O echipă de experți ai Fondului Monetar Internațional (FMI) au început astăzi o vizită de două săptămâni în Republica Moldova. Economiștii FMI urmează să se pregătească astfel pentru ultima evaluare a programului de finanțare pe care Fondul îl are cu Republica Moldova. Început în 2016, acest program de trei ani – suspendat o perioadă - se încheie la sfârșitul lunii martie. Are o valoarea totală de 180 de milioane de dolari, din care Republica Moldova a primit până acum aproape 160 de milioane. Înainte de vizita experților FMI, premierul Ion Chicu a declarat și într-un interviu cu Europa Liberă că nu exclude o pauză în relațiile cu Fondul Monetar dacă acesta se dovedește inflexibil în două probleme: finanțarea externă (promisă de Rusia) a unui ambițios program de infrastructură, dorit de guvern; și prețul gazului pentru consumatorii interni, pe care guvernul nu vrea să-l majoreze. Mai mult, în interviul cu Europa Liberă, premierul Chicu a susținut că o eventuală pauză în relația cu FMI nu ar izola Republica Moldova pe piața financiară internațională, nici nu ar submina relațiile cu alți parteneri externi, ca Banca Mondială și UE. Își poate permite guvernul o pauză în relația financiară cu FMI?
Relația unui stat cu Fondul Monetar Internațional este de parteneriat, iar schema după care funcționează această relație, simplist vorbind, este următoarea: un guvern are nevoie de bani pentru anumite proiecte importante pentru dezvoltarea țării, se împrumută de la FMI cu o dobândă avantajoasă, însă pentru aceste condiții privilegiate își asumă mai multe decizii negociate cu Fondul. Își poate permite un stat să renunțe la încheierea unui acord cu FMI? Sigur că da, spune economistul Viorel Gârbu, însă doar dacă guvernul funcționează cu precizia unui ceas elvețian.
„FMI nu oferă atât de multe mijloace financiare, cât oferă o anumită expertiză și pune pe această expertiză girul FMI, fapt care oferă donatorilor încredere. Atunci când guvernul refuză această supraveghere venită din partea Fondului Monetar Internațional, guvernul indirect se poate refuza inclusiv și de alte credite și granturi care ne oferă nouă donatorii clasici – Uniunea Europeană, Banca Mondială etc. Acest lucru nu înseamnă că Moldova nu va obține credite și granturi, dar acestea în mod special vor evita executivul. Acest lucru nu înseamnă eșec, dar acest lucru înseamnă responsabilitate. Guvernul trebuie să fie foarte conștient ce intenționează să facă”.
Cel puțin doi donatori importanți ai Republicii Moldova sunt în regim de așteptare privind sursele financiare discutate anterior cu guvernele de la Chișinău: e vorba de un potențial împrumut de câteva zeci de milioane convenit cu Banca Mondială și asistența macrofinanciară de 40 de milioane de euro din partea Uniunii Europene. Deocamdată, niciun partener de dezvoltare al Republicii Moldova nu a făcut declarații de natură să sugereze că ajutoarele financiare pentru guvernul de la Chișinău ar putea fi înghețate.
Într-un recent interviu pentru postul nostru de radio, premierul Ion Chicu a menționat că nu exclude o pauză în relația cu FMI, după încheierea actualului program, în cazul în care condițiile înaintate de instituția financiară „nu vor fi în interesul țării”.
Dacă nu era dorința de a finaliza cu succes acest program, ei nu veneau...Ion Chicu, prim-ministru
„Atunci când eu sau noi o să considerăm că ele nu sunt în interesul țării, noi n-o să acceptăm condițiile respective și vom lua o pauză, dar eu cred că este posibilitate de negociat, noi continuăm discuțiile cu FMI, tocmai de-atâta ei și vin acum, pentru că, dacă nu erau discuții și nu era dorința de a finaliza cu succes acest program, ei nu veneau. (…) Eu am spus că sunt două riscuri majore pentru continuarea programului cu FMI. (…) Primul risc, flexibilitatea; al doilea risc – insistența FMI de a majora tarifele la gaz pe intern. Dacă se insistă, noi nu continuăm cu FMI. Aceasta este poziția guvernului, care și-a asumat o răspundere, și eu răspund de aceasta”.
Guvernul moldovean mizează pe împrumuturi din partea Federației Ruse, 500 de milioane de dolari, și din Belarus pentru a acoperi cheltuieli prevăzute în buget, în special cele pentru proiecte de infrastructură. Economistul Viorel Gârbu se arată convins că cabinetul de la Chișinău va trebui să ofere explicații FMI în privința acestor împrumuturi și mai ales condițiile în care vor fi oferite.
„Sunt și riscuri asociate. Deci, FMI are o anumită agendă, o anumită politică pe care o promovează prin intermediul acestor instrumente de asistență, or, atunci când guvernele nu sunt de acord cu aceste politici încearcă să facă rost de mijloace financiare din alte surse. Acest lucru semnifică deja faptul că apare o anumită neînțelegere, un anumite conflict între intențiile guvernului și intențiile care sunt promovate de FMI”.
Dincolo de aspectul economic al relației Republicii Moldova cu Fondul Monetar Internațional, nu este deloc de neglijat latura politică a acestuia, spun experții economici. Or, un acord cu FMI reprezintă în primul rând o garanție pentru partenerii externi că țara nu va deraia de pe calea reformelor și că politicienii nu sunt tentați să adopte măsuri „populiste” de natură să pună presiune riscantă asupra bugetului.
