Linkuri accesibilitate

Vladislav Gribincea (CRJ): reformele (cerute de UE) sunt „benefice pentru țară”


R. Moldova a reușit, în ultimul moment, să obțină a doua tranșă de 30 de milioane de euro din acordul macro-financiar cu UE dar a pierdut-o pe ultima, de încă 40 de milioane.

Decizia Comisiei Europene de a aproba,vineri, alocarea celei de a doua tranșe de 30 de milioane de euro din ajutorul macro-financiar de 100 de milioane pentru R. Moldova a fost primită diferit de observatorii de la Chișinău. Unii au spus că e o simplă indulgență, o mână întinsă guvernului pentru a-l sprijini în lupta cu epidemia. Alții cred însă că e și o validare a reformelor din domenii-cheie, cum ar fi cel al justiției, despre care opoziția spune că nu se reformează.

Un interviu cu Vladislav Gribincea, președintele Centrului de Resurse Juridice de la Chișinău.

Interviu cu Vladislav Gribincea
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:12:45 0:00
Link direct

Europa Liberă: Pe Dvs. personal v-a surprins în vreo măsură oarecare decizia Uniunii Europene de a debursa această a două tranșă?

Vladislav Gribincea: „Nu, nu m-a surprins. Eu cunoșteam de negocierea celei de-a doua tranșe încă din luna februarie-martie a anului acesta și condițiile erau stabilite așa încât ele să fie îndeplinite până la sfârșitul lunii iunie, iar a doua tranșă trebuia debursată în luna iulie, așa cum s-a și întâmplat. Adică pentru mine asta n-a fost o surpriză deloc.”

Europa Liberă: Am auzit comentatori care au zis că prin această decizie, dar și prin comentariile pe care le-a făcut Comisia Europeană, urmare a acestei debursări, se validează, de fapt, ceea ce se întâmplă la Chișinău în privința justiției, a luptei cu corupția. Dvs. împărtășiți aceste păreri?

Vladislav Gribincea, CRJ
Vladislav Gribincea, CRJ

Vladislav Gribincea: „Noi trebuie să fim foarte atenți despre ceea ce vorbim. Astfel de acorduri sunt condiționate de îndeplinirea anumitor reforme și aceste reforme sunt foarte clar scrise și sunt realiste. Asistența macro-financiară care a fost negociată în anul 2017 conținea mai mult de 20 de legi care trebuiau adoptate, adică niște soluții tehnice, nu eradicarea corupției din țară, fiindcă acest lucru nu este posibil într-un an și jumătate sau doi. Pentru cea de-a doua tranșă au fost stabilite niște condiționalități tehnice foarte clare, una dintre care a fost, de exemplu, inițierea procedurii de modificarea a Constituției pentru a da o mai mare independență justiției. Și în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția, ultima opinie a Comisiei de la Veneția care este pozitivă pe proiectul de modificare a Constituției a fost dat în luna iunie.

Până la sfârșitul lui iunie, acest proiect a fost îmbunătățit, a fost aprobat de către guvern și a fost transmis Curții Constituționale. Comisia Europeană a considerat că, iată, această precondiție, inițierea reformei constituționale pentru a da mai mare independență justiției a fost îndeplinită și asta a fost una dintre condiționalitățile pentru debursarea asistenței macro-financiare. Trebuie, de asemenea, de privit lucrurile în context, este vorba de a doua tranșă, mai este și a treia tranșă de 40 de milioane. În a treia tranșă se va vedea deja cum această inițiativă de modificare a Constituției s-a materializat, adică eu cred că până în iarnă, până în primăvară, Comisia Europeană va monitoriza cum a fost modificată Constituția și dacă Constituția nu va fi modificată așa cum s-a inițiat acum, atunci șansele să primim a treia tranșă sunt mici, practic nu există. Dar ca să fie clar, un asemenea acord nu se negociază pe condiționalități politice exclusiv și asemenea acorduri se negociază în principal de către finanțiști, de către EFIN, adică de către Direcția responsabilă de finanțe a Uniunii Europene, nu Direcția responsabilă de justiție sau cea responsabilă de politică externă.”

Europa Liberă: De ce ați făcut această precizare?

Vladislav Gribincea: „Fiindcă componentul politic în astfel de debursări este foarte mic, finanțiștii se uită la îndeplinirea condițiilor tehnice foarte clar îndeplinite; în momentul în care condițiile au fost îndeplinite – debursarea are loc.”

Europa Liberă: Ați putea să ne explicați mai detaliat ce conține această modificare a Constituției și de ce e atât de necesară, încât Uniunea Europeană a condiționat banii cu ea?

Vladislav Gribincea: „De mulți ani spunem că judecătorii noștri nu sunt independenți și într-adevăr există semne mari de întrebare cu privire la independența acestora, în mare parte din cauza modului cum sunt numiți judecătorii și cum sunt ulterior primblați aceștia. Noua modificare a Constituției prevede că judecătorii Curții Supreme de Justiție nu vor mai fi numiți de către parlament, iar noi știm ce înseamnă numirea unui judecător în parlament – asta înseamnă oblăduirea la 50 și ceva de deputați, adică compromisuri pe filiera politică a judecătorilor Curții Supreme, ceea ce nu este o idee bună, acest lucru se exclude. De asemenea știm că judecătorii, inițial, nu sunt numiți pe viață, ei sunt numiți pe o perioadă de cinci ani și în această perioadă de cinci ani de zile ei sunt verificați de către SIS, de către procuratură, de către administrația publică locală. La cinci ani, președintele țării trebuie să decidă: îi reconfirmă în funcție sau nu reconfirmă în funcție, iar judecătorii știu din start că ei vor trece prin această procedură și nu vor fi acei curajoși judecători care se vor opune în primii cinci ani procuraturii, Serviciului de Informație și Securitate, poliției sau administrației locale, foarte puțini. Ei încep, sunt indulgenți în primii cinci ani, iar după cinci ani de zile nu-și mai schimbă practicile și asta afectează foarte serios acest mecanism de reconfirmare în funcția judecătorilor, afectează foarte serios independența judecătorilor, această reconfirmare de asemenea se exclude, așa încât judecătorul este numit din start până la plafon, adică până la 65 de ani și dacă există o problemă cu comportamentul acestuia – acesta trebuie să fie dat afară imediat, nu trebuie să așteptăm cinci ani de zile în care președintele să spună că: nu, judecătorul acesta nu mai merită să fie judecător. Și în genere, nu e treaba președintelui țării să decidă ce judecător este bun, ce judecător este prost, pentru asta există alte organe. De asemenea, Constituția mai prevede un capitol separat pe Consiliul Superior al Magistraturii, acestui consiliu i se oferă mai multe competențe, dar pe de altă parte i se oferă și mai multe garanții de independență.

Membrii din oficiu, adică procurorul general, ministrul justiției și președintele Curții Supreme de Justiție sunt excluși din Consiliul Suprem al Magistraturii și de asemenea se balansează cumva componența acesteia așa încât corporatismul profesional al judecătorilor să nu domine în consiliu. În așa mecanism propus la acest moment reiese că vor fi șase judecători în consiliu și șase ne-judecători în consiliu. Marea dilemă era: cine sunt cei șase ne-judecători? Și proiectul prevede că aceștia vor fi numiți în bază de merit, în mod transparent și prin concurs public, ceea ce până acum nu se întâmpla întotdeauna.”

Europa Liberă: Din răspunsul Dvs. la o întrebare anterioară mi s-a părut că nu sunteți foarte sigur că autoritățile, deși tehnic au îndeplinit această condiționalitate, vor pune în practică condiționalitatea. Așa este sau mi s-a părut mie? Ce ar însemna dacă ar pune-o în practică?

Vladislav Gribincea: „Autoritățile trebuie să înțeleagă că astfel de reforme sunt benefice pentru țară. Ele trebuie transpuse în viață nu deoarece Uniunea Europeană ne cere, dar deoarece această e bine pentru țară. Eu sper din toată inima că reformele care au fost începute acum vor fi duse până la sfârșit, cel puțin cele ce vizează justiția. În orice caz vom putea discuta despre modificarea Constituției abia prin luna februarie-martie, deoarece șase luni de zile un proiect de modificare a Constituției trebuie, cum spunem noi, să se „răcească” pe sertarele parlamentului, asta este normă constituțională.

Acum, proiectul este la Curtea Constituțională, probabil că în următoarele săptămâni vom avea opinia Curții Constituționale pe acest proiect. Dacă ea va fi pozitivă, atunci proiectul ar putea fi înregistrat în parlament și din momentul înregistrării lui în parlament șase luni de zile nu poate fi discutat, aceasta de asemenea este o garanție constituțională anume că modificarea Constituției nu se face peste noapte, în interese de moment, adică chiar dacă la sfârșitul lunii iulie acest proiect va fi înregistrat în parlament, el va putea fi discutat abia la sfârșitul lunii ianuarie, începutul lunii februarie în parlament.”

Europa Liberă: Dle Gribincea, dar actualele autorități ale Republicii Moldova, în particular dl Igor Dodon, au fost acuzate adesea că ar vrea să-și ordoneze justiția, nu să o elibereze. Iese că nu e chiar așa?

Vladislav Gribincea: „Eu nu cred că autoritățile Republicii Moldova, actuale sau viitoare vor mai fi în măsură să reziste presiunii externe, presiunea este destul de mare și având în vedere că noi suntem o țară mică și săracă, este greu să reziști în astfel de condiții, dacă vrei, bineînțeles, asistența și a Statelor Unite, și a Uniunii Europene, financiară vorbesc acum. În timp de pandemie, asemenea presiuni sunt deosebit de eficiente, cred eu.”

Europa Liberă: Cum rămâne cu legea organizațiilor neguvernamentale? L-am auzit zilele trecute pe președintele Igor Dodon vorbind în termeni nu chiar siguri, adică din ceea ce spunea ar rezulta că nu este chiar hotărât să promulge acest proiect de lege. Era și asta o condiționalitate pentru oferirea sprijinului. Dvs. personal aveți dubii că proiectul va deveni lege?

Vladislav Gribincea, CRJ
Vladislav Gribincea, CRJ

Vladislav Gribincea: „Da, adoptarea legii organizațiilor neguvernamentale, care este o lege bună, de altfel, a fost una din condițiile pentru acordarea asistenței macrofinanciare. Această lege a fost votată în parlament de către toți cei prezenți, inclusiv deputații socialiști. Acum, președintele Republicii Moldova, dacă va respinge această inițiativă și va trimite proiectul din nou în parlament, iar el pentru asta mai are, dacă nu greșesc eu, o săptămână, atunci proiectul va trebui să se întoarcă din nou în parlament și deputaților socialiști le va fi foarte greu să voteze acum altfel decât au votat în prima lectură. Și într-o oarecare măsură, dl președinte îi va pune într-o situație destul de neplăcută, pe de o parte, iar pe de altă parte, președintele nu poate refuza promulgarea unui proiect pur și simplu așa, că el nu dorește, trebuie să aibă motive juridice pentru a spune: „Iată, norma dată nu este bună, asta nu este bună, asta nu este bună” și reexaminarea ulterioară, după refuzul acestui proiect.

Dacă acest proiect se votează din nou de către parlament în lectura a doua, în limita obiecțiilor d-lui președinte, dacă ea se votează, președintele e obligat s-o promulge. Eu nu văd în asemenea circumstanțe politice vreun considerent politic pentru care președintele nu ar promulga acest proiect. El se va pune, în primul rând, într-o ipostază politică nu foarte comodă, și el și partidul lui, pe de altă parte, eu nu văd motive pentru care acest proiect în mod credibil să nu fie publicat.”

Europa Liberă: Președintele spune că n-a fost de la bun început de acord cu această lege, pentru că organizațiile neguvernamentale n-ar trebui să facă politică, adică ar trebui să înțelegem de aici că președintele crede că aceste organizații se ocupă de politică.

Vladislav Gribincea: „Dacă dl președinte susține acest lucru, acesta este primul motiv pentru care el trebuie să promulge acest proiect de lege. Această lege limitează considerabil implicarea organizațiilor necomerciale în politică. Credeți-mă, dacă această lege ar fi înrăutățit la acest capitol situația, atunci deputații socialiști n-ar fi votat pentru acest proiect de lege.”

Europa Liberă: Să revenim la decizia Uniunii Europene de a acorda cea de-a doua tranșă din asistența macro-financiară. S-a luat această decizie inclusiv pentru că ar exista progrese în lupta cu corupția? Dvs. cum ați înțeles din mesajul pe care l-a transmis Comisia Europeană?

Vladislav Gribincea: „Spuneam anterior că asistența macro-financiară este condiționată de îndeplinirea anumitor condiții foarte tehnice, iar aceste condiții sunt realiste. Printre condițiile care trebuiau îndeplinite era demonstrarea unui progres în investigarea fraudei bancare și se pare că declarațiile procurorului general și evenimentele care au avut loc în ultima perioadă de timp au fost apreciate de către Bruxelles ca fiind suficiente. De asemenea, fortificarea mecanismului de prevenire a spălării banilor și am impresia că și acolo s-au întreprins anumite măsuri la nivel legislativ, dar ceea ce voiam să spun este că condiționalitățile pentru debursarea celei de-a doua tranșe nu erau chiar așa de neîndeplinit. Erau date simple și fără mare încărcătură politică. Se pare că Uniunea Europeană a considerat că ele sunt suficiente, dar trebuie să nu uităm încă de un lucru: Uniunea Europeană trebuia să deburseze acești bani Republicii Moldova încă acum doi ani, chiar mai mult de doi ani. Acești bani stăteau în conturile de la Bruxelles cumva arătând nu foarte bine, că dacă cineva își planifică banii trebuie cheltuiți și chiar și Uniunea Europeană voia să deburseze acești bani pentru a-și securiza, pe de o parte, conturile, iar pe de altă parte, să arate și ea un semn de susținere față de Republica Moldova în perioada pandemiei, fiindcă, readuc aminte, acești bani nu sunt credit – 20 de milioane de euro din 30 sunt împrumuturi în condiții mici, iar 10 milioane de euro sunt efectiv donații Guvernului Republicii Moldova. Și folosirea acestor bani de asemenea nu este condiționată. Acești bani se duc direct în buget, la Ministerul Finanțelor și Ministerul Finanțelor are discreția totală să decidă ce va face cu ei.”

Europa Liberă: Ca și concluzie, dle Gribincea, cei care zic că, de fapt, a fost un gest de indulgență din partea Uniunii Europene au dreptate sau nu?

Vladislav Gribincea: „Parțial. Dacă nu se îndeplineau condițiile renegociate la începutul anului 2020, această tranșă nu ajungea în Republica Moldova.”

AntiNostalgia 2 – privind spre viitor

Radio Europa Liberă organizează al doilea sezon: din nou filme documentare, dezbateri și mulți invitați din țară și din străinătate pentru a discuta despre lecțiile trecutului ca șansă de a modela un viitor diferit. Un dialog între generații, la care toată lumea este binevenită

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG