În ajunul reuniunii ministeriale a NATO de miercuri și joi, 12-13 februarie, secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a expus situația actuală a misiunilor Alianței din Afganistan și Irak.
Asta corespunde cu o scădere a încrederii populației din multe țări membre ale Alianței în ceea ce reprezintă aceasta și în importanța și viitorul NATO.
Cu această ocazie, un studiu al Pew Research Center arată că imaginea NATO în SUA și Franța s-a înrăutățit în ultimul an.
Acolo unde în SUA, în 2018, 64% din populație aveau o imagine pozitivă a NATO, procentul a căzut acum la 52%. În mare, NATO e cel mai bine văzută în Polonia (82%), iar cel mai puțin în Turcia (21%). Turcia fiind de altfel o țară esențială pentru securitatea Alianței, și a Europei în general, pe flancul de est și în Marea Mediterană.
În Franța, unde președintele Emmanuel Macron a spus recent că NATO s-ar afla în „moarte clinică” („brain death”), opiniile favorabile au scăzut la 49%, față de 60% acum doi ani și 79% acum un deceniu, în 2009.
Experții și diplomații din NATO s-au temut permanent în ultimii ani că felul în care Donald Trump a tratat Alianța încă de la început va duce la erodarea imaginii pe care NATO o are în conștiința publică. Dacă remarcile negative ale lui Macron au surprins neplăcut, în ajunul reuniunii la vârf NATO din decembrie de la Londra, în schimb Trump prezintă o imagine sistematic negativă a poverii NATO încă de când a devenit președinte în 2017.
Trump a amenințat că va scoate SUA din NATO, ba chiar anul trecut și-a numit aliații europeni „rău platnici” ( „delinquent”).
E revelator faptul că singura țară europeană în care imaginea colectivă dată de NATO s-a îmbunătățit recent este Marea Britanie, unde, din pricina Brexitului și a unei reevaluări a identității colective, NATO se bucură de 65% opinii pozitive, față de 62% în 2017.
Mulți dintre cei intervievați exprimă serioase rezerve față de faimosul articol 5 din Carta NATO, cel care garantează apărarea colectivă. Altfel zis, carta fundamentală a NATO spune că un membru NATO atacat înseamnă că toți sunt atacați.
De aceea, Ucraina sau Georgia, care doresc (în cazul Ucrainei chiar prin Constituție) să intre în NATO nu pot visa la asta, deoarece au părți din teritoriu ocupate de Rusia, ceea ce ar însemna un conflict direct între NATO și Rusia.
NATO a invocat o singură dată acest articol, în momentul atacurilor de la New York din 9 septembrie 2001, însă președintele de atunci, George Bush, a preferat să intervină singur în Afganistan, participarea NATO la forța internațională de acolo venind abia în anul următor, în 2002.
Chiar Donald Trump a fost însă cel care a numit NATO o organizație învechită (obsolete) și a mai spus, împotriva oricărei evidențe, că „muntenegrenii agresivi” ar putea să ne tragă pe toți în al Treilea Război Mondial. În urma întâlnirii sale cu Putin la Helsinki, în 2018, Trump se întrebase chiar, într-un interviu acordat Fox News, dacă ar merita ca fiul său să meargă să moară pentru Muntenegru. În felul acesta, chiar Trump a părut că pune în cauză chiar articolul 5 al cartei fondatoare a NATO, cel care asigură apărarea colectivă și reciprocă a membrilor.
E revelator, așadar, pentru starea de spirit colectivă de-a lungul și de-a latul țărilor din NATO, că 50% din cei care au participat la sondaj au spus că NATO nu ar trebui să apere un membru atacat de o putere din afară. Doar 38% au răspuns că NATO trebuie să intervină.
