Două tabere opuse se înfruntă zilele acestea, prin scrisori deschise publicate la scurtă vreme distanță, pe site-ul american Politico.
Mai întâi, pe 5 august, o scrisoare deschisă care propunea lărgirea dialogului cu Rusia lui Putin și renunțarea la ideea că sancțiunile ar putea funcționa. Ea era semnată de personalități precum: Rose Gottemoeller (fostă înalt funcționar NATO și subsecretar de stat SUA pentru securitatea națională, 2014-2016); Fiona Hill (responsabilă SUA pentru relațiile cu Rusia, 2017-19), Jon Huntsman (Ambasador în Rusia, 2017-19), Thomas R. Pickering (Ambasador în Rusia, 1993-96); George P. Shultz (secretar de stat SUA, 1982-89); William Perry (Secretar pentru Apărare, 1994-97, lista completă a semnatarilor aici).
„E timpul să ne regândim politica față de Rusia”, au scris aceștia.
Câteva zile mai târziu, pe 11 august, tot Politico a găzduit o scrisoare deschisă ca răspuns, care susține exact contrariul. Semnatarii acesteia, printre care generalul Ben Hodges, fost comandant al forțelor SUA din Europa, sau Kurt Volker, fost ambasador SUA la NATO și fost reprezentant special pentru Ucraina (lista completă a semnatarilor aici), argumentează că, dimpotrivă, nu este câtuși de puțin momentul să fie ridicate sancțiunile.
E vorba, așadar, în ambele cazuri, de personalități de valoare echivalentă, ieșite din cadrul aceluiași sistem și care au ocupat funcții echivalente, în cadrul cărora au ajuns să cunoască foarte bine realitatea funcționării Rusiei lui Putin.
Astfel, cei dintâi spun că sancțiunile nu funcționează și că a crescut iarăși riscul unei înfruntări militare, inclusiv nucleare. Ei oferă șase propuneri concrete, șase puncte în care situația se poate îmbunătăți:
1. Blocarea amestecului rusesc în alegerile și viața publică din SUA;
2. Restaurarea relațiilor diplomatice complete;
3. Un dialog strategic-militar cu Rusia pentru o mai bună balanță în Europa;
4. Atingerea unui echilibru comun în raport cu China;
5. Dialog în domenii sensibile precum Ucraina sau Siria;
6. Regândirea sancțiunilor.
Ideea lor finală este că nu trebuie o focalizare prea mare pe ceea ce gândește și face Putin, pentru că succesorul său va acționa probabil la fel, într-o tradiție naționalistă pe care în Rusia o aprobă și elitele și publicul.
La asta, semnatarii celeilalte scrisori deschise răspund că totul este eronat în evaluarea primilor și că, potrivit celui mai recent sondaj efectuat de Levada Center în Rusia, doar 3% din ruși consideră SUA ca pe un inamic.
Așa încât aceștia din urmă propun, punct după punct, o atitudine exact opusă: strângerea relațiilor SUA cu NATO și diferențierea sistematică între ceea ce crede populația în Rusia și ceea ce fac elitele. Sancțiunile trebuie întărite, iar întărirea capacității militare a vecinilor Rusiei -- sprijinită în direcția apropierii de structurile euro-atlantice.
Toate acestea amintesc de vechile dispute dintre „kremlinologi”, din vremea URSS-ului. Faptul că cele două grupuri ajung să sprijine proiecte politice atât de net opuse și care se contrazic reciproc arată complexitatea a ceea ce-l așteaptă pe viitorul președinte SUA, oricare va fi rezultatul alegerilor din noiembrie.
