Linkuri accesibilitate

Armand Goșu (istoric): „O relansare a relației România - R. Moldova trebuie să pornească de la o analiză serioasă și critică...”


Mai există un parteneriat strategic între România și R. Moldova și dacă da, cum funcționează într-un an electoral în ambele țări?

Chestiuni de ordin general legate de relația România-Republica Moldova, situația de securitate din regiune, inclusiv dosarul transnistrean, cooperarea în cadrul organizațiilor internaționale, diversele proiecte comune... Sunt teme ale discuțiilor purtate în capitala României, la începutul acestei săptămâni, de Secretarul de stat al Externelor de la București, Dan Neculăescu și Dumitru Socolan, omologul său de la Chișinău. Consultații ce-ar fi putut rămâne în cadrul obișnuitului, dacă nu se regăseau într-un context în care raporturile bilaterale par să fi intrat de ceva vreme într-un registru de reticență nervoasă, impropriu unui parteneriat strategic. Ce presupune reluarea acestor consultări la momentul de față? Ce semne pot fi întrezărite dincolo de comunicatele seci? Tema convorbirii cu analistul politic și istoricul de la București Armand Goșu.

Interviul matinal cu istoricul Armand Goșu
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:13:04 0:00
Link direct

Europa Liberă: Armand Goșu, așadar, la începutul acestei săptămâni, Secretarul de stat al Externelor de la București, Dan Neculăescu, s-a întâlnit cu Dumitru Socolan, omologul său de la Chișinău, la capătul, unei perioade în care agenda dialogului România-Republica Moldova părea mai degrabă lăsată în sertare... Și, probabil, nu doar din cauza dificultăților legate de pandemie. „O întrevedere de lucru cu secretarul de stat moldovean, la solicitarea acestuia”, cum spune un comunicat de la București; „o nouă rundă de consultări politice interministeriale”, cum s-a comunicat în capitala Republicii Moldova. Limbajul comunicatelor în diplomație deseori trebuie oarecum decodificat. De fapt, din punctul Dvs. de vedere, despre ce vorbim, ce a fost la această întâlnire sau ce a fost această întâlnire – o chestiune de rutină, un semnal că se întâmplă ceva? Cum ați citit-o Dvs.?

Armand Goșu: „Ar fi trebuit să fie o chestiune de rutină, pentru că între ministerele de Externe de la București și Chișinău trebuie, conform acordurilor semnate, să aibă loc astfel de întâlniri, astfel de consultări. Probabil că, din punct de vedere politic, acestei întâlniri i s-a spus „întrevedere la solicitarea părții moldovene”...Iar dacă ne uităm pe cele două comunicate, putem ușor să cădem de acord asupra faptului că e mult mai mult decât o întrevedere, că seamănă mai degrabă cu o rundă de consultări. Putem compara acele două comunicate, că se regăsesc temele și în unul, și în celălalt: „conflictul transnistrean”, în comunicatul MAE de la București spune „dosarul transnistrean”; „alte probleme de actualitate”, se spune în comunicatul de la Chișinău; în comunicatul românesc se spune „cooperarea în cadrul organizațiilor internaționale”. Apoi sunt transmise niște mesaje politice. De pildă, „dimensiunea integrării europene – prioritatea parteneriatului strategic”, pe când în comunicatul părții române este mai degrabă reprodus punctul de vedere, chiar declarațiile pe tema Republicii Moldova făcute de premierul Ludovic Orban. Aveți perfectă dreptate, e foarte important în limbajul diplomatic cum numești această întâlnire, numai că în spatele denumirii sunt o seamă de discuții pe anumite dosare care sunt absolut normale între două țări vecine și prietene.”

Europa Liberă: Și cu ce, de fapt, s-a soldat această rundă de consultări, această întrevedere? La ce întrebări privitoare la relațiile Chișinău-București a răspuns sau, dimpotrivă, nu a răspuns această întâlnire? Înțelegeri convenite cumva sau posibile într-un asemenea format?

Armand Goșu: „Nu știm. Deocamdată, nu știm cum vor evolua lucrurile. S-ar putea ca din discuțiile care s-au desfășurat în această săptămână să se fi pus bazele, o să aflăm ceva mai încolo – la anumite înțelegeri și anumite proiecte. Nu transpiră așa ceva din cele două comunicate, mai degrabă asistăm la o reformulare a pozițiilor cunoscute din toamna anului trecut, după ce Guvernul Maia Sandu a fost dat jos și a venit la Chișinău Guvernul condus de Ion Chicu, cu care știm foarte bine că România nu a avut relațiile cele mai bune. Ba din contra, am asistat la niște dueluri verbale care aminteau mai degrabă de vremurile lui Voronin în relațiile dintre București și Chișinău.”

Europa Liberă: În general, însă, dle Goșu, pot exista răspunsuri sau înțelegeri consistente pe bilaterala Chișinău-București în actuala configurație politică din Republica Moldova și, eventual, din România?

Armand Goșu: „E foarte puțin probabil că s-ar putea avansa către finalizarea unor astfel de negocieri. În primul rând, din punct de vedere politic, niciun guvern care se apropie de alegeri nu inițiază, nu antrenează astfel de negocieri și proiecte. În foarte scurt timp, la București se intră în linie dreaptă cu alegerile locale, apoi cu alegerile parlamentare; la Chișinău avem alegerile prezidențiale pe 1 noiembrie, care, în funcție de rezultatul lor, ar putea influența decisiv situația de pe scena politică de la Chișinău. Deci suntem în stadiul, mai degrabă, al unor bifări, unor exerciții obligatorii în relații bilaterale și nu al unor inovații sau a aruncării pe piață a unor noi proiecte.”

Europa Liberă: Se mai poate vorbi despre o eventuală reluare a ședințelor comune ale guvernelor de la Chișinău și București?

Armand Goșu: „Cu siguranță, după alegeri, se va vorbi despre acest lucru și cât de curând posibil, anul viitor cred, cred că astfel de proiecte se vor concretiza, pentru că oricine ar fi Dodon, Voronin, Plahotniuc... Moldova este prea importantă din punctul de vedere al securității naționale a României, sunt mult prea multe sensibilități aici în legătură cu relația cu Republica Moldova ca să ne închipuim noi că prezența la Chișinău a lui Dodon sau, să zicem, a lui Voronin va împiedica România în vreun fel să-și continue anumite proiecte și linii politice acolo. Or, printre interesele fundamentale ale României aș enumera și bunăstarea cetățenilor Republicii Moldova, și niște evoluții previzibile pe scena politică de la Chișinău. Și pentru asta trebuie dialog, dialog bilateral.”

Europa Liberă: Grupul pentru Acțiunea Europeană a Republicii Moldova, lansat în ianuarie 2010 la inițiativa României, cu sprijinul Franței, grup cu menirea de promovare a intereselor și vizibilității Republicii Moldova pe agenda europeană... Pe linie moartă de asemenea?

Armand Goșu: „Din păcate, e pe linie moartă. Îmi amintesc cu plăcere și parcă și cu nostalgie, în septembrie 2010, înainte cu puțin timp de alegerile parlamentare anticipate de la Chișinău, că această inițiativă a adus la Chișinău nu mai puțin de 11 miniștri de Externe. Eram cazat atunci la hotelul „Codru” și luam micul dejun cu 7-8 miniștri de Externe în sala – destul de modestă, de altfel – a restaurantului „Codru”. Vă dați seama ce efect a avut totuși această inițiativă, dacă a reușit să atragă interes din partea unor miniștri de Externe a unor țări vest-europene care cu greu identificau pe hartă Republica Moldova și erau puțin interesați de ce se întâmplă acolo. Deci, a fost un mare succes, a fost un succes și pentru Guvernul Filat atunci, dacă vă amintiți. Între timp, însă, acest proiect foarte important - pentru că atrăgând sprijin extern, cancelariile occidentale susțineau parcursul european al Republicii Moldova - a intrat într-un con de umbră. Pentru că în ultimii ani era foarte greu să mai motivezi, să mai mobilizezi cancelariile occidentale, pentru că la Chișinău s-a întâmplat istoria cu Plahotniuc... Și-apoi e un dezinteres evident, în ultima perioadă, și din partea unor demnitari de la București, a conducerii statului român pentru a se mai implica, a promovat astfel de proiecte. Totuși, trebuie să acceptăm faptul că în 2010-2011 și diplomația română parcă avea un alt suflu, incomparabil mai multă imaginație, influență, resurse de tot felul pentru a promova anumite dosare, spre deosebire de ce se întâmplă astăzi. Acum și situația regională e mai complicată, e foarte adevărat.”

Europa Liberă: În aceste condiții, dle Goșu, ar avea nevoie ceea ce se numește parteneriatul strategic cu România de o resetare, de zămislire a unor noi perspective?

Armand Goșu: „Mie mi se pare că e un proiect care a dat rezultate într-o anumită etapă, a fost foarte interesant, a fost util ca instrument de politică externă până prin 2015-2016. După care, eu cred că s-a intrat în altă epocă și că, de fapt, asistăm la agonia parteneriatului strategic, care, după mine, trebuie înlocuit cu altceva. Adică, eu sper că și diplomații români, începând cu cei din conducerea MAE, dar și omologii ei de la Chișinău să dea dovadă de mai multă imaginație pentru a propune un alt instrument de gestionare a relației bilaterale între România și Republica Moldova. E clar că e nevoie nu doar de un upgrade, e nevoie de altceva în relația bilaterală. E important acest lucru pentru oricine ar fi la putere la Chișinău, și dacă rămân socialiștii la guvern sau vine o forță politică proeuropeană. Deși, cu siguranță acest detaliu va fi decisiv în configurarea noului instrument.”

Europa Liberă: Între timp, iată premierul de la Chișinău, Ion Chicu, anunță că gazoductul Ungheni-Chișinău va fi inaugurat pe 27 august, când Republica Moldova sărbătorește Ziua Independenței, pentru „a-i da importanță națională acestui obiectiv”. Dl Chicu l-a invitat pe Ludovic Orban la ceremonia de inaugurare a gazoductului, un proiect la a cărui realizare, citez aici din nou din afirmațiile dlui Chicu: „Guvernul României, poporul român au avut un rol important”. Ludovic Orban, despre care nu se știe, deocamdată, dacă a acceptat invitația, a avut un fel de replică „autorităților vremelnice de la Chișinău”, cum s-a exprimat, „să nu politizeze evenimentul” și a precizat că, de fapt, este „o investiție făcută de statul român, prin intermediul unei companii a statului român, o investiție care a fost finanțată de noi” ș.a.m.d. De ce această senzație de schimb de replici, dle Goșu?

Armand Goșu: „Pentru că asta și este, în fond. Să nu uităm, totuși, faptul esențial pentru discuția noastră că la Chișinău s-au făcut declarații nemeritate la adresa României, cu diverse ocazii, unele venind chiar de la premierul Chicu, declarații care, evident, nu se fac, pentru că nu-i vorba doar de un ministru sau altul al României, e vorba totuși de statul român... mă refer, în primul rând, la episodul ajutoarelor trimise de București la Chișinău în acel context al pandemiei.

Dar, în ciuda acestei retorici belicoase, eu cred că și afilierile politice ale premierului Ludovic Orban, dar și ale diverșilor actori de pe scena politică de la Chișinău contează în poziționarea pe anumite dosare. Sigur nu poate să facă abstracție de faptul că domnul Orban e parte a PPE care sprijină pe lideri ai opoziției, nu pe socialiști, pe Maia Sandu, pe Andrei Năstase. În același timp, tipul acesta de afirmație, de insistență nu știu dacă face bine. Astea sunt lucruri care se negociază, se discută pe telefon, se discută la diverse întâlniri la nivelul aparatului diplomatic al celor două guverne. Nu arunci astfel de declarații în ideea că pui presiune pe premierul Orban. Încă un detaliu important, premierul Ludovic Orban are o influență foarte scăzută pe dosarul Republica Moldova, deci responsabilitatea e la Cotroceni și la MAE.

O relansare a relației bilaterale trebuie să pornească de la o analiză serioasă și critică a ce s-a întâmplat în acești ultimi zece ani – poate lucrurile nu arată chiar așa cum își dorea Bucureștiul, poate nu arată nici cum își dorea Chișinăul și, în funcție de rezultatele acestei analize, eu cred că trebuie formulate sau reformulate niște obiective, stabilite niște tactici pentru viitorul mai apropiat sau mai îndepărtat. Altfel, sigur se creează o tradiție a prezenței premierului român la Chișinău la sfârșitul lunii august, cu ocazia Zilei Independenței Republicii Moldova, care, într-un fel, marca interesul special al României pentru destinul acestei țări și al populației ei. Sper că populația în integralitatea ei, nu doar pentru români/moldoveni din Republica Moldova, ci și pentru minorități, pentru restul populației.”

Europa Liberă: Și va da dl Orban curs invitației?

Armand Goșu: „Foarte probabil să nu dea curs invitației din cauza contextului foarte complicat, dar și din cauză că nu poate să facă abstracție de campania electorală și nu poate să șteargă cu buretele atât de ușor declarațiile de-a dreptul antiromânești ale premierului de la Chișinău. Și în același timp, pentru opoziția proeuropeană de la Chișinău ar fi o lovitură vizita premierului român acolo și o strângere de mână cu premierul Chicu, pentru că ar semnifica o validare, o legitimare nu doar a domnului Chicu ca premier, că, până la urmă, e premierul unui alt stat, ci a tipului de politică agresivă, cel puțin la nivel retoric, pe care acesta a declanșat-o și a dus-o vreme de luni bune de zile la adresa României.”

Europa Liberă: Pe final, dle Goșu. Și la București nu putea să nu fie observată o oarecare dezarmonizare, să spun așa, a discursului de politică externă, vizibilă oarecum și anterior, între Ministerul de Externe și Președinția dlui Dodon. Unul dintre exemplele cele mai apropiate a fost acea declarație a Ministerului de Externe cu privire la evenimentele din Belarus în contradicție cu abordarea dlui președinte Dodon. Dvs. ce credeți despre această nearmonizare în modul de a aborda diferite probleme de politică externă?

Armand Goșu: „Cred că exprimă o situație foarte importantă pentru ce s-a întâmplat la Chișinău în acești ultimi 30 de ani, această dificultate de a te decide dacă mergi cu Vestul sau cu Estul. În același timp, eu nu aș exagera importanța declarației lui Dodon, aș punea-o mai degrabă pe seama faptului că i s-a telefonat să se alinieze și el unor declarații de susținere pentru Lukașenka. Nu declarația lui Dodon mă miră, mai degrabă mă miră declarația Erevanului, iar felul în care Ministerul de Externe de la Chișinău a venit peste câteva zile și a nuanțat nu mă îndeamnă pe mine să cred că guvernul, executivul de la Chișinău a scăpat de sub controlul președintelui Dodon, are autonomie în direcții importante de politică externă sau că președintele Dodon nu mai poate să influențeze deciziile guvernului. Deci, eu cred că e o strategie pusă la punct, mai bine sau mai rău, între premier și președinte și ține de exercițiul supraviețuirii Republicii Moldova, care tot timpul a avut impresia că trebuie să fie abilă, trebuie să adopte politica mielului blând care suge la două oi.”

Mai mult
XS
SM
MD
LG