Amendamentele legislative ce întăresc poziția șefului pe procurori au fost strecurate recent într-un proiect ce avea altă destinație, iar pentru că au fost adoptate de parlamentarii puterii în una din ultimele ședințe dinaintea vacanței legislativului, au și intrat în vigoare aproape pe neobservate. Criticii, iar printre ei e și Vladislav Gribincea de la Centrul de Resurse Juridice de la Chișinău, spun însă că s-a făcut un important pas înapoi în ceea ce privește independența procurorilor. Iată explicațiile expertului.
Vladislav Gribincea: „Proiectul de lege prevede două novații foarte diferite. Prima este că specialiștii cu 10 ani de experiență pot deveni procurori fără a mai trece prin Institutul Național al Justiției. Această novație permite, de fapt, readucerea în sistemul procuraturii a procurorilor cu experiență care au plecat anterior. Nu știu dacă este bine sau rău, dar ocolirea mecanismului deja stabilit de angajare a procurorilor nu pare a fi un lucru bun. Mai ales că, de la 1 ianuarie 2020, s-a instituit un mecanism prin care oricine dorește să devină judecător sau procuror trebuia să-l treacă. Aceasta debalansează acest sistem și submină și mai mult din politicile pe care le-a promovat în mod consistent în ultimii trei ani de zile fosta guvernare.
A doua modificare ține de transferul în cadrul procuraturii a procurorilor deja angajați între procuraturile de același nivel. Pentru astfel de transferuri nu va mai fi nevoie de concursuri organizate de CSP (Consiliul Superior al Procurorilor) și transferul va fi efectuat de către Consiliul Superior al Procurorilor la propunerea procurorului general. Nu este clar pentru ce e nevoie de această modificare, deoarece, conform Constituției, de transferul procurorilor este responsabil Consiliul Superior al Procurorilor, nu procurorul general.”
Europa Liberă: Înseamnă asta o întărire a puterilor procurorului în raport cu Consiliul Procurorilor?
Vladislav Gribincea: „Incontestabil, transferul a câte 400 de procurori din procuratură, dintr-o procuratură în alta, de exemplu, de la Vulcănești la Chișinău ar reprezenta o schimbare foarte importantă în cariera oricărui procuror începător. Dând această discreție aproape nemărginită procurorului general de a decide și de a permuta procurorii, aceasta de facto îi pune la cheremul procurorului general pe orișicare din acești 400 de procurori care ar vrea permutarea la Chișinău, de exemplu. Acest lucru ar putea să fie un lucru bun în cazul unui procuror general bine-intenționat și un lucru dezastruos în cazul unui procuror general rău-intenționat, dar per ansamblu o astfel de modificare, indiferent că-i bună sau rea, ea nu este sustenabilă, fiindcă astfel de mecanisme nu există în țările în care transferul procurorilor se face pe merit și o astfel de modificare ar putea să fie contrară Constituției, deoarece Constituția prevede expres că transferul procurorilor este competența Consiliul Superior al Procurorilor și nu a procurorului general.”
Europa Liberă: În concluzie, dle Gribincea, în ce măsură se alterează prin aceste modificări ideea reformei procuraturii care a fost promovată și după un proces foarte dificil a fost aprobată în 2016?
Filosofia reformei în procuratură era de a dilua competențele procurorului general... Acum lucrurile se întorc la situația de până în 2016...
Vladislav Gribincea: „Dacă dorim o procuratură puternică, noi nu putem avea un procuror general foarte puternic, fiindcă un procuror general foarte puternic submină din instituție și strânge totul sub el, iar în momentul în care pleacă, după el nu rămâne mare lucru. Filosofia reformei în procuratură promovată în 2016 era de a dilua competențele procurorului general cu competențe plenare ale Consiliului Superior al Procurorilor. Acum observ că lucrurile se întorc la situația de până în 2016, deci e un pas în urmă.”
Europa Liberă: De ce are nevoie politicul?
Vladislav Gribincea: „Eu nu cred că această inițiativă a fost o inițiativă care a venit de la politic. Eu sunt aproape sigur că acest proiect de lege a fost pregătit în clădirea Procuraturii Generale, a fost preluat de către ministrul justiției și promovat mai departe. De ce îi trebuie procurorului general o astfel de schimbare? Probabil, dl procuror general vrea să aibă o mare influență asupra situației din procuratură, având în vedere eventuala rezistență pe care o întâmpină. Sunt de acord cu asta, dar astfel de măsuri nu sunt sustenabile, deoarece în perspectivă lungă acest lucru șubrezește independența procurorilor și nu poate să adauge la eficiența lor.”
Europa Liberă: Contextul în care au loc aceste schimbări este următorul: mai mulți politicieni ai puterii, începând cu dl Igor Dodon și terminând cu deputați socialiști au vorbit public despre faptul că procurorul general Alexandr Stoianoglo ar avea probleme pe interior, s-ar ciocni de rezistența, ar trebui să înțelegem, celor care au fost ancorați în sistemul juridic al lui Vlad Plahotniuc. În asemenea circumstanțe, putem admite totuși că procurorul are nevoie de niște modificări ca să poată lua lucrurile sub control?
Aceste modificări în perspectivă lungă sunt nocive pentru procuratură...
Vladislav Gribincea: „Procurorul general al Republici Moldova are suficiente competențe pentru a scoate din sistem orișicare procuror care a încălcat legea sau a executat comenzi politice. Aceste modificări, în opinia mea, sunt de prisos, chiar dacă ele ar putea să ușureze procesul de tranziție pe o perioadă scurtă, pe perspectivă lungă ele sunt nocive pentru procuratură.”
Europa Liberă: De ce?
Vladislav Gribincea: „Fiindcă acest lucru pune cruce pe o mare parte din independența procurorilor. Toți procurorii din țară vor fi tentați să nu iasă din cuvântul și dorința procurorului general.”
