Anunțul a fost făcut la scurt timp după ce despre încheierea parteneriatului a anunțat publicația Financial Times. Jurnaliștii au scris că aceasta este o propunere a UE care urmează să fie aprobată săptămâna viitoare.

Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău a transmis că, în esență, parteneriatul va funcționa ca un aranjament-umbrelă pentru toate interacțiunile dintre R. Moldova și UE, în domenii precum:

• asistența UE pentru consolidarea rezilienței R. Moldova;
• securitatea cibernetică;
• combaterea dezinformării;
• asistența pentru sectorul apărării prin intermediul Instrumentului European pentru Pace;
• participarea R. Moldova în cadrul misiunilor UE de gestionare a crizelor;
• managementul integrat al frontierelor.

Altfel spus, potrivit jurnaliștilor de la Financial Times, R. Moldova ar urma să își intensifice schimbul de informații cu UE, să efectueze exerciții militare comune și să fie inclusă în programul comun de achiziții de armament al blocului comunitar.

Reprezentanții ministerului spun că majoritatea activităților prevăzute de Parteneriat deja sunt realizate în practică, iar Parteneriatul va permite R. Moldova să aibă o bază pentru cooperare mai sistemică cu UE.

Autoritățile moldovene dau asigurări că documentul a fost încheiat în concordanță cu obiectivele stabilite în Strategia securității naționale a R. Moldova.

• Te-ar putea interesa și: Noua strategie de securitate, votată de Parlament. Rusia - principala amenințare

Proiectul Strategiei securității naționale a R. Moldova prevede că Federația Rusă și interpușii săi în R. Moldova reprezintă cea mai periculoasă sursă de amenințare, care dacă nu este contracarată, poate avea efecte severe pentru statalitate și democrație. Tot în Strategie se precizează că aderarea deplină la Uniunea Europeană reprezintă unul dintre interesele naționale de securitate ale R. Moldova.

La 5 aprilie curent, Consiliul Uniunii Europene a aprobat o nouă asistență, în valoare de 41 de milioane de euro, pentru dezvoltarea capabilităților de apărare ale R. Moldova, prin intermediul Instrumentului european pentru pace. Pachetul a prevăzut asigurarea cu echipamente pentru: mobilitate, supraveghere aeriană și logistică.

Exceptând asistența stipulată mai sus, până în prezent, UE a aprobat un ajutor financiar, pentru dezvoltarea capabilităților de apărare ale R. Moldova, în valoare de 87 de milioane de euro.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Până în ianuarie 2028, Departamentul american al Energiei va putea emite autorizații pentru importurile din Rusia, dacă nu există alte surse de aprovizionare. Restricția va fi în vigoare până în 2040.

Consilierul pentru securitate națională al SUA, Jake Sullivan, a declarat că aceasta este „o lege istorică ce va consolida securitatea energetică și economică a SUA și va elimina dependența de Rusia pentru energia nucleară civilă.

Potrivit administrației Biden, „noua lege restabilește poziția de lider a Americii în sectorul nuclear” și „va contribui la asigurarea securității sectorului energetic american pentru generațiile viitoare”.

Casa Albă speră, de asemenea, că aprobarea recentă a unui pachet de 2,72 miliarde de dolari pentru acest domeniu „va transmite un semnal clar industriei că suntem angajați în creșterea pe termen lung a sectorului nostru nuclear”.

În plus, în decembrie anul trecut, SUA au convenit cu Canada, Franța, Japonia și Regatul Unit să investească împreună 4,2 miliarde de dolari pentru a extinde capacitatea de îmbogățire și conversie în țările lor.

Companiile americane au plătit Rusiei aproximativ 1 miliard de dolari pe an pentru uraniu îmbogățit, principalul combustibil pentru reactoarele nucleare comerciale. „Rosatom” a furnizat aproximativ 20% din uraniul îmbogățit utilizat în 93 de reactoare nucleare din Statele Unite.

Aceste livrări au continuat chiar și după ce anul trecut s-a aflat că „Rosatom” a furnizat componente, tehnologii și materie primă pentru rachete utilizate în războiul din Ucraina și pentru afacerile cu armament ale Rusiei.

„Rosatom” consideră că sancțiunile occidentale sunt „distructive pentru funcționarea durabilă a pieței globale de bunuri și servicii pentru ciclul combustibilului nuclear”.

### Vezi și... ###

Germanii au reținut o navă rusească. Presa scrie că ducea uraniu îmbogățit în SUA

Exercițiile militare avut loc luna trecută în Pacificul de Vest, au declarat multiple surse pentru Reuters.

Astfel, ar fi fost implicate „mai multe active militare”, dar exercițiile nu au fost oficiale. Ele sunt catalogate drept „întâlniri neplanificate pe mare”, conform unui acord tacit în care ambele părți susțin că exercițiile sunt pur și simplu rezultatul unor întâlniri întâmplătoare.

Sursele au mai spus că fregate și nave de aprovizionare ale Taiwanului și ale SUA au participat la exercițiile de câteva zile, care au fost concepute pentru fi exersate comunicațiile, realimentarea și aprovizionarea.

O altă sursă a declarat că deși „întâlnirile neplanificate” ale navelor implică mai ales exerciții de bază, acestea sunt esențiale pentru a oferi garanția că cele două armate pot comunica și acționa împreună în momente de urgență.

Sursa a adăugat că navele SUA și ale Taiwanului au realizat și manevre tactice, inclusiv căutarea unor ținte subacvatice.

Marina taiwaneză a transmis, într-o declarație pentru Reuters că, „marina intră adesea în contact cu navele altor țări și efectuează exerciții de întâlnire după cum este necesar”. Potrivit agenției de presă, Pentagonul a refuzat să comenteze.

• Te-ar putea interesa și: Președintele sârb Vucic îi spune lui Xi: „Taiwan este China”. Xi promite investiții

Washingtonul și Taipei și-au extins cooperarea militară în ultimii ani, pe fondul incursiunilor chineze aproape zilnice în apropierea Taiwanului.

Angajamentul militar SUA - Taiwan e însă menținut la un nivel discret, scrie Reuters, și adesea nu sunt confirmate oficial din cauza obiecțiilor Chinei față de orice contacte militare între Washington și Taipei.

China revendică Taiwanul pe care îl consideră parte a propriului teritoriu. Guvernul de la Taipei însă respinge perspectiva de a deveni parte a Chinei.

Taiwanul și Statele Unite nu au relații diplomatice oficiale, deoarece Washingtonul recunoaște oficial Beijingul. În același timp, o lege americană obligă SUA să ofere Taiwanului mijloacele de a se apăra.

Șeful marinei taiwaneze, Tang Hua, a vizitat luna trecută Statele Unite și a discutat despre modalitățile de intensificare a cooperării navale bilaterale, a raportat Reuters. Ca răspuns, Ministerul chinez de Externe a declarat că se opune ferm colaborării militare ascunse dintre Statele Unite și Taiwan.

China consideră Taiwanul este cea mai sensibilă problemă teritorială a Chinei. Neînțelegerile dintre China și Taiwan sunt una dintre problemele mari ale relației dintre Beijing și Washington.

Oficial, Beijingul nu exclude utilizarea forței militare pentru a aduce Taiwanul sub controlul său. Autoritățile din Taiwan afirmă însă că pretențiile teritoriale chineze sunt nejustificate, în condițiile în care Republica Populară Chineză nu a guvernat niciodată insula.

Articol preluat de pe Europa Liberă România.

Astfel, votul prin corespondență va putea fi aplicat chiar la alegerile prezidențiale și referendumul privind integrarea în UE, așteptate în această toamnă, pe 20 octombrie. Vor putea vota prin poștă moldovenii din: SUA, Canada, Islanda, Finlanda, Norvegia și Suedia.

Proiectul de lege privind implementarea parțială a votului prin corespondență a fost adoptat în lectură finală de legislatorii partidului de guvernământ PAS la 26 aprilie curent. De la prima la a doua lectură, numărul țărilor eligibile s-a mărit, de la două la șase, inițial fiind vorba doar de SUA și Canada.

După adoptarea proiectului de lege în lectură finală, deputatul PAS, Radu Marian, a spus că pilotarea votului prin corespondență le va permite autorităților să îmbunătățească procesul electoral, astfel încât, la scrutinul parlamentar din anul viitor, votul prin corespondență să poată fi aplicat în toată lumea.

• Te-ar putea interesa și: Diaspora din șase țări va putea vota prin poștă, la următoarele alegeri

Opoziția parlamentară a criticat inițiativa PAS. Vicepreședintele socialist al Parlamentului, Vlad Batrîncea, a acuzat autoritățile de la Chișinău că și-au încălcat propriul angajament față de UE, modificând legislația electorală în an electoral, fără expertizarea Comisiei de la Veneția.

Maia Sandu și PAS, sprijiniți masiv de diaspora occidentală în precedentele alegeri prezidențiale și parlamentare, au promis să ușureze votul pentru moldovenii din străinătate, care erau uneori nevoiți să parcurgă distanțe mari pentru a ajunge la urne.

Pentru a putea vota prin corespondență, cetățenii moldoveni din cele șase țări menționate mai sus vor trebuie să se înregistreze online, în prealabil, pe site-ul Comisiei Electorale Centrale. Buletinele de vot vor fi expediate prin intermediul poștei diplomatice sau a serviciilor poștale obișnuite.

Nu vor putea vota prin corespondență moldovenii din Rusia, Ucraina sau alte țări aflate în conflicte militare, din statele cu care R. Moldova nu are stabilite relații diplomatice și din țările în care nu se respectă standardele internaționale privind desfășurarea alegerilor libere și corecte.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Kuznețov a fost reținut în calitate de suspect într-un dosar penal sub acuzația de luare de mită în proporții deosebit de mari.

Potrivit anchetatorilor, în perioada 2021-2023, când era șef al Direcției a 8-a a Statului Major General al Forțelor Armate Ruse, Kuznețov ar fi primit „mită de la reprezentanți ai unor structuri comerciale pentru anumite acțiuni în favoarea acestora”.

Purtătoarea de cuvânt a Comitetului de Investigații din Rusia, Svetlana Petrenko, a declarat că, în urma perchezițiilor la domiciliu au fost găsite și confiscate mijloace bănești - ruble și valută străină - în valoare de peste 100 de milioane de ruble, monede de aur, ceasuri de colecție și obiecte de lux.

La cererea anchetei, un tribunal a dispus arestarea preventivă a generalului.

Din 2010 până în 2023, Kuznețov a fost șef al Direcției a 8-a a Statului Major General al Forțelor Armate Ruse. Această structură se ocupă de serviciile de protecție a secretului de stat din cadrul Ministerului Apărării, inclusiv de comunicațiile speciale, criptare și cenzura militară.

În mai 2023, Kuznetsov a fost numit șef al Direcției principale de personal a Ministerului rus al Apărării. Înainte de aceasta, el „a ocupat diverse funcții în cadrul serviciului secret de protecție a statului”.

Luna trecută, în ministerul rus al Apărării au început remanieri importante, după un alt caz răsunător de corupție. Pe 23 aprilie, Comitetul de anchetă a raportat reținerea generalului Timur Ivanov, viceministrul apărării, suspectat de luare de mită. Ivanov era responsabil de complexul de construcții militare. Ivanov a fost plasat în arest până pe 23 iunie, la cererea anchetei.

Pe 12 mai, a fost anunțată oficial demiterea lui Serghei Șoigu din funcția de ministru al Apărării. El a fost numit în funcția de secretar al Consiliului de Securitate al Rusiei, înlocuindu-l pe Nikolai Patrușev.

### Vezi și... ###

V. Putin îl schimbă pe S. Șoigu din funcția de ministru al Apărării

Astfel, producătorii moldoveni vor exporta pe piața europeană: struguri de masă, roșii, usturoi, mere, cireșe, prune și suc de struguri, fără taxe și restricții cantitative.

„În timp ce Rusia impune embargouri, UE rămâne un partener solid, deschizând tot mai mult piața. Încă o dovadă a sprijinului constant al Uniunii Europene pentru țara noastră. Mulțumim partenerilor noștri europeni”, a scris ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, pe rețelele sociale.

Într-un comunicat de presă, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a transmis că în urma liberalizării temporare a comerțului, în perioada 2021-2023, exporturile moldovenești către Uniunea Europeană au înregistrat o creștere remarcabilă:

• strugurii de masă – de la 15,8 mii tone, la 32,3 mii tone;
• merele proaspete - de la o mie de tone, la 13,2 mii tone;
• prunele - de la 25,8 mii tone, la 60,4 mii tone;
• cireșele - de la 74 de tone, la 2,9 mii tone.

Unele produse au depășit cotele prevăzute, cum ar fi strugurii – cu 62% și cireșele - cu 93%.

Autoritățile spun că grație liberalizării comerțului cu UE, în 2023, producătorii agricoli au economisit aproximativ 6 milioane euro și au înregistrat afaceri în valoare de 89,5 milioane de dolari, în creștere cu 129% față de anul precedent.

Pentru prima oară, suspendarea taxelor și cotelor de import pentru producătorii moldoveni a intrat în vigoare în iulie 2022 și a fost ulterior extinsă pentru alte 12 luni, în luna iulie a anului trecut. Această măsură a UE a servit drept sprijin pentru producătorii agricoli moldoveni, ale căror căi comerciale de comerț au fost blocate în urma declanșării de Rusia a războiului în Ucraina.

Datele Biroului Național de Statistică arată că în anul 2023, ponderea exporturilor din R. Moldova către Uniunea Europeană a fost de 65,4%, însumând 2,6 miliarde de dolari, cu 4,3% mai mult față de 2022. Ponderea importurilor din UE a fost de 48,3%, ajungând la 4,2 miliarde de dolari, cu 4,1% mai puțin comparativ cu anul 2022.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Vizita are loc la mai puțin de o lună după ce Congresul a aprobat un pachet de asistență mult întârziat, care prevede un ajutor de peste 60 de miliarde de dolari pentru Ucraina, din care o mare parte va fi destinată refacerii sistemelor de artilerie și de apărare antiaeriană, care s-au epuizat grav, notează AP.

În cea de-a patra sa călătorie la Kiev de la începutul războiului din Ucraina, Blinken va sublinia angajamentul administrației Biden față de apărarea și securitatea pe termen lung a Ucrainei, au declarat oficiali americani. Aceștia au precizat că, de când președintele Joe Biden a semnat pachetul de ajutor la sfârșitul lunii trecute, administrația a anunțat deja 1,4 miliarde de dolari în asistență militară pe termen scurt și 6 miliarde de dolari în sprijin pe termen mai lung.

Antony Blinken îi va asigura pe oficialii ucraineni, inclusiv pe președintele Volodimir Zelenski, de sprijinul constant al SUA și va ține un discurs legat pe viitorul Ucrainei, au declarat oficialii.

Blinken va "trimite un semnal puternic de reasigurare" liderilor ucraineni și personalităților din societatea civilă cu care se va întâlni în timpul vizitei sale de două zile, a declarat oficialul, care a vorbit cu reporterii sub rezerva anonimatului înainte de întâlnirile lui Blinken.

• Te-ar putea interesa și: Ucraina: Armata rusă încearcă să deschidă un nou front în regiunea Harkov

Într-o declarație publicată după sosirea lui Blinken, Departamentul de Stat a precizat că acesta se va întâlni cu președintele Volodimir Zelenski și cu alți oficiali ucraineni de rang înalt „pentru a discuta despre actualizările de pe câmpul de luptă, despre impactul noii asistențe economice și de securitate a SUA, despre securitatea pe termen lung și alte angajamente, precum și despre susținerea redresării economice a Ucrainei”.

Întârzierile în ceea ce privește asistența americană au declanșat îngrijorări profunde la Kiev și în Europa. Armata ucraineană este pe poziții defensive pe câmpul de lupta de luni de zile. Trupele rusești au avansat încet, mai ales în regiunea Donețk, profitând de lipsa de personal militar și de muniție de artilerie ale Ucrainei.

Luni, consilierul american pe probleme de securitate națională Jake Sullivan a declarat că Washingtonul încearcă să accelereze „ritmul livrărilor” de arme către Ucraina pentru a o ajuta să echilibreze forțele de pe front.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

În discursul său, Siljanovska-Davkova s-a referit doar la „Macedonia”, și nu a rostit numele constituțional al țării – „Macedonia de Nord”.

Siljanovska-Davkova, profesoară în drept, în vârstă de 68 de ani, a candidat la prezidențiale din partea partidului conservator de opoziție Organizația Revoluționară Internă Macedoneană - Partidul Democrat al Unității Naționale Macedonene (VMRO-DPMNE). Această forță politică a criticat acordurile încheiate cu Grecia în 2018, în baza cărora fosta republică iugoslavă și-a schimbat oficial numele din „Macedonia” în „Macedonia de Nord”. Grecia s-a opus cu fermitate denumirii „Macedonia”, spunând că aceasta ar sugera pretenții teritoriale asupra regiunii sale istorice cu același nume, motiv pentru care a blocat aderarea țării vecine la NATO și la UE.

Acordul prin care „Macedonia” a devenit „Macedonia de Nord” a deschis calea pentru continuarea integrării occidentale a țării.

În discursul său inaugural, Siljanovska-Davkova a promis că va fi președintele tuturor cetățenilor, indiferent de afilierea lor politică.

„Voi uita momentele proaste și îmi voi aminti doar de cele bune. Voi fi președinte atât de stânga, cât și de dreapta, pentru toți cetățenii”, a spus ea.

Reprezentanți ai actualului guvern al Macedoniei de Nord au condamnat gestul lui Siljanovska-Davkova. Ministrul justiției, Krenar Loga, a declarat că, în opinia sa, jurământul nu ar fi valabil, pentru că noua președintă a menționat numele neconstituțional al statului. Ulterior, Ministerul de Externe al Macedoniei de Nord și-a reafirmat angajamentul față de toate angajamentele asumate de Skopje.

Gordana Siljanovska-Davkova a obținut peste 65% din voturi în al doilea tur de scrutin, în timp ce rivalul său, fostul președinte al Macedoniei de Nord, Stevo Pendarovski, a obținut peste 29,%. Alegerile parlamentare au fost câștigate de coaliția condusă de VMRO-DPMNE, care este posibil să formeze noul guvern. Deocamdată, cabinetul este format din adversarii săi politici.

### Vezi și... ###

Blinken pleacă de la Skopje înainte să vină Lavrov

Autoritățile au declarat pentru Serviciul armean al RFE/RL că cei reținuți nu s-au conformat ordinelor poliției.

Acțiunile de nesupunere civică au fost desfășurate în urma unui apel al arhiepiscopului Bagrat Galstanian, care cere demisia premierului Nikol Pașinian din cauza acordului de frontieră.

Liderii mișcării de protest spun că nu sunt împotriva demarcării și delimitării frontierei cu Azerbaidjanul, dar consideră că aceasta ar trebui să aibă loc prin semnarea unui tratat de pace și cu participarea unor garanți internaționali.

La rândul său, premierul Nikol Pașinian a declarat că cei care pledează pentru suspendarea procesului de demarcare și delimitare a frontierei pun în pericol suveranitatea Armeniei.

Valul de proteste în Armenia a început pe 9 mai, la Erevan, unde mii de oameni au blocat străzile în semn de „nesupunere civică”, pentru a-și arăta nemulțumirea față de acordul de frontieră negociat de Erevan și Baku. Înțelegerea prevede cedarea a patru sate de pe teritoriul armean, locuite în perioada sovietică de azeri.

### Vezi și... ###

Armenia fierbe după ce Pașinian ar fi căzut de acord să dea azerilor patru sate

Nausėda a obținut 44% din voturi, iar Šimonytė aproape 20%, potrivit rezultatelor preliminare publicate luni de Comisia Electorală Centrală (CEC) din Lituania. În total, în cursa prezidențială s-au înscris opt candidați.

Totodată, CEC a anunțat că referendumul constituțional organizat în aceeași zi cu alegerile prezidențiale a eșuat. Propunerea de a permite lituanienilor obținerea celei de a doua cetățenii, dintr-o țară „prietenă”, nu a fost sprijinită de necesarul de peste jumătate din alegători.

La referendum au participat circa 59% din alegători, dintre care aproximativ 74% au votat în favoarea modificării Constituției – in număr insuficient pentru aprobarea modificării.

În prezent, lituanienii care doresc să obțină o altă cetățenie trebuie să renunțe la cetățenia lituaniană.

Principalele împuterniciri ale șefului statului în sistemul politic al Lituaniei, țară membră a NATO, sunt supravegherea politicii externe și de apărare, alături de rolul de comandant suprem al forțelor armate.

Având în vedere că Lituania este situată strategic pe flancul estic al NATO, președinția acestei țări relativ mici capătă o importanță sporită pe măsură ce cresc tensiunile dintre Rusia și Occident din cauza războiului din Ucraina, notează agenția AFP. Atât Nausėda, cât și Šimonytė și-au exprimat sprijinul ferm față de Ucraina. De asemenea, cei doi s-au confruntat și în al doilea tur de scrutin prezidențial în 2019, când Nausėda a câștigat cu 66% din voturi.

### Vezi și... ###

Lituania vrea să introducă dubla cetățenie. De ce nu ar fi permisă combinația „moldo-lituaniană”

Mii de oameni au protestat la Tbilisi în ajunul examinării de către Parlament, în a treia și ultima lectură, a controversatului proiect de lege „privind influența străină”. Poliția a aplicat forța împotriva manifestanților și a reținut cel puțin 20 de persoane.

Comisia juridică a parlamentului georgian a avizat pozitiv proiectul de legii pentru ultima lectură, duminică, într-o ședință care a durat 67 de secunde. Potrivit șefului comisiei, Henri Ohanașvili, pentru a treia lectură au fost înaintate numai amendamente minore ce țin de redactare.

În noaptea de duminică spre luni, câteva mii de protestatari s-au adunat din nou în fața Parlamentului georgian, cu intenția de a-i împiedica pe deputații partidului de guvernământ să intre în clădire și să înceapă procedura de vot, care se așteaptă să aibă loc luni, 13 mai.

Parlamentarii au reușit să intre în Parlament, după ce forțele de ordine i-au îndepărtat cu brutalitate pe manifestanți de la intrările în clădire și a reținut cel puțin 20 de persoane.

Potrivit Ministerului georgian de Interne, printre cei reținuți se numără cetățeni ruși și americani.

Canalul de televiziune georgian Imedi a relatat, de asemenea, că a fost reținut și un cetățean moldovean.

Ulterior, autoritățile de la Chișinău au confirmat că un cetățean moldovean a fost reținut în timpul protestelor din Georgia. Potrivit reprezentanților MAE, autoritățile moldovene sunt în contact cu autoritățile georgiene.

Pe străzile centrale ale capitalei georgiene au avut loc demonstrații pe tot parcursul weekendului, la care au participat câteva mii de persoane.

• Te-ar putea interesa și: Condamnare internațională tot mai amplă a „legii rusești” din Georgia

Congresul SUA a îndemnat guvernul georgian să retragă imediat proiectul de lege privind „agenții străini”, pe care legislatorii americani l-au calificat drept „dezastruos”.

„Situația din Georgia este clară. Guvernul poate să asculte vocea poporului georgian sau poate să rămână pe calea întunecată a autoritarismului de tip rusesc”, se arată în scrisoarea membrilor Camerei Reprezentanților a SUA adresată premierului georgian Irakli Kobahidze.

Congresmenii au declarat că, dacă proiectul de lege va fi adoptat, vor susține o „schimbare fundamentală” în politica SUA față de Georgia, care ar putea duce la o revizuire a ajutorului financiar pentru Tbilisi, extinderea interdicțiilor de viză și a sancțiunilor financiare împotriva „celor responsabili de subminarea dezvoltării democratice a Georgiei”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Agențiile pe presă rusești au publicat imagini de vineri după-amiază cu autobuzul care după ce a cotit de pe strada Bolșaia pe Podul Săruturilor, a părut să iasă de sub control, rupând balustrada podului, și s-a scufundat în apa râului.

Scafandrii au început operațiunea de scoatere a vehiculului din râu.

Potrivit informațiilor preliminare, în autobuz se aflau 20 de persoane.

Polițiștii l-au arestat pe șofer. Ei au informat că firma proprietară a autobusului, Taxi, a fost sancționată de 23 de ori pentru diferite abateri în ultimii doi ani.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

„Peste 80 de persoane au fost deja identificate, în zilele următoare urmând a fi identificați și ceilalți”, a declarat pentru Europa Liberă șefa Secției comunicare și protocol a Inspectoratului General al Poliției (IGP), Diana Fetco.

Potrivit ei, poliția nu a intervenit la evenimente ca să amendeze persoanele care au purtat simbolica interzisă, din rațiuni de discreție, dar a înregistrat video și fotografic toate cazurile, iar cetățenii identificați vor fi anunțați prin poștă.

Anul trecut, potrivit Dianei Fetco, au fost consemnate 147 de încălcări de acest gen. În acest an, în schimb, doar în autonomia găgăuză au fost înregistrare aproape 80 persoane care au sfidat legea.

Cele mai multe încălcări au fost observate la Comrat, Chișinău și Bălți.

• Te-ar putea interesa și: 9 mai sau cum se împacă două sărbători într-o singură zi în R. Moldova
  

Promovarea sau răspândirea panglicii Sfântului Gheorghe și a literelor Z și V, utilizate drept semne distinctive ale armatei ruse în războiul din Ucraina sunt interzise pe teritoriul R. Moldova.

Persoanele fizice care nu respectă interdicția pot fi sancționate cu amenzi de la 4.500 la 9.000 de lei sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 30 la 60 de ore.

Persoanelor cu funcție de răspundere li se pot aplica amenzi de la 9.000 la 18.000 de lei și, respectiv, în privința persoanelor juridice amenda este de la 18.000 la 30.000 de lei, potrivit Codului Contravențional al R. Moldova.

Curtea Constituțională a precizat, în aprilie 2023, că sancționarea utilizării panglicii negru-oranj și a simbolurilor interzise V și Z este constituțională. Totuși, pentru a sancționa o persoană trebuie să se constate că simbolul a fost utilizat în scopul justificării sau glorificării acțiunilor de agresiune militară, a crimelor de război sau a crimelor împotriva umanității.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Această constatare extinde un șir record de 11 luni consecutive, în care fiecare lună a stabilit noi recorduri de temperatură. Din iunie 2023, fiecare lună a fost clasată drept cea mai caldă lună înregistrată vreodată, comparativ cu aceeași lună din anii precedenți. Includerea lunii aprilie în această serie record a condus la stabilirea unei medii globale de temperatură fără precedent, depășind cu 1,61 grade Celsius media din perioada preindustrială a anilor 1850-1900.

Experții atrag atenția că aceste extreme climatice, inclusiv creșterea record a temperaturii suprafeței mării, ridică întrebări asupra impactului activității umane asupra sistemului climatic.

De asemenea, ei au confirmat că schimbările climatice au contribuit la fenomene extreme în aprilie, cum ar fi valurile de căldură, asociate cu potențialul deceselor în regiunea Sahel.

Oameni de știință avertizează că lumea se apropie periculos de mult de a încălca obiectivul Acordului de la Paris din 2015 privind limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius, subliniind necesitatea unei acțiuni urgente și coordonate pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Observațiile serviciului european de monitorizare a schimbărilor climatice încep din 1940. Acestea au fost analizate și comparate până a se confirma că luna trecută a fost cea mai caldă din perioada preindustrială.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Asaltul trupelor ruse reprezintă o încercare de a deschide un nou front în războiul care durează de mai bine de doi ani de la declanșarea invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina. Luptele din zonele de frontieră a regiunii Harkov au continuat, iar Kievul a trimis întăriri în zonă, a anunțat Ministerul Apărării, potrivit Reuters.

„În jurul orei 5 dimineața, a existat o tentativă a inamicului de a străpunge linia noastră defensivă sub acoperirea unor vehicule blindate”. Deocamdată, aceste atacuri au fost respinse; luptele de intensitate variabilă continuă”, spune Ministerul Apărării de la Kiev.

O sursă militară ucraineană de rang înalt a declarat sub condiția anonimatului pentru Reuters că forțele rusești au pătruns cu 1 km în interiorul graniței ucrainene și că urmăresc să împingă trupele ucrainene până la 10 km în interiorul țării. Kievul încearcă să țină piept acestui avans.

• Te-ar putea interesa și: 11.000 de bărbați ucraineni au încercat să scape de înrolare fugind în România. 19 au murit, dintre care 11 înecați în Tisa

Ucraina a reușit în 2022, primul an de război la scară largă, să alunge trupele rusești din cea mai mare parte a regiunii Harkov. Însă după eșecul contraofensivei ucrainene din vara anului trecut, forțele rusești au revenit la ofensivă și avansează încet, în special în regiunea Donețk, mai la sud.

Potrivit unor experți, rușii forțează la Harkov și pentru a „ocupa” în mod diversionist apărarea ucraineană tot mai „obosită”.

Tensiunile din regiune au crescut în martie, după ce președintele rus, Vladimir Putin a cerut crearea unei zone tampon în interiorul teritoriului ucrainean, despre care a spus că este necesară pentru a proteja Rusia. De atunci, zona a devenit deosebit de vulnerabilă, din cauza atacurilor aeriene care au provocat daune majore infrastructurii energetice din regiune.

În Vovceansk, un oraș de graniță din regiunea Harkov, cu o populație de 17.000 de locuitori înainte de război, care s-a redus la câteva mii, autoritățile au declarat că așezarea și zonele din jur au fost supuse unor bombardamente masive.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Prin intermediul acestei inițiative, instituția Avocatului Poporului își propune să dezvolte instrumente și mecanisme mai temeinice pentru promovarea și protecția drepturilor omului la nivel național, să consolideze colaborarea cu Curtea Europeană a Drepturilor Omului, dar și să descopere noi oportunități de îmbunătățire a serviciilor Ombudsmanului prin intermediul inteligenței artificiale.

Avocatul Poporului, Ceslav Panico, a confirmat pentru Europa Liberă că, pe lângă digitalizare, banii oferiți de Consiliul Europei vor fi investiți în colectarea datelor în domeniul drepturilor omului și compararea lor cu datele Biroului Național de Statistică (BNS) - „o etapă foarte importantă în procesul de adaptare a legislației naționale în acest sens și a unei intervenții de precizie chirurgicală în cauzele problematice în domeniul drepturilor omului în R. Moldova”. De asemenea, vor fi eficientizate mecanismele prin care cetățenii pot contacta, depune cereri, pot comunica cu instituția Ombudsmanului.

„În ultimii ani avem mai multe condamnări la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. În acest sens, ne propunem să îmbunătățim relația dintre instituția Avocatului Poporului și CtEDO, în legătură cu acele cauze, pentru a oferi asistența și expertiza Oficiului. De asemenea, vom urmări îndeaproape felul în care deciziile CtEDO sunt îndeplinite la nivel național”, a adăugat Panico.

• Te-ar putea interesa și: Podcastul „În esență...” | Cum trăiesc deținuții în închisorile moldovene

Prima etapă a proiectului, care se va desfășura în perioada 2024-2025, se va concentra pe îmbunătățirea managementului Oficiului Avocatului Poporului, digitalizarea serviciilor și includerea unor elementele ale inteligenței artificiale în sistemul de colectare și analize de date și interacțiunea cu cetățenii prin mecanismele alternative digitale. Totodată, va fi consolidată relația cu Curtea Europeană a Drepturilor Omului și promovarea drepturilor omului în întreaga societate.

În acest sens, Avocatul Poporului a menționat că în luna iulie se va desfășura Caravana Drepturilor Omului în trei regiuni ale R. Moldova, Cahul, Ungheni și Drochia, unde activitățile Oficiului vor ținti sensibilizarea și responsabilizarea organizațiilor și a autoritățile locale, dar și educarea populația în privința cunoașterii drepturilor fundamentale, abilităților de auto-apărare, precum și a mecanismelor de interacțiune cu instituțiile pregătite în domeniul apărării drepturilor omului.

Având în vedere că în noiembrie 2023 Oficiul Avocatului Poporului a reușit să se alinieze la standardele prestabilite de Principiile de la Paris, fiind reacreditat cu statutul „A” (cel mai înalt) de către Alianța Globală a Instituțiilor Naționale ale Drepturilor Omului – statut unic în regiune, acest proiect va ajuta instituția să-și fortifice acest statut nu doar la nivel național, dar și regional, susține Ceslav Panico.

La evenimentul de prezentare a proiectului, Falk Lange, șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, a remarcat evoluția instituției, pe care o vede parte integrantă a modelului modern de bună guvernare, servind ca gardian al drepturilor omului, se arată într-un comunicat al Oficiului Ombudsmanului.

Cum stau lucrurile de fapt în domeniul drepturilor omului în Republica Moldova?

Potrivit datelor raportului anual privind respectarea drepturilor și libertăților omului în Republica Moldova în anul 2023, respectarea drepturilor omului nu a suferit modificări considerabile, întrucât cetățenii Republicii Moldova continuă să resimtă limitări ale drepturilor și libertăților civile, în diferite domenii.

Raportul scoate în evidență: abuzurile în domeniul respectării dreptului la sănătate; progresele, dar și neajunsurile sistemului de justiție - menit să asigure cetățenilor dreptul la procese de judecată echitabile; sistemul de asistență și protecție socială precar; încălcarea în repetate rânduri a dreptului la siguranță și libertate, precum și dificultățile de a duce un trai decent ale angajaților din câmpul muncii plătiți cu salariul minim pe economie.

Cu referire la respectarea drepturilor persoanelor din stânga Nistrului, ombudsmanul notează că perioada anului 2023 nu s-a marcat prin schimbări pozitive în segmentul respectării drepturilor omului.

În ultimii mai bine de 26 de ani, Curtea de la Strasbourg a pronunțat 599 de hotărâri în cauzele moldovenești, fiind constatate în jur de 800 de violări ale Convenției. R. Moldova a fost obligată de CtEDO să plătească despăgubiri în valoare de peste 22,8 milioane de euro. Cel mai des, în R. Moldova se încalcă dreptul la un proces echitabil (peste 31%); interzicerea torturii (peste 23%); dreptul la libertate și siguranță (apr. 15%) etc. Cele mai întâlnite tipuri de violări sunt neexecutarea hotărârilor judecătorești (circa 11%); casarea hotărârilor judecătorești irevocabile (aproximativ 8%); investigarea defectuoasă a maltratării (peste 7%). Numărul adresărilor la CtEDO, raportat la cel al populației țării, plasează R. Moldova pe locul cinci din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Reuters amintește că premierul spaniol Pedro Sanchez a spus în martie că Spania și Irlanda, împreună cu Slovenia și Malta, sunt de acord să facă primii pași spre recunoașterea statului palestinian alături de statul Israel, ca soluție pentru o pace durabilă.

Borrell a confirmat joi că e vorba și de Slovenia, spunând că ar putea urma Belgia și alte țări europene.

Vineri, Adunarea Generală ONU ar urma să voteze în favoarea dorinței palestinienilor ca țara lor să devină membră a Națiunilor Unite.

Televiziunea publică irlandeză RTE a informat joi că Spania, Irlanda, Slovenia și Malta așteaptă votul de la ONU și au în vedere o recunoaștere în comun a statului palestinian, la 21 mai.

• Te-ar putea interesa și: Israelul, dezamăgit că Biden nu-i mai trimite bombe. Nu renunță, însă, la Rafah

Din 1988, statalitatea palestiniană a fost recunoscută de 139 din cele 193 de țări membre în ONU.

În Europa, statul palestinian este recunoscut mai ales de țările din est, care au moștenit această relație de la fostele lor regimuri comuniste, în general pro-palestiniene și rezervate față de Israel.

Moldova și țările baltice sunt singurele foste republici sovietice care nu recunosc statul palestinian.

Actuala guvernare israeliană, de dreapta, condamnă orice nouă recunoaștere a statului palestinian, văzând-o ca o formă de sprijin pentru mișcarea Hamas, considerată teroristă inclusiv de UE.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Introducerea dreptului la dublă cetățenie ar fi de folos mai ales numeroasei diaspore lituaniene din țările occidentale, dar aduce cu sine riscuri legate de numeroasa minoritate rusă din Lituania.

Ca și estonienii sau letonii, lituanienii nu vor să permită rușilor din țară să se transforme într-o „coloană a cincea” păstrând legături administrative cu Moscova.

Ca să fie clar că rușii nu vor putea avea cetățenia lituaniană și rusă în același timp, Lituania a pregătit o lege care spune că al doilea pașaport trebuie să fie din „țări prietenoase”, adică occidentale. (Mai concret: membre în Uniunea Europeană, Zona Economică Europeană, NATO, OCDE etc.)

Legea precizează că lituanienii nu-și pot păstra cetățenia țării lor dacă o dețin pe a vreunei țări din structurile dominate de Rusia inclusiv Comunitatea Statelor Independente – iar aici intră și Republica Moldova, chiar dacă ea rupe treptat legăturile cu CSI, denunțând diferite tratate.

Rezultatul referendumului lituanian nu este nici pe departe sigur. Există temeri legate de participarea la vot (ca să treacă, trebuie să vină la vot majoritatea celor 2.4 milioane de alegători, iar o majoritate din cei veniți să voteze „pentru”), dar și de procedura de adoptare a legii constituționale complementare, aceea care precizează care sunt țările „prietene”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

În baza acordului, cetățenii moldoveni vor avea dreptul să solicite diferite tipuri de pensii și indemnizații precum pensii pentru limită de vârstă, pensii de dizabilitate cauzată de o afecțiune generală și indemnizații de dizabilitate cauzată de un accident de muncă sau boală profesională, precum și pensii de urmaș, potrivit comunicatului din 9 mai al Ministerului Muncii și Protecției Sociale.

Acordul în domeniul securității sociale între Republica Moldova și Regatul Spaniei, semnat la Madrid pe 21 iulie 2022 , va intra în vigoare din 1 iunie 2024.

Fiecare stat va calcula și achita pensia proporțional perioadei de asigurare realizate pe teritoriul său, în conformitate cu legislația națională. Pentru a putea beneficia de pensii și alte prestații sociale prevăzute de acordurile internaționale în domeniul securității sociale la care Republica Moldova este parte, persoanele îndreptățite vor depune o cerere la Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) sau la instituția competentă din Regatul Spaniei.

• Vezi și: Moldovenii stabiliți în Spania își vor putea converti permisele de conducere auto
  

De noile prevederi ar urma să beneficieze circa 22 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova, care sunt stabiliți în prezent în Spania.

Ministerul Muncii și Protecției Sociale informează că acorduri de securitate socială sunt încheiate în prezent cu 18 țări, printre care Austria, Bulgaria, Portugalia, Estonia, Cehia, Regatul Belgiei, Republica Polonă, Ungaria, Germania, Italia sau Grecia. 17 dintre acestea sunt deja în vigoare.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Chestorul Florin Coman, şeful Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră (ITPF) Sighetu Marmaţiei (oraș de frontieră din jud. Maramureș) a spus că în mod obișnuit, fugarii cer protecție autorităților române, spunând că nu vor să meargă la război.

Coman a spus că 19 bărbați ucraineni au murit încercând să treacă în România: 11 s-au înecat în apele învolburate al râului Tisa, care formează o parte a frontierei, iar alții au murit în munții cu altitudini de până la 1900 de metri, pe care au încercat să-i traverseze fără îmbrăcăminte și încălțăminte adecvate, inclusiv pe timp de iarnă.

108 cetățeni ucraineni au fost salvați în ultimii doi ani de către salvamontiștii români doar în Maramureș, unul dintre cele trei județe românești unde sosesc „ilegali” ucraineni, alături de Suceava și Satu Mare.

Oficialul de poliție român, citat de AGEPRES, a mai spus că după ce în 2023 s-a înregistrat o ușoară scădere a numărului de fugari de înrolare din Ucraina, de la începutul anului curent tendința a redevenit crescătoare.

Ucraina și-a sporit în ultimele săptămâni eforturile de a-i face pe bărbații apți de luptă să revină acasă, pe fondul avansului rusesc din estul țării – fie că e vorba de cei care au fugit după invazie, fie despre cei care erau deja plecați la muncă în străinătate și au preferat să nu mai revină.

Kievul a luat măsuri pentru a restricționa serviciile consulare de la misiunile sale diplomatice pentru bărbații cu vârsta de recrutare (18-60 de ani) care locuiesc în străinătate.

• Te-ar putea interesa și: Rada Supremă a Ucrainei a aprobat noua lege privind mobilizarea
  

Ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a anunțat pe 23 aprilie că a ordonat aceste restricții deoarece „șederea în străinătate nu scutește un cetățean de îndatoririle sale față de Patrie”.

„Așa cum arată acum, un om de vârstă de recrutare pleacă în străinătate și arată statului său că nu-i pasă de supraviețuirea acestuia. Apoi se întoarce și vrea să primească servicii din partea acestui stat. Nu așa funcționează lucrurile. Țara noastră este în război”, a scris Kuleba pe rețeaua socială X (Twitter).

Cel puțin două țări: Polonia și Lituania, au anunțat că nu vor mai oferi protecție bărbaților ucraineni care fug de război.

Poliția de Frontieră moldoveană informează și ea periodic despre ucraineni prinși după ce intraseră ilegal pe teritoriul țării, care odată capturați au cerut azil.

Cel mai recent, la 8 mai, polițiștii moldoveni au informat despre depistarea a patru persoane care organizaseră trecerea în ilegală a unui „militar din Ucraina” în R. Moldova contra sumei de 10.000 de dolari.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

„Relația noastră bilaterală este la cel mai bun nivel din istorie, și a intrat pe un drum de aur”, a scris Xi într-un articol apărut în ajunul vizitei sale la Budapesta în ziarul pro-guvernamental maghiar Magyar Nemzet.

„Prietenia noastră este... gustoasă ca vinul de Tokaji”, a mai constatat în articol liderul chinez, primit joi de președintele ungar Tamas Sulyok.

Serviciul pentru Ungaria al Europei Libere a relatat că Budapesta a fost drapată în steagul roșu al Chinei, cu ocazia vizitei, iar poliția a restrâns mult dreptul la protest în capitală, obligând activiștii pentru drepturile omului să folosească un singur spațiu, un părculeț. În alte locuri, polițiștii au smuls din mâinile protestatarilor nu doar steaguri ale Tibetului, ci și ale Uniunii Europene.

Liderul Chinei a venit în Ungaria de la Belgrad miercuri seară și a luat cina cu premierul ungur Viktor Orban, cel mai pro-chinez și mai pro-rus lider din UE. Orban urma să-l primească din nou pe Xi joi după-masă.

Guvernele celor două țări urmau să semneze 16 acorduri de cooperare în infrastructură, energie nucleară și industria de automobile.

Dacă la Paris președintele chinez a ascultat și declarații cu accente critice, inclusiv privind sprijinul Chinei pentru invazia rusă din Ucraina, la Belgrad și Budapesta Beijingul a fost lăudat fără rezerve de liderii locali, care au aplaudat mai ales investițiile pe care chinezii le plănuiesc în țările lor.

Unii lideri sârbi au notat, totuși, cu regret, că este posibil ca din cauza dorinței țării lor de aderare la Uniunea Europeană, este posibil să fie nevoiți să pună unele limite în colaborarea economică cu China.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Întrebat de jurnaliști cum vede progresul Republicii Moldova în ce privește acest capitol în procesul de aderare la Uniunea Europeană, comisarul european pentru buget și administrație s-a declarat încrezător în faptul că statele membre vor aproba deschiderea negocierilor de aderare.

„Mai sunt câteva lucruri de făcut, dar uitându-mă la progresul înregistrat, cred pot îndeplinite foarte curând, iar după cred că statele membre vor da acordul pentru a deschide negocierile reale. (...) Este vorba în special de problemele de justiție, statul de drept este foarte important, noi am dori să vedem un sistem judiciar independent și puternic. Sunt încrezător că totul este posibil de realizat”, a adăugat Hahn.

• Vezi și: Moldova și Ucraina vor începe negocierile de aderare la UE în ultima săptămână din iunie (surse diplomatice)

La rândul său, președinta Maia Sandu a spus că speră în adoptarea unei decizii pozitive privind deschiderea negocierilor la finalul lunii următoare, menționând că în prezent are loc un proces de evaluare, în special a gradului de corespundere a legislației moldovenești la standardele UE.

„Cred că cele mai importante decizii din partea statelor membre au fost luate deja. Acest lucru trebuie să încurajeze cetățenii R. Moldova, integrarea europeană este cel mai important proiect de țară”, a declarat Sandu.

Anterior, Europa Liberă a relatat, citând surse diplomatice, că startul negocierilor de aderare urmează să înceapă oficial în ultima săptămână din iunie. Atunci ar urma să aibă loc o așa-numită „conferință-ceremonie interguvernamentală” care se va ține la Bruxelles, înainte ca președinția rotativă a UE să fie preluată la 1 iulie de Ungaria.

Această informație a fost confirmată recent și de ambasadorul UE la Chișinău, care a declarat la TV8, că negocierile ar putea începe până la final de iunie.

Decorat cu „Ordinul de onoare”

Cu ocazia Zilei Europei, comisarul european pentru buget și administrație, Johannes Hahn, a fost decorat cu „Ordinul de onoare” de către președinta R. Moldova, Maia Sandu. Distincția i-a fost înmânată în semn de recunoștință pentru contribuția sa la consolidarea relațiilor dintre Moldova și Uniunea Europeană.

Potrivit Delegației UE în R. Moldova, comisarul europeană a fost decorat și pentru susținerea parcursului european și promovarea intereselor R. Moldova în cadrul instituțiilor comunitare, precum și pentru sprijinul substanțial acordat în consolidarea rezilienței economice a R. Moldova.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

„Este dificil și dezamăgitor să auzi asemenea declarații din partea unui președinte căruia i-am fost recunoscători încă de la începutul războiului”, a spus ambasadorul israelian la ONU, Gilad Erdan, la radioul public din țara sa.

AFP amintește că Israelul a sfidat avertismentele internaționale trimițând tancuri și efectuând „raiduri țintite” în estul orașului Rafah, din sudul Fâșiei Gaza, unde s-au refugiat mulți din palestinienii alungați de bombardamentele israeliene din alte părți ale enclavei.

„Dacă intră în Gaza, nu le voi furniza armele care au fost folosite... în operațiunile din orașe”, a spus Biden la CNN, în ceea ce AFP numește „cel mai dur avertisment” la adresa Israelului de la începutul războiului, în urmă cu șapte luni.

„În Gaza au fost omorâți civili ca urmare a folosirii acelor bombe. Asta este pur și simplu greșit”, a mai spus Biden.

• Te-ar putea interesa și: Războiul din Gaza provoacă diviziuni adânci în societatea americană. Politicienii se implică

Unul din membrii radical-naționaliști ai guvernului israelian, ministrul de Finanțe Bezalel Smotrich, a reacționat la declarația liderului SUA spunând că Israelul va continua să-și urmărească obiectivele proprii în Gaza.

„Vom obține victoria deplină în acest război, în ciuda opoziției și embargoului pe arme al președintelui Biden”, a spus Smotrich.

Guvernul premierului Benjamin Netanyahu susține că fără o ofensivă la Rafah nu va putea distruge milițiile palestiniene Hamas, care au ucis la 7 octombrie, într-un raid fără precedent, 1200 de israelieni, luând 250 de ostatici.

Tancurile israeliene au ocupat marți în zori partea palestiniană a trecerii frontierei cu Egiptul, la Rafah, blocând intrarea ajutoarelor umanitare în enclavă, în ciuda avertismentelor internaționale că asta va duce la adâncirea crizei umanitare.

Numărul palestinienilor uciși de bombardamentele israeliene în Gaza se apropie de 35.000, potrivit autorităților medicale palestiniene.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat joi că spitalele din Rafah, dintre care mai sunt în funcțiune numai trei, vor rămâne fără combustibili și implicit energie în cel mult trei zile. ONU spune că între timp nordul Fâșiei Gaza se află „în stare de foamete, în adevăratul înțeles al cuvântului”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Potrivit agenției ruse Interfax, alături de președintele rus Vladimir Putin s-au aflat în tribuna din Piața Roșie președinții din Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan și Uzbekistan – toate foste republici sovietice, țări membre în structurile de cooperare militară și economică dominate de Rusia.

Oaspeții din țări mai îndepărtate au fost numai trei, potrivit aceleiași surse: președintele Cubei, Miguel Diaz-Canel Bermudez, al Guineei-Bissau, Umaro Sissoco Embalo și al Laosului, Thongloun Sisoulith.

Săptămâna aceasta, țările democratice au boicotat în număr mare și inaugurarea unui nou mandat al președintelui rus Vladimir Putin, câștigat după alegerile din 17 martie, considerate în Occident incorecte și nelibere.

Miercuri, participarea redusă a ambasadorilor străini la depunerea jurământului de către Putin a fost criticată de purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe de la Moscova, Maria Zaharova.

Ea s-a întrebat, retoric, cu ce se ocupă ambasadorii statelor occidentale la Moscova, dacă nu merg la asemenea evenimente, și ce vor face noii ambasadori din țările respective odată ce vor sosi în Rusia: „Nu vor merge la președinte să-și depună scrisorile de acreditare?”.

Zaharova a mai spus că asemenea boicoturi ar viola înțelegerile diplomatice internaționale, în primul rând Convenția de la Viena.

• Te-ar putea interesa și: Aflată la Moscova, Guțul felicită găgăuzii cu Ziua Victoriei și se declară onorată să reprezinte „întreaga Moldovă”
  

Multe state democratice au folosit ocazia evenimentelor publice la nivel cel mai înalt din săptămâna aceasta de la Moscova - inaugurarea noului mandat al lui Putin și Ziua Victoriei - pentru a-și reitera condamnarea la adresa invaziei rusești din Ucraina și sprijinul pentru Kiev.

Președintele rus nu a fost invitat, pe de altă parte, în Franța, la apropiata comemorare a Debarcării din Normandia, moment de cotitură în evoluția celui de-al Doilea Răbzoi Mondial, de la care se vor împlini la începtul lunii iunie 80 de ani.

Organizatorii francezi au pus omisiunea pe seama agresiunii rusești împotriva Ucrainei, intrată în al treilea an.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Associated Press relatează că, în schimb, la scrutin vor asista în cadrul misiunii OSCE de monitorizare a alegerilor 20 de observatori internaționali din Moldova, Polonia, Ucraina, Estonia și Letonia, și din SUA.

De obicei, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa trimite echipe multinaționale de observatori la alegeri – din câteva din cele 57 de țări membre.

Dar miercuri, ministrul de Externe de la Vilnius a anunțat că nu va permite intrarea vreunui observator OSCE „din țara-agresoare Rusia și suporterul ei, Belarus”.

Diplomația lituaniană a mai spus că OSCE ar trebui să reconsidere calitatea de membre pentru cele două țări, spunând că ele „violează în modul cel mai flagrant legile internaționale, drepturile omului și participă la agresiunea din Ucraina”.

La alegerile lituaniene de duminică, președintele în exercițiu, Gitanas Nausėda, are șanse mai mari decât toți ceilalți șapte candidați să obțină un nou mandat pe cinci ani.

Dacă nimeni nu obține majoritatea din primul tur, va urma al doilea, la 26 mai.

📰 Europa Liberă este și pe Google News