Academia de Științe a R. Moldova a anunțat în ajun că înființează o bază de date despre pandemia de coronavirus și o comisie de experți medicali, care „va conlucra cu cercetători din diverse domenii și va veni cu recomandări constructive pentru depășirea crizei epidemiologice”. Comisia respectivă a debutat în public astăzi, când a organizat un simpozion online pe tema pandemiei.
Dezbaterea organizată de Academia de Științe este o premieră așteptată de opinia publică buimăcită de pandemia transformată într-un show non-stop. Sporadic, academicienii ofereau interviuri în presă, însă nu a fost transmis până acum un mesaj consolidat din partea breslei. În schimb, cercetătorii au dat asigurări că ei comunică strâns cu autoritățile, inclusiv în ce privește măsurile de prevenire a răspândirii virusului.
Doctorul habilitat Constantin Spînu, șeful direcției cercetare și inovare din cadrul Agenției naționale pentru sănătate publică, spune că în Republica Moldova, COVID-19 are următoarele amprente: vârsta medie de infectare este de 47 de ani, mai mult de jumătate din cei care s-au îmbolnăvit sunt femei, doar 5% din cazuri sunt „de import”, restul reprezentând cazuri de infectare locală. Până când va fi găsit un vaccin împotriva virusului, testat și sigur, guvernele și populația au la îndemână recomandările Organizațiile Mondiale a Sănătății (OMS) – de igienă și distanțare socială.
„Pe fundalul faptului că nu avem un tratament specific, că nu avem un vaccin eficace sau alte remedii speciale, rămân în vigoare acele măsuri pe care le cunoaște populația noastră și în special în ce privește acea cultură sanitară și, mai mult ca atât, rămâne în vigoare distanțarea, izolarea, identificarea imediată a contactelor, izolarea lor și astfel, într-o oarecare măsură, noi vom contribui la diminuarea riscului de apariție a cazurilor noi în Republica Moldova. În acest caz, în loc de 29 de mii de cazuri, câte au fost programate pentru luna mai de OMS, posibil vom atinge 5 mii - 6 mii de cazuri”.
Coronavirusul care la moment dă bătăi de cap omenirii oficial se numește SARS-CoV-2 și are capacitatea de a „se adapta” la regiunile în care ajunge. Iată de ce, spune academicianul Stanislav Groppa, cercetătorii din fiecare țară în parte au în față provocarea de a înțelege cum anume se comportă virusul în cazul pacienților locali.
„Astăzi este clar că coronavirusul nu este atât de simplu. Deci, nu este acel virus care a dus numai la sindromul insuficienței acute. Asta a fost în China, asta a fost în primele zile, în primele săptămâni. Astăzi, simptomatologia neurologică este în prim plan, a apărut simptomatologia cardiovasculară, care depășește acele 40%. Starea mamei – astăzi nu mai vorbim că COVID-ul este problema persoanelor vârstnice. COVID-ul astăzi este problema copilului, a mamei, a femeii însărcinate”.
În Republica Moldova, epidemia de COVID-19 a scos în prim plan problema lipsei lucrătorilor medicali. Pentru a completa acest gol, Universitatea de stat de medicină și farmacie „Nicolae Testemițanu” a permis studenților voluntari să dea o mână de ajutor medicilor, inclusiv în teritoriu. Rectorul universității, Emil Ceban, spune că la moment în lista studenților dornici de a se implica voluntar sunt peste o sută de persoane:
„Studenții voluntari ai universității sunt și în Spitalul clinic municipal de boli contagioase pentru copii, cei din anii mici sunt infirmiere, cei din anii mari activează ca asistente medicale. Studenții voluntare sunt și parte componentă a centrului COVID-19 Chișinău. Studenții noștri în primele zile și anume 50 de studenți voluntari au asamblat peste trei mii de viziere, care au fost primele viziere din Republica Moldova”.
La dezbaterea organizată de Academia de Științe a avut o intervenție video și laureatul Premiului Nobel în medicină din 2013, Randy Schekman, care și-a exprimat temerea că un potențial vaccin împotriva noului tip de coronavirus ar putea fi eficient o perioadă scurtă de timp. Și asta pentru că virusul suferă mutații, altfel spus, se poate multiplica având deja „o altă față”. Iată de ce, cercetătorii din întreaga lume urmează să gândească cu un pas înainte și să anticipeze comportamentul virusului, spune Randy Schekman, care, între altele, a menționat că bunicii lui sunt originari din Basarabia.
