Autorii petiniției susţin că familiile cu copii preșcolari s-au pomenit acum între ciocan şi nicovală: pe de o parte, părinţii trebuie să meargă la serviciu, pe de altă parte, nu ştiu ce să facă cu copiii, pe care nu-i pot lăsa în siguranță. Grupul de părinţi cere autorităţilor redeschiderea grădinițelor în condiții de maximă siguranță pentru copii și angajați sau adoptarea unor măsuri de protecție socială pentru familiile cu copii preșcolari, cum ar fi indemnizație de cel puțin 50 la sută din salariu şi garanţii pentru păstrarea locurilor de muncă. Ministerul Educaţiei susţine, pe de altă parte, că redeschiderea grădiniţelor este inoportună atâta timp cât curba COVID-19 urcă în trepte. Detalii, în interviurile cu directoarea executivă a Asociaţiei „Părinţi solidari”, Ala Revenco, şi cu secretara de stat în domeniul educaţiei, Natalia Grâu.
Ala Revenco: „Noi de la începutul lunii mai am fost rechemați la muncă, aproape toate serviciile au început a lucra, în sfârșit, cele bugetare sau instituții de stat, dar și multe activități private au fost la fel reluate. N-avem nici un cadru legislativ care le-ar permite părinților să rămână acasă cu copiii lor și să beneficieze de anumite indemnizații în condițiile respective. Și ei, logic, trebuie să iasă la muncă pentru a nu-și pierde sursa de existență, dar, în același timp, nu avem nici o soluție ce să facem cu copiii, nu lucrează instituțiile care ar trebui să preia copiii și să aibă grijă de ei cât părinții sunt la muncă. Deci, în condițiile actuale fie este necesară redeschiderea grădinițelor sau, ca alternativă, asigurarea pentru părinți a posibilității ca ei să stea cu copiii acasă, dar în acest caz trebuie să li se plătească indemnizații și să le fie păstrat locul de muncă. Cam asta ar fi. Trebuie identificate soluții.
Noi considerăm că redeschiderea grădinițelor nu este un risc atât de mare în contextul în care la acest moment părintele oricum merge la serviciu și este supus unui risc de infectare în transportul public sau în cadrul colectivului de la serviciu.”
Europa Liberă: Ați cerut în petiție deschiderea instituțiilor preșcolare, dar cu condiții de maximă siguranță pentru copii și angajații grădinițelor. Dar cât de realistă vi se pare această solicitare, dat fiind faptul că în multe grădinițe grupele sunt aglomerate, spațiul disponibil este redus, iar personalul grădinițelor este în mare parte alcătuit din femei cu o vârstă între 50 și 60 de ani, deci o categorie de risc, până la urmă?
Ala Revenco: „Până la urmă, pentru asta avem autorități, ca ele să identifice soluții, să pună toate cunoscutele și necunoscutele pe hârtie și să vadă care ar fi scenariile posibile. De exemplu, unul din factorii importanți ar fi numărul mic de copii în grupă. În așa condiții, până la îmbunătățirea situației, ar fi corect să meargă copiii ai căror părinți merg la serviciu, implicit cei care sunt la muncă și au obligațiunea de a fi la muncă cu o confirmare poate de la serviciu, poate printr-o altă modalitate ei să aibă prioritate și, desigur, trebuie să fie redus numărul de copii, nu 30, dar cred că vreo 10 copii ar fi optimal. Asta-i opinia noastră. Dezinfectarea mâinilor, măsurarea temperaturii, excluderea jucăriilor de pluș și a altor suprafețe care nu sunt lavabile, adică astfel de experiențe sunt în alte țări deja implicate. Cu atât mai mult că s-a început perioada de vară, copiii se pot afla mai mult timp afară. Soluții se pot găsi, dacă se dorește.
Dacă e să vorbim, la Chișinău grădinițele sunt aglomerate, dar noi avem sate unde sunt destul de puțini copii în grupele de grădiniță. Deci, acolo s-ar putea fără mari probleme de aglomerare a grupelor de redeschis. Fiecare caz trebuie de examinat în parte sau pe categorii de împărțit și de căutat soluții pentru fiecare situație. Acolo unde nu este posibil, atunci să li se ofere părinților posibilitatea de a sta acasă, dar nu cumva ei trebuie să plece la lucru, unde au riscul de a se infecta și plus la asta mai lasă și copiii acasă, tot cu un risc sporit pentru viața și securitatea lor.”
Europa Liberă: Directorul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, Nicolae Furtună, spunea în ajun la o emisiune televizată că reluarea activității grădinițelor ar fi, cel puțin, iresponsabilă, din moment ce majoritatea instituțiilor preșcolare au o infrastructură învechită, din perioada sovietică moștenită, lipsesc condiții minime pentru a respecta normele sanitare. Adresându-se, indirect, mamelor care cer redeschiderea grădinițelor, Nicolae Furtună vă întreba dacă o să vă asumați o parte din responsabilitate în cazul în care copilul s-ar infecta. Cum îi răspundeți?
Ala Revenco: „La momentul actual, o parte din părinți oricum sunt în zona de risc împreună cu familiile lor, fie că îi lasă acasă cu cineva din vecini, fie că îi lasă cu frații mai mari, fie că îi lasă cu bunicii în vârstă, fie că-i lasă singuri, depinde de situații și anumite perioade. Pe lângă aceasta, părinții sunt conștienți de faptul că este riscul de îmbolnăvire cu COVID, dar autoritățile trebuie să scadă acest risc la minimum și părinții vor fi acei care vor merge vor fi acei care vor pleda pentru un risc mai mic contra unui risc mai mare. Deci, acel părinte care va putea să-și țină copilul acasă sau care are resurse disponibile și poate el sta cu copilul sau are pe cineva din familie care poate sta cu copilul, sigur că în astfel de perioadă nu-și va duce copilul la grădiniță.
Trebuie să asigurăm un mediu cât mai sigur pentru copii, dar pentru asta trebuie depus efort, dar autoritățile noastre preferă să se dea cu fundul la gard, să spunem așa, nici grădinițele nu le deschid, că este risc, dar nici soluții alternative nu oferă.
Noi am fi înțeles dacă autoritățile spuneau: „Stimați părinți, este riscul mare, noi nu putem redeschide grădinițele, dar noi elaborăm următoarele soluții pentru voi, care vor consta în asta, asta, asta...”, dar așa ei nu vin absolut cu nici o soluție. Ei, pur și simplu, spun că grădinițele nu pot fi redeschise, dar în același timp noi avem cheltuieli foarte mari pentru acest sistem la care oricum salariile sunt plătite, clădirile sunt reparate și sunt anumite cheltuieli de întreținere. Deci, noi menținem un sistem care lucrează în gol, fără a încerca măcar cât de puțin să ne adaptăm la necesitățile actuale și pe lângă asta noi nu știm ce va fi peste o lună, peste două, peste trei.
Și dacă la noi durează situația asta până la sfârșitul verii sau în toamnă vine al doilea val, ce facem? Cumva autoritățile trebuie deja să se adapteze la situație, să-și asume o parte din riscuri ei, o parte părinții și să încercăm să vedem ce se poate face în acest context.”
Europa Liberă: Dacă totuși autoritățile vor spune că redeschiderea grădinițelor este prematură, ce alte soluții ar aștepta părinții de ordin financiar?
Ala Revenco: „În petiția noastră, noi anume asta am specificat că acolo unde nu este posibilă redeschiderea grădinițelor, noi nu credem că nu este posibil de a redeschide grădinițele chiar peste tot în țară, credem că sunt zone cu o situație destul de benefică raportată la situația medie pe țară care ar putea să-și permită să redeschidă grădinițele, dar acolo unde nu este posibil, să fie achitate aceleași indemnizații în valoare de cel puțin 50 la sută din salariu și să fie păstrat locul de muncă. Dar pentru aceasta e necesar ca să fie adoptate anumite prevederi legislative sau ajustări a cadrului legal care să permită acest lucru.”
Europa Liberă: Până autoritățile vor răspunde petiției, solicitărilor dvs. și vor identifica, poate, eventuale soluții, ce le recomandați părinților? Ce să facă cu picii între timp, iată, cât nu pot să-i ducă la grădiniță?
Ala Revenco: „Noi chiar nu le putem recomanda nimic, fiindcă părinții sunt la limita posibilităților. Cât a fost posibil, oamenii s-au descurcat care și cum a putut, majoritatea au fost trimiși și deja au fost în concediu, mulți și-au mai luat concediu din cont propriu până în data de 1 iunie, sperând că totuși situația se va normaliza, dar oamenii au nevoie de o protecție socială în acest caz, fie un serviciu social care să funcționeze, fie o protecție socială din partea statului. Nu avem, cu părere de rău, alte soluții, fiindcă cine se poate descurca, e OK. Oricum, chiar dacă se redeschid grădinițele, nu putem toți copiii să-i reîntoarcem, dar acea categorie care nu are soluții, nu are de unde să identifice, fiindcă fie îi trebuie bani să-și hrănească copilul, să-și întrețină familia, fie demisionează și atunci rămâne fără surse de existență.”
Europa Liberă: Petiția grupului de părinți în care se cere redeschiderea grădinițelor este adresată Comisiei Naționale Extraordinare pentru Sănătate Publică, Ministerului Sănătății și Ministerului Educației. Secretara de stat în domeniul educaţiei, Natalia Grâu, consideră că reluarea activității instituțiilor preșcolare este inoportună atâta timp cât infecția COVID-19 nu dă semne de retragere.
Natalia Grâu: „Decizia cu privire la redeschiderea grădinițelor aparține autorității publice locale, dar aceste instituții de învățământ nu pot fi deschise decât urmare a unei decizii care ar veni de la Comisia Națională pentru Sănătate Publică și într-un context în care dinamica cazurilor ar fi una în regres și nu în progres.
Totodată, noi lucrăm la niște reglementări împreună cu ANSP-ul care ar fi condițiile pe care trebuie să le întrunească o instituție de învățământ, că de la etapa că noi vrem să deschidem până la etapa când în grădiniță, de exemplu, va refuza educatorul să vină, trebuie să luăm în calcul și lucrul acesta sau situația în care instituția nu este echipată, nu are elementar veceu în interior, pentru că noi avem și asemenea grădinițe. Investiția în acest tip de instituții, instituțiile de educație timpurie trebuie să se realizeze permanent și trebuie create niște condiții decente pentru fiecare copil.
Noi, din păcate, avem grădinițe care în continuare au veceul în curte, nu mai vorbim de accesul la apă, săpun, dezinfectant, alte aspecte care sunt absolut necesare. Eu înțeleg solicitarea „Părinților solidari”, cu certitudine se impun măsuri care să vină în susținerea părinților care trebuie deja să revină la lucru, dar dacă o să ne uităm dinamica și statelor europene, acolo unde s-a reușit redeschiderea grădinițelor s-au deschis doar pentru părinții care stau în prima linie și pentru un număr foarte mic de copii, în așa măsură ca aglomerațiile și contactul social să fie maximal excluse, copiii fiind și foarte buni purtători asimptomatici. La etapa respectivă, deschiderea asta nu poate fi făcută peste noapte, deci va fi mult mai complicat.
Reglementările pe care le avem noi în regulamentul sanitar pentru instituțiile de educație timpurie din 2016 nu sunt suficiente în contextul COVID. Deci, trebuie să avem niște reglementări suplimentare și trebuie să fie alocate de către fiecare autoritate publică locală fonduri suplimentare pentru dotarea instituției de învățământ cu măști, bahile, încălțăminte, dezinfectanți, detergenți specifici, achiziție de termometre.
Deci, nu este o chestiune atât de simplă care se impune, doar atunci când toate chestiile acestea s-ar realiza și când noi am lucra mai mult cu comunitatea, cu fiecare părinte care să se gândească la igiena personală, la igiena copilului, care să respecte condițiile, pentru că accesul în instituții nu va fi atât de simplu, va fi eșalonat, cu oră exactă, e o chestiune de mobilizare și disciplinare și o chestiune de responsabilizare a autorităților publice locale. Noi, în calitate de minister, vom elabora aceste instrucțiuni în colaborare cu ANSP-ul, le vom oferi APL-urilor, ca ei să aibă un standard în baza căruia să se poată raporta și pe care să-l respecte și în baza căruia ei să ia decizia de deschidere a grădinițelor.”
Europa Liberă: Înțeleg că asta va mai dura. Dar ce le recomandați părinților, care, iată, pe de o parte, trebuie să meargă la muncă, iar pe de altă parte, au copii pe care nu au unde să-i lase?
Natalia Grâu: „Eu însămi sunt una dintre acești părinți, ca să fiu înțeleasă. E foarte greu să recomanzi ceva într-o situație excepțională. Acolo unde există posibilitatea de a coopta o rudă, un bunel, o bunică este probabil un pic mai simplu, dar noi cunoaștem că nu există capacitate financiară ca să poți achita serviciile unei bone, asta este foarte complicat pentru un părinte obișnuit. Eu recomand părinților maximal posibil să nu lase copiii nesupravegheați. Asta e prima recomandarea care există, cea mai rațională și cea mai obiectivă. Sigur că nu poți să stai cu copilul în casă și să mori de foame, dar rog părinții sub nici o formă să nu admită să lase copiii nesupravegheați, fiindcă asta este foarte periculos.
Eu sper foarte mult că la nivel de stat vor fi identificate și la nivel legislativ adoptate anumite măsuri de suport și susținere pentru familiile care nu au alternativă și să fie o subvenție care să vină în suportul acestora.
Să deschidem grădinițele, să creăm focare și să punem la bătaie angajații, o bună parte dintre care au o vârstă onorabilă, nu este soluția; de fapt, am putea face un colaps al sistemului educațional. Deci, noi vom face aceste reglementări și vom deschide treptat instituțiile de învățământ(...) dar aceste măsuri cred că nu sunt pentru ziua de astăzi. Până pe data de 31 cu certitudine nu putem vorbi despre anumite decizii pe care le putem lua pe acest segment.”
