Aflată la originea procedurii de impeachment a lui Trump, Ucraina s-a alăturat sistemului de achiziții militare al NATO (NATO Support and Procurement Agency, NSPA), deschizând calea spre posibilitatea pentru Kiev de a cumpăra în mod legal armament și echipament militar de la furnizorii Alianței, cum a explicat-o ministrul ucrainean al apărării Andri Zagorodniuk.
Ucraina a efectuat deja o serie de achiziții în decembrie, după ce a încheiat toate procedurile administrative. În realitate, Ucraina se alăturase deja, teoretic, NSPA încă din 2015, dar nu încheiase încă procedurile până acum.
NSPA este o rețea logistică a NATO care funcționează pe principiul: “nici câștiguri, nici pierderi” (“no profit-no loss”). Până acum, cum recunoaște chiar ministrul ucrainean al apărării, procedura intrării în NSPA fusese blocată chiar de opoziții venite din interior, de pildă din partea giganticului trust național de armament UkrOboronProm, care a funcționat întotdeauna ca un intermediar în cumpărarea de echipament militar.
Din pricina intermediarilor, Ucraina ajunsese să plătească sistematic de două ori mai mult pentru armament, pe care de acum îl va putea achiziționa la prețul real.
Ucraina cheltuiește 10 miliarde de dolari pe an pentru armament, ceea ce reprezintă 5,4% din PIB, altfel zis un buget al armatei de două ori mai mare, raportat la PIB, decât cel al majorității membrilor din NATO. Din acești bani, însă, doar o zecime sunt destinați achiziționării efective de armament.
Ucraina dorește să adere la NATO, ca și Georgia, de altfel, o țară căreia Alianța i-a făcut promisiunea oficială că va intra în NATO, la summitul de la București din 2008.
În cazul Ucrainei, țelul aderării la NATO este chiar înscris în noua constituție a țării. Ucraina este apoi un mare fabricant de armament, încă din epoca sovietică și are capacități de transport aerian de material militar greu care le depășesc pe cele ale majorității membrilor actuali ai NATO. În Afganistan, de pildă, unde vehicule și armament greu trebuiau transportate pe calea aerului fără escală, țările NATO, cu excepția SUA, subînchiriau avioane de transport ucrainene, chiar de la firme private.
Dat fiind războiul nedeclarat pe care Ucraina îl duce cu Rusia din 2014, aderarea Kievului la NATO rămâne însă o perspectivă îndepărtată. NATO nu poate primi Ucraina ca membru câtă vreme ea are părți din teritoriu ocupate, deoarece Alianța ar fi atunci obligată să intervină militar împotriva Rusiei, conform faimosului art. 5 din carta NATO, cel al apărării colective, care spune că un atac împotriva unuia din membri ar fi considerat un atac împotriva tuturor.
Acesta este și motivul pentru care NATO, care recent a primit ca membri Albania și Muntenegru din Balcani, dă înapoi de la promisiunea făcută Georgiei, deoarece această țară din Caucaz are, ca și Ucraina și Moldova (aceasta din urmă declarându-se neutră), părți din teritoriu ocupate militar de Rusia. Este vorba de regiunile separatiste Abhazia și Osetia de sud, cu un statut incert și nerecunoscut, cum sunt si Transnistria, sau, în Ucraina, Crimeea și Donbasul.
NATO în schimb patrulează, prin rotație, în Marea Neagră, cooperând astfel militar în regiune și cu Georgia și cu Ucraina.
Procedura de impeachment împotriva lui Donald Trump a pornit tocmai de la cooperarea militară a SUA cu Kievul, după ce Trump a suspendat pentru o vreme ajutorul militar destinat Ucrainei, cerând în același timp președintelui Volodimir Zelenski să deschidă o anchetă în Ucraina asupra afacerilor fiului rivalului său democrat Joe Biden.
