Premierul Ion Chicu a anunțat că va prezenta Parlamentului o nouă rectificare a bugetului, după ce Curtea Constituțională a anulat amendamentele asumate prin răspundere de executiv. Fostul ministru al finanțelor Natalia Gavriliță, reprezentantă a Partidului Acțiune și Solidaritate, crede că rectificarea a întârziat, nu se concentrează pe menținerea locurilor de muncă și nici nu rezolvă problema întreprinderilor mici și mijlocii, care nu au cu ce plăti impozite și salarii angajaților.
Natalia Gavriliță: „În primul rând, rectificarea bugetului a venit prea târziu și, în al doilea rând, propune creșterea semnificativă a deficitului bugetar și îndatorarea statului fără a oferi o viziune clară referitoare la randamentul economic sau ce obținem noi din această îndatorare. Aceste măsuri economice care însoțesc bugetul nu rezolvă problema întreprinderilor mici și mijlocii care nu au rulaj și nu au din ce plăti impozite sau salarii și nici măcar nu se concentrează pe menținerea locurilor de muncă pentru cetățeni.”
Europa Liberă: Dar estimările guvernului sunt făcute la justa valoare că în urma pandemiei de coronavirus PIB-ul o să scadă cu trei la sută, iar deficitul bugetar o să crească cu peste 16 miliarde de lei, mai mult decât dublu față de prognozele făcute înainte de izbucnirea pandemiei?
Natalia Gavriliță: „Într-adevăr, această pandemie are serioase consecințe economice, creșterea economică va încetini la nivel global și se așteaptă o descreștere economică mondială. De asemenea, se așteaptă o descreștere economică și în Moldova, de aproximativ 3%, după estimarea Ministerului Economiei în acest moment, dar sunt experți care spun că această recesiune economică în Moldova ar putea ajunge chiar la 10%, de aceea ne putem aștepta la descreșterea veniturilor și dacă dorim să cheltuim și să asigurăm funcționarea economică, atunci trebuie să creștem deficitul bugetar. Însă întrebarea este: dacă creștem deficitul bugetar - îl creștem cu ce scop, ce acțiuni oferă guvernul pentru a menține locurile de muncă, pentru a diminua riscurile pentru agenții economici, pentru a oferi credite ieftine, astfel ca agenții economici să poată funcționa mai departe?”
Europa Liberă: Ce măsuri de stimulare economică pot fi luate acum?
Natalia Gavriliță: „PAS a propus două măsuri economice principale care ar ajuta familiile oamenilor să-și păstreze veniturile și ar ajuta agenții economici pe perioada activă a crizei. În primul rând, este vorba despre subvenționarea a 75% din salariul angajaților pentru cei care au intrat în șomaj tehnic din cauza pandemiei și este vorba despre asigurarea accesului la finanțe pentru întreprinderile mici și mijlocii prin creșterea fondului de garantare a creditelor pentru întreprinderi și subvenționarea dobânzii. Guvernul, pe de altă parte, propune rambursarea impozitelor plătite de către întreprinderi și propune subvenționarea dobânzilor fără a garanta creditele. Și aici avem două probleme: în primul rând, mecanismul de rambursare a impozitelor ajută doar pe cei care au un rulaj, au activitate economică și au din ce plăti impozite, iar subvenționarea dobânzilor ajută doar pe cei care au o activitate economică și oricum ar fi obținut un credit din partea băncilor.
Rolul statului este ca acum să cheltuiască bani nu pentru proiecte electorale, dar pentru a oferi un răgaz economic familiilor și agenților economici...
De aceea, aceste măsuri propuse sunt cu jumătate de măsură și nu sunt de natură să ajute agenții economici și oamenii în această perioadă de criză ca să aibă un răgaz, să înțeleagă cum se schimbă realitățile economice și să planifice reorientarea activităților pe viitor, după ce trecem de această perioadă de criză. Este foarte clar pentru toată lumea că se vor schimba în urma acestei crize, se vor schimba relațiile economice atât în Moldova, cât și în comerțul dintre țări, ne așteptăm și la impact asupra disponibilității locurilor de muncă pentru migranții noștri. Deci, ne așteaptă schimbări semnificative și rolul statului este ca acum să cheltuiască bani nu pentru proiecte electorale, dar pentru a oferi un răgaz economic familiilor și agenților economici, în special întreprinderilor mici și mijlocii.”
Europa Liberă: Fracțiunea PAS va vota rectificările bugetare?
Natalia Gavriliță: „Fracțiunea PAS va pune întrebări în comisiile parlamentare și va propune amendamente și, în funcție de acceptarea sau neacceptarea acestor amendamente, va lua decizii în privința votării rectificării bugetului.”
Europa Liberă: Executivul a anunțat și despre cele două credite care au fost rectificate astăzi în cadrul ședinței guvernului, creditul de 200 de milioane de euro din partea Federației Ruse și creditul de 235 de milioane de dolari de la FMI. Cum vedeți Dvs. gestionarea acestor surse?
Natalia Gavriliță: „La momentul actual este foarte important să obținem finanțare, dar trebuie să avem grijă de două lucruri: unu - să nu ne îndatorăm la condiții dezavantajoase, adică să obținem surse cu o dobândă rezonabilă la condiții rezonabile și să ne asigurăm că cheltuim acești bani pentru asigurarea creșterii economice pe viitor, astfel ca să putem rambursa aceste datorii. Și atunci este rezonabil să ne împrumutăm. Creditul oferit de Fondul Monetar Internațional este unul oferit la condiții foarte avantajoase, deci este vorba despre o rată de dobândă zero chiar și o perioadă de grație de câțiva ani cu cadența în zece ani. Mai mult ca atât, acest credit de urgență este acordat fără condiționalități și fără a avea anumite revizuiri pe parcursul utilizării lui. Însă, dacă este să vorbim despre creditul rusesc, aici, de exemplu, el a fost negociat destul de obscur și conține prevederi foarte periculoase pe termen lung, în special este vorba despre prevederea care, de fapt, presupune plata de către stat a unor potențiale datorii private. Deci, există prevederi în acest acord care sunt niște garanții de stat ascunse. În perioada de criză, atunci când este o probabilitate destul de mare ca anumiți agenți economici să nu-și poată onora obligațiunile de plată, există pericolul acesta că datoria unor agenți privați, unor companii private va fi pusă în datoria statului și ne vom trezi peste un an, doi, trei că Igor Dodon și prietenii lui, într-un mod netransparent, au căzut de acord să li se ofere niște credite unor agenți economici apropiați lor, iar pe urmă datoria acestor agenți economici trebuie să fie rambursată din banii statului, din banii plătitorilor de impozite, și anume această prevedere este cel mai mare risc în acest acord și considerăm că, în asemenea condiții, acest acord nu poate fi acceptat.”
