Muncitorii au protestat dar nu au refuzat să plece înapoi în Bulgaria cu avionul. Unul din ei a declarat că polițiștii le-au confiscat telefoanele și laptopurile. Pe aeroport au primit mâncare și au avut posibilitatea de a se odihni.
Quentin Dekimpe, avocatul celor deportați, a declarat că este pentru prima dată când într-o astfel de situație sunt puși cetățeni ai unei țări membre ale Uniunii europene. El consideră că Parisul nu a făcut publice într-un mod clar regulile de intrare în Franța a muncitorilor sezonieri. Dekimpe consideră condițiile în care au fost ținuți muncitorii bulgari „ceva între hotel și închisoare”. El a adăugat că documentele prezentate de bulgari au fost în regulă.
Un grup de români a fost ținut de asemenea în zona de așteptare a aeroportului.
Primul grup de 73 muncitori bulgari a fost blocat pe aeroportul Charles de Gaulle pe data de 6 mai. Cel de al doilea grup a plecat spre Franța cu avionul care a adus în Sofia primul grup.
Purtătorul de cuvânt al Comisiei europene Adalbert Yahnz a declarat că problema trebuie discutată cu autoritățile franceze, nu cu cele europene. Comisia a cerut să fie garantat dreptul de mișcare liberă a muncitorilor sezonieri care au un rol foarte important și a dat unele recomandări în aceasta privință dar fiecare țară decide dacă le va aplica și în ce formă. Comisia a publicat și o listă de profesioniști ai căror mișcare liberă trebuie asigurată și în condițiille aplicării unor regulamente antiepidemice.
Începând de 8 aprilie Franța permite intrarea numai a străinilor cu rezidență permanentă ceea ce exclude muncitorii sezonieri. Cele două grupuri deportați însă au lucrat în aceasta țară și au contracte de muncă valide. Poliția franceză a anunțat că bulgarii nu au prezentat toate documentele necesare. Ei nu știau de pildă, unde vor fi cazați și durata angajamentului de muncă.
În legătură cu afirmațiile că la baza refuzului de fi acceptați muncitorii a stat faptul că sunt romi purtătorul de cuvânt al Comisiei a declarat că dreptul european interzice discriminarea etnică. Întrebarea însă va trebui adresată atorităților franceze.
Dimităr Manolov, președintele Confederației sindicale Podkrepa a declarat că în expulzarea muncitorilor ar putea exista elemente de rasism anti-roma în pofida faptului că în documentele de identitate ale acestora este menționată numai cetățenia bulgară.
În perioada guvernării președintelui Sarkozy, Parisul a expulzat câteva grupuri de romi din Bulgaria și România.
Spre deosebire de Franța, Austria depune eforturi de a atrage muncitori sezonieri și îngrijitori din România și Bulgaria.
