezbatere contează, e posibil ca performanța administrației Trump să nu fie convingătoare, mai ales în ceea ce privește promisiunea făcută de a retrage trupe și de a opri ciclul războaielor interminabile, unul dintre motive fiind că, odată confruntat cu realitatea și consecințele ei,
Trump s-a văzut nevoit să acționeze, iar deciziile – bune sau rele – au avut la bază mai multe variabile decât promisiunea de campanie. În plus, el este înconjurat de nu puțini sfătuitori republicani care – în tradiția partidului - nu cred că America își poate permite să se retragă din zone de conflict nerezolvate, în care are interese strategice. Dacă promisiunile făcute vor fi însă criteriul de alegere, un Bernie Sanders are avantajul de a pune pe cântar doar retorica, netrecută prin filtrul realității, ceea ce ar putea deveni un avantaj electoral.
