Fico se află într-o stare gravă, dar stabilă și poate vorbi puțin, a declarat președintele ales al țării, Peter Pellegrini, joi, la o zi după atentatul asupra premierului slovac, care a zguduit Europa.

Împușcat pe 15 mai, când ieșea de la o întâlnire guvernamentală în orașul Handlova din centrul țării, Fico a fost transportat cu elicopterul în capitala regională Banska Bystrica și supus unei intervenții chirurgicale. Portalul de știri aktuality.sk a relatat că un consiliu de medici va discuta luni dacă situația pacientului permite transportarea la Bratislava.

Atentatul asupra premierului slovac populist, în vârstă de 59 de ani, a fost prima tentativă majoră de asasinat asupra unui lider politic european în peste 20 de ani și a atras condamnări internaționale.

Analiștii politici și parlamentarii spun că acest eveniment a expus un climat politic din ce în ce mai tensionat și polarizat atât în Slovacia, cât și în întreaga Europă.

• Citește și: Starea premierului slovac Fico este stabilă, după atentatul asupra sa

Făptașul a fost reținut pe loc în momentul atacului, fiind un bărbat de 71 de ani, despre care presa a scris că a fost paznic la un centru comercial, dar că este și autor a trei cărți de poezie și membru al Uniunii Slovace a Scriitorilor.

Autoritățile au spus că atacul este motivat politic, dar că autorul lui este un „lup singuratec”, care nu face parte din vreo grupare organizată.

Un admirator al premierului ungar Viktor Orban, Fico este o figură controversată care a împărțit multă vreme societatea în Slovacia și a cauzat îngrijorare peste granițele ei. Revenirea sa la putere anul trecut, pe o platformă pro-rusă, a stârnit îngrijorări printre membrii Uniunii Europene și NATO că ar putea abandona cursul pro-occidental al țării sale, în special în ceea ce privește Ucraina.

Fico și Orban au criticat amândoi livrările de arme occidentale către Ucraina.

Vineri, Orban a spus la radioul public ungar că Fico se zbate „între viață și moarte” și că, chiar dacă se va însănătoși, nu-și va putea relua activitatea timp de multe luni, într-un moment critic înaintea alegerilor pentru Parlamentul European, programate pentru începutul lunii viitoare.

„Ne aflăm în fața unei alegeri care va decide nu doar cine sunt membrii Parlamentului European, ci, împreună cu alegerile din SUA, poate determina cursul războiului și păcii în Europa”, a declarat Orban, care este la rândul său un admirator al stilului autoritar al liderului rus, Vladimir Putin.

După Reuters și AP (editor - Alexandru Eftode)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit Direcției educație a Primăriei Chișinău, astfel autoritățile vor să atragă și să mențină tinerii specialiști în pedagogie, în condițiile în care numai în Chișinău lipsesc circa 200 de specialiști.

Primăria urmează să ofere compensații pentru 300 de persoane, în sumă totală de 5,4 milioane de lei.

• Te-ar putea interesa și reportajul: Școlile din sate, fără profesori de educație fizică. O directoare împarte orele de sport cu învățătoarea

Pentru a atrage tinerii specialiști în sistemul educațional, Ministerul Educației a decis să dubleze bursele la pedagogie. Totodată, un sfert din cele circa 8.700 de locuri în universitățile finanțate de la bugetul de stat în anul de studii 2024-2025 vor fi la științele educației. În acest fel, autoritățile speră să acopere cele peste 2.000 de posturi vacante de profesori și educatori în școlile și grădinițele din Moldova.

Din acest an, absolvenții facultăților pedagogice vor primi, în decurs de 5 ani, o indemnizație de 200.000 de lei și vor beneficia de scutire la achitarea serviciilor comunale. În trecut, ei primeau 120.000 de lei timp de 3 ani.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Romgaz intenționează să își extindă furnizarea de gaze naturale la nivel regional, a anunțat directorul general al companiei, Răzvan Popescu.

„Demersul înregistrării Sucursalei Romgaz la Chișinău se înscrie în sfera acțiunilor pe care compania le derulează în scopul extinderii activității de furnizare gaze la nivel regional, obiectiv prevăzut în strategia companiei pentru perioada 2021 – 2030”, a declarat Popescu.

Potrivit lui, Romgaz dorește să contribuie la asigurarea securității în aprovizionare cu gaze naturale în Republica Moldova, iar „pasul făcut azi asigură premisele atingerii acestui deziderat”, menționează directorul executiv al companiei, într-un comunicat de presă.

• Te-ar putea interesa și: Podcastul „În esență...” | Cum „unirea electrică” cu România va schimba harta electro-energetică a R. Moldova

După deschiderea sucursalei la Chișinău, urmează obținerea licenței de furnizare a gazelor.

„În perioada imediat următoare, Romgaz va realiza demersurile necesare obținerii licenței de furnizare de gaze naturale pe teritoriul Republicii Moldova”, a declarat și Aristotel Jude, directorul general adjunct al Romgaz.

De la începutul războiului în Ucraina, autoritățile moldovene depun eforturi pentru diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze și reducerea dependenței de concernul rus Gazprom.

În ianuarie 2024, Republica Moldova a aderat, împreună cu Ucraina și Slovacia, la coridorul vertical de transport al gazelor naturale, o structură menită să asigure conectivitatea energetică în Europa Centrală și de Sud Est, alăturându-se astfel Greciei, Bulgariei, României și Ungariei.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Pleșcanov a fost reținut pe 10 iunie 2022 și apoi condamnat de regimul de la Tiraspol la trei ani și două luni de detenție, după ce a criticat războiul declanșat de Rusia în Ucraina, dar și prezența militară rusă ilegală în regiunea transnistreană.

Activistul a fost eliberat printr-un așa-numit decret de grațiere semnat de liderul administrației de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, notează portalul „Zona de Securitate”.

Victor Pleșcanov a declarat publicației după ce a fost pus în libertate că în perioada următoare vrea să se ocupe de starea sa de sănătate și să petreacă timpul cu familia. „Vreau să vă asigur că detenția nu mi-a schimbat valorile, principiile și convingerile”, a declarat Victor Pleșcanov pentru „Zona de Securitate”.

Pleșcanov a ținut să transmită mulțumiri tuturor celor care au făcut demersuri ca eliberarea lui să fie posibilă, exprimând recunoștință Misiunii OSCE în Moldova, ambasadei SUA, ambasadei Marii Britanii și altor misiuni diplomatice și organizații neguvernamentale.

• Te-ar putea interesa și: Drepturile omului în regiunea transnistreană, subiect „dureros și problematic”

Pretinsa grațiere a fost oferită fără condiționări, iar dosarul său nu a fost făcut public.

Anunțând eliberarea activistului, Biroul politici de reintegrare de la Chișinău a mulțumit pentru „implicare activă și conlucrare” în acest caz Misiunii OSCE, ambasadelor SUA, Marii Britanii și statelor UE, Asociației Obștești „Promo-LEX”, apărătorilor drepturilor omului și tuturor celor care au mediatizat și monitorizat cazul respectiv, contribuind la eliberarea lui Pleșcanov.

Biroul politici de reintegrare a îndemnat în mod repetat Tiraspolul să dea curs apelurilor sale „și pe alte cazuri individuale de rezonanță, conform exemplelor lui Pleșcanov V. și Glijin A., cu eliberarea neîntârziată și a celorlalți cetățeni ai Republicii Moldova ce sunt ilegal încarcerați și persecutați în regiune: Dimov Al., Menzarari S., Dudnic Vl., Ermurachi M., Malîșev A., Pogorlețchii V. ș.a.”.

Potrivit Promo-Lex, inițial, Victor Pleșcanov a fost condamnat la cinci zile de închisoare pentru „huliganism”, după ce a afirmat în public la Tiraspol că va arbora steagul Ucrainei pe balconul său, și pentru că ar fi insultat așa-numitul minister al securității de stat de la Tiraspol. Apoi, după percheziții la domiciliu, soția sa a fost informată că verbal că împotriva activistului a fost pornită o „cauză penală” pentru „incitare la extremism prin intermediul internetului și a mass-media”. Însă după cele cinci zile de arest, Pleșcanov nu a mai fost eliberat din detenție, iar pe 26 septembrie 2022 un pretins tribunal de la Tiraspol l-a „condamnat” într-o ședință cu ușile închise la 3 ani și 2 luni de privare de libertate pentru „incitare la extremism”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit legislației, Parlamentul stabilește data alegerilor cu cel puțin 60 de zile înainte de scrutin și cu cel mult 90 de zile înainte de data expirării mandatului prezidențial. Actualul mandat de patru ani al președintei Maia Sandu expiră pe 24 decembrie.

Printre cei care și-au anunțat deja intenția de a candida la alegerile prezidențiale se află actuala șefă a statului, Maia Sandu; liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, fost primar al orașului Bălți; fostul premier, Ion Chicu, lider al Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei; fostul ministru de Externe, Tudor Ulianovschi.

Lideri ai opoziției parlamentare a socialiștilor și comuniștilor au spus că sunt în căutarea unui candidat comun și că discută și cu alte formațiuni. De asemenea, reprezentanți ai unor partide pro-europene extraparlamentare au spus că discută ideea unui candidat comun. Și blocul „Victorie”, recent format la Moscova de oligarhul fugar Ilan Șor, a anunțat că se pregătește de alegerile prezidențiale. În spațiul public a fost vehiculată și candidatura fostei bașcane a autonomiei găgăuze, Irina Vlah, președinta Asociației „Platforma Moldova”, care a spus că își va anunța decizia în luna mai.

Majoritatea parlamentară PAS a respins propunerea opoziției socialiste de a retrage de pe ordinea de zi a ședinței din 16 mai chestiunea cu privire la referendumul constituțional.

Deputații socialiștii consideră că un asemenea referendum ar fi oportun numai după ce Republica Moldova va finaliza negocierile de aderare la UE și după ce vor fi clare condițiile admiterii în blocul comunitar. Totodată, socialiștii afirmă că proiectul de lege privind modificarea Constituției nu ar fi în concordanță cu întrebarea supusă plebiscitului.

• Te-ar putea interesa și: MAI: Dincolo de știri | Cine și cum poate torpila referendumul pro-UE din toamnă?

La referendumul constituțional pe care guvernarea PAS și-a propus să-l organizeze concomitent cu alegerile prezidențiale cetățenii ar urma să răspundă la întrebarea: „Susțineți modificarea constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”

Dacă plebiscitul va avea loc și va fi validat, în preambulul Constituției ar urma să fie proclamată „ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova”, iar „integrarea în Uniunea Europeană” ar urma să devină „obiectiv strategic al Republicii Moldova”.

Totodată, în Legea supremă va fi introdus și un nou capitol numit „Integrarea în Uniunea Europeană”, care stipulează aderarea la tratatele constitutive ale UE și supremația normelor europene asupra legislației moldovene.

Inițiativa organizării unui referendum pro-european a fost lansată de președinta Maia Sandu, în decembrie 2023. Inițiativa a fost criticată de forțele de opoziție, care consideră că acesta ar fi un „instrument electoral” al formațiunii de guvernare PAS. Între timp, forțe politice pro-ruse au anunțat că își vor îndemna susținătorii să boicoteze referendumul.

Pentru prima dată la alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din 20 octombrie vor putea vota prin corespondență cetățenii moldoveni stabiliți în SUA, Canada, Islanda, Finlanda, Norvegia și Suedia.

• Te-ar putea interesa și: MAI: Maia Sandu a promulgat legea votului prin corespondență

Legea privind implementarea parțială a votului prin corespondență a fost contestată la Curtea Constituțională de un grup de deputați afiliați blocului „Victorie”. Autorii sesizării consideră că organizarea votului prin poștă în numai câteva țări încalcă principiul egalității și dreptul cetățenilor la alegeri libere. Totodată, legea a fost criticată de opoziția socialistă care spune că guvernarea PAS a încălcat recomandările Comisiei de la Veneția de a nu modifica legislația electorală cu cel puțin un an înainte de alegeri.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Măsura vine pe fondul suspiciunilor că aceste instituții de presă rusești ar putea fi folosite drept instrumente de interferență în procesele politice europene, scriu BBC și AFP.

Astfel, distribuirea conținutului produs de publicațiile rusești sancționate va fi interzisă în țările UE.

Măsura vine după ce deja alte peste zece publicații, printre care Russia Today, sunt deja interzise în UE, pe motiv că sunt instrumente de propagandă și dezinformare.

În luna martie, agențiile de informații din Cehia au anunțat că au identificat o rețea finanțată de Rusia care se angaja în propagandă pro-rusă în Europa, vizând mai ales Parlamentul European înaintea alegerilor europene din iunie.

Grupul a utilizat platforma de știri Voice of Europe, cu sediul la Praga, pentru a difuza informații menite să submineze eforturile Uniunii Europene de a furniza asistență Ucrainei.

În plus, Procuratura Federală Belgiană a început o anchetă privind presupuse acte de corupție comise de unii europarlamentari, după ce a fost identificată o rețea de influență finanțată de Moscova și legată de Voice of Europe.

Sancțiunile împotriva celor patru publicații vor fi incluse în cel de-al 14-lea pachet de sancțiuni ale UE, alături de interzicerea finanțării de către Rusia a instituțiilor de presă, a partidelor politice și a organizațiilor neguvernamentale din țările europene.

Rusia a avertizat miercuri Uniunea Europeană că, dacă blocul va impune restricții asupra mass-mediei ruse, atunci reporterii occidentali din Rusia vor simți răspunsul rapid al Moscovei.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Totodată, Consiliul a aplicat, în premieră, sancțiunea de suspendare a dreptului de a difuza publicitate posturilor „7 TV”, „PRO TV Chișinău”, „Canal Regional” și „Cinema 1”, ca sancțiune complementară, pentru „abateri repetate” de la cotele de programe locale. Astfel, cele patru posturi au interdicție să difuzeze comunicări comerciale în data de 25 mai, în intervalul de ore 06:00-24:00.

Consiliul Audiovizualului a monitorizat 15 servicii de televiziune, dintre care cinci posturi nu au respectat cota de produs local, patru – cota programelor în limba română, șase – cota de produs difuzat în orele de maximă audiență și șase posturi de televiziune nu au avut suficiente programe în primă difuzare, precizează un comunicat al CA.

Între altele, Consiliul a atenționat furnizorul public de servicii media din autonomia găgăuză, „Găgăuziya Radio Televizionu” că acesta are obligația să transmită programe locale în proporție de cel puțin 25% în limba română și programe proprii în limba minorității găgăuze. Postul „TV-Găgăuzia” a difuzat, în mod repetat, mai puține programe în limba română, fiind sancționat cu 25 000 de lei.

Abateri de la prevederile referitoare la programele locale au comis și posturile „One TV”, „Star TV”, „TVC 21” și „Agro TV Moldova”. Consiliul Audiovizualului a acordat tuturor furnizorilor sancționați un termen de 60 de zile pentru remedierea deficienților.

Serviciile „Moldova-1”, „Moldova-2”, „Busuioc TV”, „MEGA TV”, „N4”, „WE SPORT TV” au respectat cotele de programe locale în perioada monitorizată.

În ultimele luni, Consiliul Audiovizualului a aplicat amenzi de sute de mii de lei posturilor de televiziune care nu respectă prevederile privind durata minimă a programelor audiovizuale locale stabilite de Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Zelenski a mers la Harkov pe 16 mai, unde s-a întâlnit cu mai mulți oficiali militari, inclusiv comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, generalul Oleksandr Sîrski, și generalul Mihailo Drapati, noul comandant al frontului de la Harkov, cu care a discutat situația din localitățile Vovciansk și Liptsi, unde în ultimele zile au avut loc lupte grele.

„Astăzi, situația din regiunea Harkov este în general sub control, militarii noștri cauzând pierderi semnificative ocupanților. Totuși, frontul rămâne extrem de dificil și aducem întăriri”, a scris Zelenski pe Telegram.

Cele două mici orașe situate la doar 5-10 kilometri de granița cu Rusia au fost supuse unui foc de artilerie neîntrerupt de când armata rusă a început ofensiva în zonă, pe 10 mai, determinând evacuarea a până la 9.000 de civili. Ambele localități se află, de asemenea, pe direcția către Harkov, al doilea oraș ca mărime al Ucrainei și un important centru economic, cu o populație antebelică de 1,4 milioane de oameni.

Ministrul de Interne al Ucrainei, Ihor Klimenko, a declarat pe 16 mai că forțele ruse ar fi reținut și ucis civili, care nu au reușit să se evacueze din Vovciansk la timp.

„Încercând să-și creeze un cap de pod în oraș, soldații ruși nu au permis localnicilor să se evacueze, oamenii fiind sechestrați și ținuți cu forța în subsoluri,” a scris Klimenko pe Telegram.

„Unul dintre locuitorii din Vovciansk a încercat să fugă pe jos și a refuzat să urmeze ordinele invadatorilor - rușii l-au ucis”, a afirmat Klimenko.

• Te-ar putea interesa și: Ucraina se retrage în două zone ale regiunii Harkov, inamicul masează trupe și lângă regiunea Sumî

Analiști militari cred totuși că forțele ruse nu par să fie suficient de numeroase pentru a prezenta o amenințare pentru Harkov. Institutul american pentru Studiul Războiului a estimat că trupele ruse nu au avansat mai mult de 8 kilometri în interiorul Ucrainei, iar Harkovul se află la aproximativ 35 de kilometri de graniță.

Serviciile de informații britanice au sugerat între timp că incursiunea rusă avea ca scop principal rarefierea pe distanțe lungi a forțelor deja obosite ale Ucrainei, care trebuie aduse din alte teatre de luptă din est.

După Reuters și Serviciul Ucrainean al RFE/RL (editor - Alexandru Eftode)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Grupul este condus de Vasile Bolea, fost deputat socialist, care a făcut anunțul în ședința plenară de joi a Parlamentului. Potrivit lui, din grupul parlamentar fac parte nouă deputați. Vicepreședinte al grupului a fost numită Reghina Apostolova, iar secretar – Marina Tauber.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a cerut ca formarea grupului să fie analizată „din punct de vedere juridic”.

Ulterior, Direcția juridică a Parlamentului a comunicat că formarea noului grup ar fi în contradicție cu decizia Curții Constituționale care a interzis deputaților fostului Partid „ȘOR”, scos în afara legii, să adere la fracțiuni și să se asocieze în grupuri parlamentare.

Pe 21 aprilie, la Moscova, mai mulți politicieni moldoveni afiliați oligarhului fugar, Ilan Șor, au lansat un bloc politic numit „Pobeda” („Victorie”), care își propune să unească forțe ale opoziției împotriva guvernării pro-europene din Moldova, în perspectiva alegerilor prezidențiale de la toamnă.

• Te-ar putea interesa și: MAI: Poliția de Frontieră dă replica aliaților lui Șor care spun că au fost „agresați” pe Aeroportul Chișinău

Ilan Șor a fost condamnat în aprilie 2023 la 15 ani de închisoare în așa-numitul dosar al „furtului miliardului”.

Joi, 16 mai, poliția moldoveană a confirmat veridicitatea anunțului făcut de Ilan Șor că ar fi obținut cetățenia Federației Ruse.

Șefa Secției Comunicare și Protocol a IGP, Diana Fetco, a declarat pentru publicația NewsMaker că autoritățile moldovene nu au fost anunțate oficial de către partea rusă în legătură cu cetățenia lui Ilan Șor.

„Dar deținem informația că această persoană a primit cetățenia respectivului stat. Mai mult, avem și informația că la sfârșitul lunii ianuarie curent acesta și-a perfectat actele de identitate”, a declarat Fetco.

Șeful Interpol Moldova, Viorel Țentiu, a declarat pentru „Teleradio-Moldova” că Șor ar fi primit cetățenia Rusiei încă de la începutul acestui an și că acum deține trei cetățenii, deși legislația Moldovei ar permite numai dubla cetățenie.

• Te-ar putea interesa și: MAI: Aflată la Moscova, Guțul felicită găgăuzii de Ziua Victoriei și se declară onorată să reprezinte „întreaga Moldovă”

Într-un interviu oferit unui blogger rus, publicat pe Rutube pe 15 mai, Șor a spus că deține acum și cetățenia rusă, pe lângă cea a Republicii Moldova și a Israelului.

„Am depus actele. Am primit. Prin urmare, astăzi sunt cetățean al Federației Ruse, printre altele”, a declarat Șor, fără să precizeze când anume a obținut cetățenia rusă.

Ilan Șor este supus sancțiunilor internaționale pentru „destabilizarea” Republicii Moldova.

Deputații guvernării PAS intenționează să modifice legea „privind aplicarea măsurilor restrictive internaționale”, astfel încât cetățenii moldoveni în privința căror sunt aplicate sancțiunile internaționale ar putea fi trași la răspundere penală și lipsiți de cetățenie.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Prezentând proiectul de lege, ministrul Culturii, Sergiu Prodan, a respins ca fiind nefondate temerile pe care le-au exprimat unii deputați socialiști în legătură cu soarta monumentelor din perioada sovietică.

Prodan a spus că o discuție la acest subiect ar fi necesară, însă noua lege nu prevede sub nicio formă desființarea acestor monumente, ci doar extinde dreptul autorităților locale de a înființa monumente de for public.

Totuși, autoritățile locale vor putea lua decizii numai cu avizul pozitiv al Ministerului Culturii. Până acum, pentru înălțarea unor asemenea monumente la nivel local era nevoie de aprobarea Guvernului.

Potrivit proiectului, executivul va putea să ceară desființarea unui monument de for public, dacă acesta contravine ordinii publice sau bunelor moravuri. Prevederea a fost criticată de opoziția socialistă pe motiv că nu este suficient de clară și că ar putea deschide calea unor abuzuri.

• Te-ar putea interesa și: Autoritățile locale vor avea dreptul să înființeze monumente de for public

Atribuirea statutului de protecție națională unui monument va rămâne în competența Parlamentului. Agenția de Inspectare a Monumentelor va asigura respectarea legislației în domeniul ocrotirii monumentelor de for public, mai prevede proiectul de lege.

Potrivit unei note informative a guvernului, monumentele de for public reprezintă bunuri imobile opere de artă plastică monumentală. Este vorba despre compoziții spațial-volumetrice ca statui, busturi, plăci comemorative cu relief sculptural, troițe și cruci, împreuna cu terenul delimitat pentru ele, având caracter decorativ, comemorativ sau religios. De obicei, acestea sunt amplasate în spații publice, pe terenuri aflate în domeniul public al statului ori al unităților administrativ-teritoriale.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Primindu-l pe Putin, președintele chinez Xi Jinping i-a spus că China va fi „întotdeauna un bun partener” al Rusiei și că este gata să coopereze cu acesta pentru a „revigora” cele două țări, relatează presa chineză de stat.

Dependența economică a Rusiei față de China a crescut în urma invaziei rusești la scară largă în Ucraina și sancțiunilor occidentale impuse Moscovei ca răspuns. China exportă materiale care au permis Rusiei să-și reconstruiască arsenalul epuizat.

China și Rusia au anunțat un parteneriat „fără limite” în februarie 2022, când Putin a vizitat Beijingul cu doar câteva zile înainte de a invada Ucraina, declanșând cel mai sângeros război din Europa de la Al Doilea Război Mondial.

În ajunul vizitei, Putin a declarat presei chineze că Kremlinul este „deschis la dialog” cu privire la conflictul din Ucraina, dar a spus că orice negocieri „trebuie să ia în considerare interesele tuturor țărilor implicate în conflict, inclusiv ale noastre”.

China, „broker onest” în Ucraina?

Într-un interviu acordat agenției de presă chineză Xinhua, publicat miercuri, Putin a spus că Moscova consideră Beijingul drept un „un broker onest” cu privire la rezolvarea „crizei ucrainene”.

De asemenea, Putin a lăudat angajamentul omologului său, Xi Jinping, pentru o „ordine mondială doar multipolară” și a subliniat relațiile calde dintre cele două țări.

China a emis anul trecut o declarație în 12 puncte în care definește principiile generale pentru încheierea războiului, declanșat după ce Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie 2022. Beijingul vorbește în planul său de „abandonarea mentalității Războiului Rece” și reluarea discuțiilor de pace. Oficialii americani și UE au respins planul chinez, pe care au spus că-l consideră o încercare de distrage atenția de la poziția pro-rusă.

Xi și-a reluat recent propunerea de pace în discuțiile cu cancelarul german Olaf Scholz.

Putin a spus în interviul acordat agenției de stat chineze că China a arătat că înțelege rădăcinile crizei din Ucraina și impactul ei geopolitic și că dorește sincer să obțină pacea. Dar el a vorbit despre negocieri de pace într-un moment în care Rusia a deschis un nou front, în regiunea ucraineană Harkov, bombardând tot mai intens cel de-al doilea oraș ca mărime al Ucrainei.

Pe baza relatărilor Reuters și AP (editor - Alexandru Eftode)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-un mesaj publicat miercuri seara pe rețeaua X (fostul Twitter), Președinta Maia Sandu a scris că este „revoltată de atacul josnic” la adresa premierului slovac.

„Republica Moldova condamnă cu fermitate acest atac. Violența nu ar trebui să fie tolerată nicăieri. Îi doresc premierului Fico o recuperare rapidă și completă”, a scris președinta.

Un mesaj similar a transmis și premierul Dorin Recean. „Profund întristat despre vestea privind incidentul în care a fost implicat premierul Robert Fico. Violența politică nu ar trebui să aibă loc în societățile noastre”, a scris șeful guvernului moldovean, adăugând: „Gândurile noastre sunt alături de poporul Slovaciei în această perioadă dificilă”.

Premierul Slovaciei, Robert Fico, se luptă pentru viața sa după ce a fost împușcat și rănit pe 15 mai într-o tentativă de asasinat, condamnată imediat pe plan internațional.

• Te-ar putea interesa și: Starea premierului slovac este critică, după ce a fost împușcat și rănit

Vicepremierul Tomas Taraba a declarat pentru BBC că Fico a suferit o intervenție chirurgicală care a decurs bine.

„Cred că în cele din urmă va supraviețui, a spus Taraba. Nu se află într-o situație care să-i pună viața în pericol în acest moment”.

Anterior, ministrul de interne, Matus Sutaj Estok, a spus reporterilor că premierul este „în stare critică și viața sa este în pericol”.

Premierul social-democrat slovac Robert Fico a fost împușcat și rănit de mai multe gloanțe în timp ce saluta oamenii din orașul Handlová, după o ședință de guvern ținută în provincie, în afara Bratislavei. Autoritățile au reținut la fața locului un suspect în vârstă de 71 de ani, potrivit presei locale.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Incidentul a avut loc în orașul Handlová, la aproximativ 150 de kilometri nord-est de capitala slovacă, unde Fico a participat la o ședință guvernamentală.

În vârstă de 59 de ani, premierul slovac a fost transportat de urgență la spitalul din localitate, iar apoi cu elicopterul la un spital regional din orașul central Banska Bystrica.

Un suspect a fost reținut pe loc în urma atacului. Presa slovacă a relatat că este un bărbat de 71 de ani, dar motivele sale nu sunt, deocamdată, clare.

Potrivit relatărilor de presă, Fico a fost împușcat când ieșea de la ședința guvernamentală ținută în Casa de Cultură din Handlová, în jurul orei 14:30, și se îndrepta către cetățenii aflați afară, care îl salutau. Jurnaliștii de la fața locului au relatat că s-au auzit mai multe focuri de armă, iar Fico a căzut la pământ.

Potrivit postului de televiziune slovac ta3, au fost trase patru focuri de armă, dintre care unul l-a lovit pe Fico direct în abdomen.

Premierul slovac Fico, împușcat și rănit, pe 15 mai

Nici o sursă media

0:00 0:00:38 0:00

Din relatările presei slovace, atacatorul este un fost paznic la un centru comercial, dar și autor a trei colecții de poezie și membru al Uniunii Slovace a Scriitorilor. Portalul Atkuality.sk l-a citat pe fiul acestuia spunând că tatăl său avea drept de portarmă.

„Nu am absolut nicio idee ce intenționa tatăl meu, ce a planificat, ce s-a întâmplat”, a spus fiul presupusului atacator portalului de știri.

Cine este Fico

Ședința guvernului slovac în Handlova făcea parte dintr-un turneu prin regiunile țării după venirea la putere, la sfârșitul anului trecut.

Fico a devenit atunci prim-ministru pentru a patra oară, radicalizându-și mesajele politice pentru a capta un electorat și el în schimbare și adoptând poziții pro-ruse. A spus, de exemplu, că nu va mai trimite Ucrainei niciun glonț ca ajutoare contra invaziei rusești.

Reuters reamintește că, de-a lungul carierei sale de trei decenii în politică, Fico a oscilat între poziții pro-europene mainstream și poziții naționaliste opuse politicilor Uniunii Europene și ale Statelor Unite.

AP scrie despre populistul Fico că este de mult timp o figură controversată, iar revenirea sa la putere anul trecut a trezit multe îngrijorări printre membrii Uniunii Europene că ar putea îndepărta Slovacia de democrație, ducând-o într-o direcție asemănătoare cu a Ungariei lui Victor Orban, pe care îl admiră.

Mii de oameni au protestat în repetate rânduri la Bratislava și în întreaga Slovacie împotriva politicilor lui Fico.

Dar după atacul din Handlova, cel mai mare partid de opoziție din Slovacia a anulat un protest planificat împotriva reformelor guvernamentale la radiodifuzorul public, programat pentru seara de miercuri.

Președinta Zuzana Čaputová, aflată la final de mandat, și-a exprimat șocul și speranța că Fico, un rival politic, își va reveni: „Sunt absolut șocată. Îi doresc lui Robert Fico în acest moment critic multă forță și o recuperare rapidă”, a scris Čaputová pe X.

Condamnări internaționale ale atacului

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a fost printre primele care a condamnat atacul. „Astfel de acte de violență nu au loc în societatea noastră și subminează democrația, cel mai prețios bun comun al nostru. Gândurile mele se îndreaptă către premierul Fico familia sa”, a spus von der Leyen.

Președintele american, Joe Biden, a declarat că este alarmat și condamnă atacul asupra lui Fico pe care l-a descris drept un „act oribil de violență”.

Robert Fico, premierul populist al Slovaciei, a fost rănit în urma unor împușcături și dus de urgență la spital. Incidentul a avut loc miercuri, în orașul Handlova, situat la 150 kilometri nord-est de capitala Bratislava.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a denunțat atacul împotriva șefului de guvern al țării vecine, spunând că „trebuie depuse toate eforturile pentru a asigura că violența nu devine norma în nicio țară”.

Cancelarul german Olaf Scholz și-a exprimat șocul, adăugând: „Violența nu trebuie să aibă loc în politica europeană”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Decizia a fost luată de Grupul de Management al Riscurilor, în scopul asigurării „unui confort optim și siguranței tuturor călătorilor”, a anunțat Poliția de Frontieră.

Inițial, măsurile restrictive au fost introduse pentru perioada 1 – 16 mai. De atunci, accesul în aeroport este permis numai pasagerilor care prezintă biletul și documentul de călătorie, personalului în baza permisului de acces, precum și membrilor de echipaje ale aeronavelor.

• Te-ar putea interesa și: MAI: Reguli mai stricte la intrarea în aeroportul Chișinău, de pe 1 mai

Totodată, au fost luate măsuri sporite de securitate, fiind suplimentat numărul polițiștilor de frontieră la aeroport și al echipajelor specializate.

Autoritățile au spus că restricțiile ar fi necesare pentru fluidizarea traficului de călători și sporirea securității în perioada sărbătorilor de la începutul lunii mai.

Poliția de Frontieră și-a reluat apelul către călători de a se prezenta cu cel puțin trei ore înaintea zborului, inclusiv pentru prevenirea ambuteiajelor la aeroport.

Tot pe 15 mai, poliția moldoveană a anunțat contracararea unor noi tentative de contrabandă cu valută la Aeroportul Internațional Chișinău. Banii ar fi fost introduși în Moldova de către pasageri care soseau de la Moscova, la sfârșitul lunii aprilie și început lunii mai, iar în urma perchezițiilor poliția a confiscat circa 130.000 dolari (peste 2.300.000 lei).

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Zurabișvili a vorbit la o conferință de presă la Tbilisi, alături de miniștrii de Externe din Letonia, Lituania, Estonia și Islanda aflați în vizită pe 15 mai, la o zi după ce parlamentul dominat de partidul de guvernământ Visul Georgian a adoptat legea despre care criticii spun că va fi folosită contra opoziției și presei independente.

Legea va eticheta organizațiile care primesc ajutor financiar din străinătate, inclusiv ONG-uri și instituții de presă, drept grupuri care „promovează interesele unei puteri străine”, după un model existent deja în Rusia lui Vladimir Putin.

• Te-ar putea interesa și: Legea agentului străin, aprobată de parlamentarii georgieni, în ciuda protestelor de stradă

Președinta georgiană a repetat promisiunea că va refuza să promulge legea, spunând că, adoptând-o, guvernarea „nu a ascultat nici vocea propriului popor, nici sfaturile prietenilor, nici avertismentele”.

„Este astăzi în joc chestiunea supraviețuirii Georgiei”, a spus Zurabișvili.

În Georgia, șefa statului are puteri reduse, iar folosind dreptul de veto contra legii controversate, o poate doar întârzia cu 10 zile, nu și bloca. Pentru adoptarea ei definitivă și intrarea în vigoare este suficient un nou vot al parlamentului.

Legea care ar copia o reglementare asemănătoare din Rusia va eticheta organizațiile care primesc ajutor financiar din străinătate drept grupuri care „promovează interesele unei puteri străine”.

Un plan prezidențial pentru viitorul european al Georgiei

Dar Zurabișvili, care este în dezacord cu partidul de guvernământ, a spus că lucrează la un plan pe care îl va prezenta georgienilor în curând și care ar trebuie să se întemeieze pe o „platformă europeană” pentru a mobiliza electoratul înainte de alegerile parlamentare din acest an.

„Planul nostru imediat este mobilizarea pentru alegeri (...) pentru a aduce patria noastră pe un drum pașnic și european”, a spus Zurabișvili.

Legea georgiană a fost condamnată de Statele Unite, Uniunea Europeană și organizații pentru drepturile omului. Un purtător de cuvânt al NATO a spus pe 15 mai că este „un pas în direcția greșită”, care îndepărtează Georgia de integrarea europeană și euro-atlantică.

Votul din 14 mai al parlamentului georgian a scos în stradă mii de protestatari, care au încercat să spargă barierele instalate de poliție la intrarea în forul legislativ.

Embed Răspândește

„Nu ne vom opri din demonstrații” - protestatarii georgieni promit să continue lupta contra legii „agentului străin”

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:03:03 0:00

După lăsarea întunericului, protestatarii care demonstrează de săptămâni au mărșăluit de la clădirea parlamentului aproximativ 2 kilometri până la Piața Eroilor, o intersecție principală din capitala georgiană, unde poliția a intervenit în forță, arestând cel puțin 13 persoane, potrivit corespondenților Europei Libere.

Protestatarii spun că au ieșit în stradă pentru un viitor european al Georgiei și al lor și pentru a apăra libertatea de exprimare.

Premierul georgian, Irakli Kobahidze, a acuzat protestatarii că „urmează agenda unei minorități politice” și a susținut că aceștia dau dovadă de o „mare iresponsabilitate” față de țara lor.

Kobahidze a criticat de asemenea Statele Unite, unul dintre cei mai importanți susținători ai Georgiei, pentru declarații „false” despre legea nouă.

Secretarul de Stat adjunct al SUA, James O'Brien, care se afla la Tbilisi pe 14 mai, a declarat că relația Washingtonului cu Georgia este periclitată, iar Statele Unite își vor revizui sprijinul pentru țara sud-caucaziană, dacă legea intră în vigoare.

Din relatările Reuters, AP și Serviciului georgian al RFE/RL (editor - Alexandru Eftode)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Alte 13 milioane de lei ale programului sunt destinate pentru realizarea a 26 proiecte în localitățile din Zona de Securitate de la Nistru. Este vorba, între altele, despre modernizarea instituţiilor de învățământ cu predare în limba română, reparația și dotarea edificiilor administrative, a instituțiilor de cultură și sport, precum și amenajarea zonelor de agrement.

Administrația separatistă din regiunea transnistreană a impus taxe fermierilor moldoveni pentru accesul la terenurile acestora care se află dincolo de șoseaua Râbnița – Tiraspol. Restricțiile au urmat intrării în vigoare, de la 1 ianuarie, a noului Cod Vamal al Republicii Moldova care pune în condiții de egalitate agenții economici de pe ambele maluri ale Nistrului.

Pentru compensarea plăților ilegale percepuse la trecerea prin posturile de control, Consiliul raional Dubăsari va aloca mijloacele necesare în baza unui regulament care va fi elaborat „în condiții de transparență și echitate”, se spune într-un comunicat al executivului.

• Te-ar putea interesa și reportajul:Două milioane de lei, compensații pentru taxele ilegale achitate de fermierii cu terenuri peste traseul Râbnița-Tiraspol

Anterior, șeful Direcției agricultură și cadastru a Consiliului raional Dubăsari, Sergiu Guvir, a declarat Europei Libere că fermierii vor folosi acești bani pentru a scoate din regiunea transnistreană și a vinde recolta de cereale de anul trecut: grâu, orz și rapiță. Potrivit lui, în luna aprilie, în depozitele de peste traseu rămâneau circa 2.500 de tone de cereale.

La începutul lunii mai, Biroul pentru politici de reintegrare a declarat Europei Libere că agricultorii moldoveni nu întâmpină obstacole pentru a ajunge la terenurile de peste traseu, așa cum se întâmpla în anii 2014-2018. „Respectiv, compensarea parțială va viza doar unele cheltuieli legate de transportarea roadei anului 2023 prin infrastructura ilegală a posturilor de control ale Tiraspolului”, a precizat Biroul.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Serebrian spune că pe agenda discuțiilor vor fi subiecte de ordin economic și social din regiunea transnistreană.

Potrivit lui, obiectivul acestor discuții ar fi „racordarea” regiunii transnistrene la procesul de integrare europeană a R. Moldova.

„Sperăm că Tiraspolul va avea suficientă suplețe și înțelegere, pentru că este și interesul lor, ținând cont de situația socială, ținând cont de situația economică din regiune, să se racordeze la acest proces de integrare europeană. Pentru că este în beneficiul regiunii, în beneficiul agenților economici și al populației în ultimă instanță”, a declarat Oleg Serebrian.

Anterior, vicepremierul a spus de mai multe ori că reintegrarea regiunii transnistrene va depinde de viteza procesului de integrare europeană a Republicii Moldova.

La începutul lunii aprilie, el anunța că, în scurt timp, ar putea fi creat un grup din care să facă parte reprezentanți ai Chișinăului și Tiraspolului pentru discuții cu privire la integrarea europeană.

Nu este clar dacă acest grup a fost deja creat sau dacă subiectul va fi abordat la discuțiile programate pentru 17 mai.

Tiraspolul speră să pună în discuție subiectul „presiunilor economice” ale Chișinăului - așa numește administrația transnistreană încercările autorităților constituționale de a-i egala în drepturi pe agenții economici din stânga Nistrului cu cei de pe malul drept.

• Te-ar putea interesa și: Vama a adunat 50 de milioane de la firmele transnistrene, în primul trimestru

„În cadrul întrevederii vrem să discutăm despre importul de medicamente și echipamente medicale în regiune, precum și despre reluarea funcționării punctelor de înmatriculare a vehiculelor”, a spus presei de la Tiraspol pretinsul ministru de externe al regiunii, Vitali Ignatiev.

Faptul că Ignatiev este dat în căutare pe teritoriul Ucrainei nu constituie un obstacol legal pentru participarea sa la discuții, a spus Oleg Serebrian, în interviul pentru Moldova 1.

Ultimele discuții dintre Serebrian și Ignatiev au avut loc în ianuarie 2024. Atunci, subiectul cheie a fost noul Cod Vamal, adoptat la Chișinău și criticat dur la Tiraspol.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), împreună cu Inspectoratul Național de Investigații și Serviciul Vamal au pornit o cauză penală pe faptul contrabandei cu circa 130.000 dolari (peste 2.300.000 lei).

Banii ar fi fost introduși în Republica Moldova de către pasageri care soseau de la Moscova cu două curse aeriene, prin Istanbul, la sfârșitul lunii aprilie și început lunii mai.

Potrivit oamenilor legii, cei aproape 50 de pasageri au fost transportați în mod „centralizat” la Aeroport, cu autocarele – atât la plecare, cât și la revenire, atunci când au adus banii, se spune într-un comunicat al poliției.

Persoanele ar fi avut rol de cărăuși, astfel încât autoritățile „să nu cunoască originea și scopul folosirii acestor bani”.

Banii au fost „indisponibilizați în calitate de probă” în dosarul penal, iar telefoanele mobile ale presupușilor cărăuși au fost, de asemenea, ridicate „pentru cercetare”.

Acțiunile de urmărire penală continuă, în vederea stabilirii originii și destinației banilor, timp în care persoanele beneficiază de prezumția nevinovăției și garanții procedurale, potrivit legii, notează sursa citată.

Pe 22 aprilie, poliția a confiscat peste un milion de dolari în timpul perchezițiilor de la Aeroport, după revenirea de la Moscova a susținătorilor oligarhului fugar Ilan Șor, care au participat la lansarea blocului politic pro-rus „Victorie”.

• Te-ar putea interesa și: Poliția denunță o schemă de contrabandă cu bani, după revenirea de la Moscova a susținătorilor lui Șor

Oamenii legii afirmă că zeci de persoane ce reveneau din Federația Rusă au fost plătite de „o grupare criminală” pentru a aduce bani în țară. În cadrul operațiunii au fost efectuate 135 de percheziții la aeroport și 27 la domiciliile unor persoane vizate, într-un dosar privind finanțarea ilegală a partidelor.

Sumele de bani pe care persoanele încercau să le aducă în Moldova nu depășeau 10 mii de euro – suma maximă ce nu trebuie declarată vameșilor la intrarea în țară. Cărăușii, consideră Poliția, primeau recompense de 300-500 sute de dolari.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În opinia autorilor sesizării, noua lege încalcă principiul egalității și dreptul cetățenilor la alegeri libere.

„Prin introducerea noului mecanism de vot alternativ doar în câteva state, în baza unor criterii imprecise, care nici nu sunt aplicate, cu ignorarea totală a altor state care ar corespunde total acelorași criterii, state unde locuiesc mulți cetățeni ai Republicii Moldova cu drept de vot, Parlamentul a adus atingere unui principiu fundamental al nediscriminării și egalității tuturor în fața legii”, se spune în sesizarea citată de IPN.

Controlul constituționalității noii legi l-au cerut deputați apropiați oligarhului fugar, Ilan Șor, condamnat în R. Moldova la 15 ani de închisoare în dosarul „furtului miliardului”. Aceștia sunt: Vasile Bolea, Marina Tauber, Denis Ulanov, Vadim Fotescu, Petru Jardan, Reghina Apostolova, Alexandr Suhodolski, Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan.

Legea privind implementarea parțială a votului prin corespondență a fost adoptată de Parlament pe 26 aprilie și promulgată de președinta Maia Sandu pe 8 mai.

Votul prin corespondență va putea fi aplicat în alegerile prezidențiale și la referendumul pro-european din 20 octombrie.

Vor putea vota prin poștă cetățeni moldoveni stabiliți în șase țări: SUA, Canada, Islanda, Finlanda, Norvegia și Suedia.

De la prima la a doua lectură, numărul țărilor s-a mărit, de la două la șase, inițial fiind vorba doar de SUA și Canada.

• Te-ar putea interesa și: Diaspora din șase țări va putea vota prin poștă, la următoarele alegeri

Legea a fost criticată și de opoziția socialistă care spune că guvernarea PAS a încălcat recomandările Comisiei de la Veneția de a nu modifica legislația electorală cu cel puțin un an înainte de alegeri.

Maia Sandu și PAS, sprijiniți masiv de diaspora occidentală în precedentele alegeri prezidențiale și parlamentare, au promis să ușureze votul pentru moldovenii din străinătate, care erau uneori nevoiți să parcurgă distanțe mari pentru a ajunge la urne.

Pentru a putea vota prin corespondență, cetățenii moldoveni din cele șase țări menționate mai sus vor trebui să se înregistreze online, în prealabil, pe site-ul Comisiei Electorale Centrale. Buletinele de vot vor fi expediate prin intermediul poștei diplomatice sau a serviciilor poștale obișnuite.

Noua lege nu permite organizarea votului prin corespondență în Rusia, Ucraina sau în alte țări aflate în conflicte militare, precum și în statele cu care R. Moldova nu are stabilite relații diplomatice sau care nu respectă standardele internaționale privind desfășurarea alegerilor libere și corecte.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Blinken a folosit vizita neanunțată din 14 mai pentru întâlniri cu oficiali de rang înalt, reprezentanți ai societății civile și studenți, dar și un concert la care a cântat la chitară împreună cu o trupă ucraineană într-un efort de îmbărbătare și încurajare.

Dar el a urcat pe scenă într-un bar din Kiev pentru a interpreta hitul lui Neil Young din 1989, „Rockin' in the Free World”, în timp ce Ucraina a spus că și-a retras forțele pe poziții noi și mai bine apărate la nord de Harkov.

Rusia a deschis acolo un front nou, pe 10 mai, în ceea ce analiștii militari consideră drept unul dintre cele mai periculoase momente pentru Ucraina de la invazia rusească la scară largă în februarie 2022.

Cu toate acestea, Blinken le-a spus liderilor ucraineni că, în ciuda întârzierii semnificative a unui ajutor militar american care a lăsat Ucraina mai vulnerabilă în fața Rusiei, mai multe loturi de arme și muniții sunt pe drum, iar unele au ajuns deja.

Într-un discurs ținut în fața unui grup de studenți ai Institutului Politehnic din Kiev, Blinken a recunoscut că „ne întâlnim într-un moment critic”. „Săptămânile și lunile care urmează vor cere mult ucrainenilor, care au sacrificat deja enorm, dar am venit în Ucraina cu un mesaj: Nu sunteți singuri!”, a spus secretarul de stat american.

Vizita lui Blinken la Kiev, a patra de la începutul invaziei rusești la scară largă, are loc la câteva săptămâni după ce Congresul Statelor Unite a aprobat cu o jumătate de an întârziere un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina de 61 de miliarde de dolari.

La o întâlnire avută mai devreme, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, i-a cerut mai multe sisteme de apărare antiaeriană Patriot pentru a proteja civilii aflați sub foc rusesc intens în nord-estul țării.

• Te-ar mai putea interesa și: Ucraina se retrage în două zone ale regiunii Harkov, inamicul masează trupe și lângă regiunea Sumî

Un atac aerian rusesc tocmai lovise un bloc de locuit din orașul Harkov, ucigând nouă persoane.

Blinken s-a întâlnit de asemenea cu omologul său ucrainean, Dmitro Kuleba, și a luat masa la o pizzerie cu tematică militară fondată de un veteran de război.

La întâlnirea cu studenții, el a promis că Washingtonul va lua „măsuri concrete” pentru a asigura aderarea Ucrainei la NATO, o va sprijini pentru consolidarea infrastructurii economice. „Când vom ține summitul de la Washington, în iulie, vom lua măsuri concrete pentru a crește rolul NATO în construirea unei forțe ucrainene rezistente și capabile, sprijinind reformele continue care integrează Ucraina în alianță”, a spus Blinken.

Din relatările Reuters, AP și Serviciului ucrainean al RFE/RL (editor - Alexandru Eftode)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Anunțul a fost făcut la scurt timp după ce despre încheierea parteneriatului a anunțat publicația Financial Times. Jurnaliștii au scris că aceasta este o propunere a UE care urmează să fie aprobată săptămâna viitoare.

Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău a transmis că, în esență, parteneriatul va funcționa ca un aranjament-umbrelă pentru toate interacțiunile dintre R. Moldova și UE, în domenii precum:

• asistența UE pentru consolidarea rezilienței R. Moldova;
• securitatea cibernetică;
• combaterea dezinformării;
• asistența pentru sectorul apărării prin intermediul Instrumentului European pentru Pace;
• participarea R. Moldova în cadrul misiunilor UE de gestionare a crizelor;
• managementul integrat al frontierelor.

Altfel spus, potrivit jurnaliștilor de la Financial Times, R. Moldova ar urma să își intensifice schimbul de informații cu UE, să efectueze exerciții militare comune și să fie inclusă în programul comun de achiziții de armament al blocului comunitar.

Reprezentanții ministerului spun că majoritatea activităților prevăzute de Parteneriat deja sunt realizate în practică, iar Parteneriatul va permite R. Moldova să aibă o bază pentru cooperare mai sistemică cu UE.

Autoritățile moldovene dau asigurări că documentul a fost încheiat în concordanță cu obiectivele stabilite în Strategia securității naționale a R. Moldova.

• Te-ar putea interesa și: Noua strategie de securitate, votată de Parlament. Rusia - principala amenințare

Proiectul Strategiei securității naționale a R. Moldova prevede că Federația Rusă și interpușii săi în R. Moldova reprezintă cea mai periculoasă sursă de amenințare, care dacă nu este contracarată, poate avea efecte severe pentru statalitate și democrație. Tot în Strategie se precizează că aderarea deplină la Uniunea Europeană reprezintă unul dintre interesele naționale de securitate ale R. Moldova.

La 5 aprilie curent, Consiliul Uniunii Europene a aprobat o nouă asistență, în valoare de 41 de milioane de euro, pentru dezvoltarea capabilităților de apărare ale R. Moldova, prin intermediul Instrumentului european pentru pace. Pachetul a prevăzut asigurarea cu echipamente pentru: mobilitate, supraveghere aeriană și logistică.

Exceptând asistența stipulată mai sus, până în prezent, UE a aprobat un ajutor financiar, pentru dezvoltarea capabilităților de apărare ale R. Moldova, în valoare de 87 de milioane de euro.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Până în ianuarie 2028, Departamentul american al Energiei va putea emite autorizații pentru importurile din Rusia, dacă nu există alte surse de aprovizionare. Restricția va fi în vigoare până în 2040.

Consilierul pentru securitate națională al SUA, Jake Sullivan, a declarat că aceasta este „o lege istorică ce va consolida securitatea energetică și economică a SUA și va elimina dependența de Rusia pentru energia nucleară civilă.

Potrivit administrației Biden, „noua lege restabilește poziția de lider a Americii în sectorul nuclear” și „va contribui la asigurarea securității sectorului energetic american pentru generațiile viitoare”.

Casa Albă speră, de asemenea, că aprobarea recentă a unui pachet de 2,72 miliarde de dolari pentru acest domeniu „va transmite un semnal clar industriei că suntem angajați în creșterea pe termen lung a sectorului nostru nuclear”.

În plus, în decembrie anul trecut, SUA au convenit cu Canada, Franța, Japonia și Regatul Unit să investească împreună 4,2 miliarde de dolari pentru a extinde capacitatea de îmbogățire și conversie în țările lor.

Companiile americane au plătit Rusiei aproximativ 1 miliard de dolari pe an pentru uraniu îmbogățit, principalul combustibil pentru reactoarele nucleare comerciale. „Rosatom” a furnizat aproximativ 20% din uraniul îmbogățit utilizat în 93 de reactoare nucleare din Statele Unite.

• Te-ar putea interesa și: Germanii au reținut o navă rusească. Presa scrie că ducea uraniu îmbogățit în SUA

Aceste livrări au continuat chiar și după ce anul trecut s-a aflat că „Rosatom” a furnizat componente, tehnologii și materie primă pentru rachete utilizate în războiul din Ucraina și pentru afacerile cu armament ale Rusiei.

„Rosatom” consideră că sancțiunile occidentale sunt „distructive pentru funcționarea durabilă a pieței globale de bunuri și servicii pentru ciclul combustibilului nuclear”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Exercițiile militare avut loc luna trecută în Pacificul de Vest, au declarat multiple surse pentru Reuters.

Astfel, ar fi fost implicate „mai multe active militare”, dar exercițiile nu au fost oficiale. Ele sunt catalogate drept „întâlniri neplanificate pe mare”, conform unui acord tacit în care ambele părți susțin că exercițiile sunt pur și simplu rezultatul unor întâlniri întâmplătoare.

Sursele au mai spus că fregate și nave de aprovizionare ale Taiwanului și ale SUA au participat la exercițiile de câteva zile, care au fost concepute pentru fi exersate comunicațiile, realimentarea și aprovizionarea.

O altă sursă a declarat că deși „întâlnirile neplanificate” ale navelor implică mai ales exerciții de bază, acestea sunt esențiale pentru a oferi garanția că cele două armate pot comunica și acționa împreună în momente de urgență.

Sursa a adăugat că navele SUA și ale Taiwanului au realizat și manevre tactice, inclusiv căutarea unor ținte subacvatice.

Marina taiwaneză a transmis, într-o declarație pentru Reuters că, „marina intră adesea în contact cu navele altor țări și efectuează exerciții de întâlnire după cum este necesar”. Potrivit agenției de presă, Pentagonul a refuzat să comenteze.

• Te-ar putea interesa și: Președintele sârb Vucic îi spune lui Xi: „Taiwan este China”. Xi promite investiții

Washingtonul și Taipei și-au extins cooperarea militară în ultimii ani, pe fondul incursiunilor chineze aproape zilnice în apropierea Taiwanului.

Angajamentul militar SUA - Taiwan e însă menținut la un nivel discret, scrie Reuters, și adesea nu sunt confirmate oficial din cauza obiecțiilor Chinei față de orice contacte militare între Washington și Taipei.

China revendică Taiwanul pe care îl consideră parte a propriului teritoriu. Guvernul de la Taipei însă respinge perspectiva de a deveni parte a Chinei.

Taiwanul și Statele Unite nu au relații diplomatice oficiale, deoarece Washingtonul recunoaște oficial Beijingul. În același timp, o lege americană obligă SUA să ofere Taiwanului mijloacele de a se apăra.

Șeful marinei taiwaneze, Tang Hua, a vizitat luna trecută Statele Unite și a discutat despre modalitățile de intensificare a cooperării navale bilaterale, a raportat Reuters. Ca răspuns, Ministerul chinez de Externe a declarat că se opune ferm colaborării militare ascunse dintre Statele Unite și Taiwan.

China consideră Taiwanul este cea mai sensibilă problemă teritorială a Chinei. Neînțelegerile dintre China și Taiwan sunt una dintre problemele mari ale relației dintre Beijing și Washington.

Oficial, Beijingul nu exclude utilizarea forței militare pentru a aduce Taiwanul sub controlul său. Autoritățile din Taiwan afirmă însă că pretențiile teritoriale chineze sunt nejustificate, în condițiile în care Republica Populară Chineză nu a guvernat niciodată insula.

Articol preluat de pe Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Astfel, votul prin corespondență va putea fi aplicat chiar la alegerile prezidențiale și referendumul privind integrarea în UE, așteptate în această toamnă, pe 20 octombrie. Vor putea vota prin poștă moldovenii din: SUA, Canada, Islanda, Finlanda, Norvegia și Suedia.

Proiectul de lege privind implementarea parțială a votului prin corespondență a fost adoptat în lectură finală de legislatorii partidului de guvernământ PAS la 26 aprilie curent. De la prima la a doua lectură, numărul țărilor eligibile s-a mărit, de la două la șase, inițial fiind vorba doar de SUA și Canada.

După adoptarea proiectului de lege în lectură finală, deputatul PAS, Radu Marian, a spus că pilotarea votului prin corespondență le va permite autorităților să îmbunătățească procesul electoral, astfel încât, la scrutinul parlamentar din anul viitor, votul prin corespondență să poată fi aplicat în toată lumea.

• Te-ar putea interesa și: Diaspora din șase țări va putea vota prin poștă, la următoarele alegeri

Opoziția parlamentară a criticat inițiativa PAS. Vicepreședintele socialist al Parlamentului, Vlad Batrîncea, a acuzat autoritățile de la Chișinău că și-au încălcat propriul angajament față de UE, modificând legislația electorală în an electoral, fără expertizarea Comisiei de la Veneția.

Maia Sandu și PAS, sprijiniți masiv de diaspora occidentală în precedentele alegeri prezidențiale și parlamentare, au promis să ușureze votul pentru moldovenii din străinătate, care erau uneori nevoiți să parcurgă distanțe mari pentru a ajunge la urne.

Pentru a putea vota prin corespondență, cetățenii moldoveni din cele șase țări menționate mai sus vor trebuie să se înregistreze online, în prealabil, pe site-ul Comisiei Electorale Centrale. Buletinele de vot vor fi expediate prin intermediul poștei diplomatice sau a serviciilor poștale obișnuite.

Nu vor putea vota prin corespondență moldovenii din Rusia, Ucraina sau alte țări aflate în conflicte militare, din statele cu care R. Moldova nu are stabilite relații diplomatice și din țările în care nu se respectă standardele internaționale privind desfășurarea alegerilor libere și corecte.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Kuznețov a fost reținut în calitate de suspect într-un dosar penal sub acuzația de luare de mită în proporții deosebit de mari.

Potrivit anchetatorilor, în perioada 2021-2023, când era șef al Direcției a 8-a a Statului Major General al Forțelor Armate Ruse, Kuznețov ar fi primit „mită de la reprezentanți ai unor structuri comerciale pentru anumite acțiuni în favoarea acestora”.

Purtătoarea de cuvânt a Comitetului de Investigații din Rusia, Svetlana Petrenko, a declarat că, în urma perchezițiilor la domiciliu au fost găsite și confiscate mijloace bănești - ruble și valută străină - în valoare de peste 100 de milioane de ruble, monede de aur, ceasuri de colecție și obiecte de lux.

La cererea anchetei, un tribunal a dispus arestarea preventivă a generalului.

Din 2010 până în 2023, Kuznețov a fost șef al Direcției a 8-a a Statului Major General al Forțelor Armate Ruse. Această structură se ocupă de serviciile de protecție a secretului de stat din cadrul Ministerului Apărării, inclusiv de comunicațiile speciale, criptare și cenzura militară.

În mai 2023, Kuznetsov a fost numit șef al Direcției principale de personal a Ministerului rus al Apărării. Înainte de aceasta, el „a ocupat diverse funcții în cadrul serviciului secret de protecție a statului”.

• Te-ar putea interesa și: Putin îl înlocuiește pe Șoigu la Ministerul Apărării cu un economist. Lavrov rămâne ministru de Externe

Luna trecută, în ministerul rus al Apărării au început remanieri importante, după un alt caz răsunător de corupție. Pe 23 aprilie, Comitetul de anchetă a raportat reținerea generalului Timur Ivanov, viceministrul apărării, suspectat de luare de mită. Ivanov era responsabil de complexul de construcții militare. Ivanov a fost plasat în arest până pe 23 iunie, la cererea anchetei.

Pe 12 mai, a fost anunțată oficial demiterea lui Serghei Șoigu din funcția de ministru al Apărării. El a fost numit în funcția de secretar al Consiliului de Securitate al Rusiei, înlocuindu-l pe Nikolai Patrușev.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te