Interviul acordat la începutul lunii de președintele Franței Emmanuel Macron săptămânalului britanic The Economist continuă să facă valuri. Asta deoarece, spre surprinderea generală, Macron a spus ceea ce nici măcar Donald Trump nu spusese, dar a făcut-o de pe pozițiile unui atlantist convins.
Reacțiile continuă. Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a spus astăzi în Parlament, la Varșovia, că orice acțiune de punere la îndoială a garanțiilor de securitate incluse în tratatul NATO reprezintă o amenințare la adresa viitorului Uniunii Europene și al alianței.
În primul său discurs în fața Parlamentului după alegerile generale din 13 octombrie, care au dus la un nou mandat de guvernare pentru naționaliștii de la Lege și Ordine, Morawiecki a mai spus că UE ar trebui să continue să aibă relații strânse cu Londra, după Brexit, Marea Britanie rămânând, desigur, unul din cei mai importanți membri ai NATO.
Și ambasadoarea SUA la NATO, Kay Bailey Hutchison, a anunțat astăzi public că nu este de acord cu afirmațiile lui Macron, toate aceste comentarii venind ca reacție mai ales față de faptul că Macron a spus în interviul pentru The Economist, că NATO este în „moarte cerebrală”, invocând lipsa de coordonare din alianță și impredictibilitatea în mandatul lui Donald Trump.
Alte capitale reacționaseră imediat după interviul și afirmațiile lui Macron. Angela Merkel se declarase de îndată în dezacord cu președintele Franței. Germania a anunţat, de altfel, înainte de următorul summit NATO, că va cheltui aproximativ 50 de miliarde de euro pentru Apărare în 2020. Estimativ, suma reprezintă aproximativ 1,42% din PIB.
În cadrul summitului NATO de anul trecut, preşedintele Donald Trump dăduse de înțeles că nu exclude posibilitatea retragerii Statelor Unite din NATO dacă aliaţii nu vor aloca 2% din PIB pentru Apărare.
Miniștrii de externe din NATO se vor reuni miercuri, 20 noiembrie, la Bruxelles, pentru a pregăti întâlnirea şefilor de stat şi de guvern aliaţi de la Londra, din 3 - 4 decembrie.
Tot astăzi, în ajunul întâlnirii miniștrilor, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a ținut un discurs la sediul Alianței din Bruxelles, în care a lăudat eforturile țărilor care, pentru al cincilea an consecutiv, și-au sporit bugetul apărării. Asta a adus bugetului global al NATO, a spus Stoltenberg, peste 100 de miliarde de dolari în plus.
NATO e pe cale de a se adapta și noilor amenințări hibride. Prima asemenea echipă, specializată deja în amenințările informatice, se află săptămâna aceasta în Muntenegru, cel mai tânăr membru al Alianței.
De asemenea, la reuniunea ministerială de miercuri, dar și la summitul din decembrie, vor fi discutate relațiile cu Rusia și China. Relațiile cu Rusia, în special, rămân tensionate, iar reuniunile Consiliului Rusia-NATO au fost de facto suspendate în 2014, după anexarea Crimeei de către Moscova.
Stoltenberg a dat câteva exemple concludente ale cooperării în NATO. Astfel, a spus el, din cei circa 2.000 de sateliți care se învârt în jurul Pământului, jumătate aparțin țărilor din NATO.
Toate acestea vor fi discutate și miercuri, de către miniștri, dar mai ales la summitul de la Londra, în decembrie, pentru a dovedi nu doar în afara Alianței, dar și în interior, printre membri, că NATO nu este câtuși de puțin în ”moarte cerebrală”.
