Printre noutățile proiectului sunt câteva care deja un stârnit controverse, cum ar fi cea de a permite importul de autoturisme mai vechi de zece ani sau de a încorpora impozitul rutier în accizele la carburanți. În timp ce criticii spun că consecințele negative ale unei astfel de abordări ar prevala asupra beneficiilor, Sergiu Gaibu, economistul de la centrul de analize economice Expert Grup de la Chișinău, este de altă părere. Sergiu Gaibu.
Sergiu Gaibu: „Măsura ce ține de taxa de drum încorporată în prețul combustibilului este, evident, mai plăcută pentru cei care utilizează automobilul mai puțin, cum ar fi, spre exemplu, familiile care utilizează preponderent automobilul pentru ca să meargă, bunăoară, la țară, iar prin oraș mai curând utilizează transportul public. Pentru această categorie de automobiliști garantat că măsura respectivă este în avantajul lor. Plus la aceasta trebuie să înțelegem că taxele în general trebuie să fie corelate cât mai apropiat de un indicator care asigură executarea obiectivului care ține de taxa respectivă. Dacă vorbim de utilizarea drumului, evident că cea mai multă utilizare o au cele care circulă mai mult și de cele mai multe ori sau într-un oarecare grad de corelație, fiindcă niciun indicator nu este perfect, dar un oarecare grad de corelație este că cu cât automobilul este mai greu, cu atât el consumă o cantitate mai mare de combustibil.
Cel mai mare avantaj îl vor avea, probabil, automobilele electrice, dar ele și acum au cele mai mici plăți pentru drumuri, dar eu cred că noi ca societate trebuie să fim de acord cu o astfel de soluție, fiindcă trebuie să fie stimulate achizițiile de automobilele electrice care sunt mai puțin sau semnificativ mai puțin poluante decât automobilele clasice. Eu personal aș fi pentru majorarea accizelor, dar aceasta nu ține de utilizarea drumurilor, ci mai curând de partea ecologică, fiindcă dieselul, spre exemplu, este interzis în multe orașe din Europa și amploarea acestui fenomen este tot mai largă. De ce? Pentru că, din păcate, motoarele diesel produc cea mai mare cantitate de substanțe nocive în cupaj cu calitatea nu prea bună a combustibilului livrat în Republica Moldova, plus practica aceasta de a nu verifica calitatea gazelor de eșapament face ca acest tip de transport să fie cu un risc sporit pentru populația Republicii Moldova, iar, dacă privim orașul Chișinău, unde concentrația populației pe kilometrul pătrat este mai mare decât în Berlin, bunăoară, evident lucrul acesta intensifică utilizarea transportului și, respectiv, concentrația de gaze periculoase.
Deci, din punctul de vedere al obiectivului fiscal, este mai corect să fie corelată această taxă cu combustibilul, care este, să spunem așa, cel mai apropiat indicator de obiectivul acestei taxe, indiscutabil sunt și anumite elemente care trebuie să fie privite în afara strict a bugetului, cum ar fi, de exemplu, transportul sau echipamentele agricole care nu utilizează drumurile, dar pentru acest tip poate ar trebui să prevadă Ministerul Finanțelor un mecanism de rambursare.
Apropo, din datele Ministerului Finanțelor rezultă că suma încasată la momentul actual și ei de asemenea nu urmăresc să majoreze această taxă per ansamblu, ar rezulta circa un leu per litru.”
Europa Liberă: Ce va câștiga bugetul? Guvernul are în acest an de gestionat un buget cu un deficit enorm, la anul la fel lucrurile probabil nu vor arăta foarte bine. Se întrevede acest scop al guvernului să câștige surse financiare suplimentare la buget sau nu e acesta scopul acestei propuneri?
Mai curând e o restructurare a impozitului, nu se urmărește un câștig suplimentar.
Sergiu Gaibu: „Mai curând e o restructurare a impozitului, nu se urmărește un câștig suplimentar, cel puțin la etapa actuală. Indiscutabil, pe măsură ce se va intensifica utilizarea transportului, dar aceasta-i mai curând o chestiune de viitor, cel mai mult probabil că ar putea să crească contribuțiile la buget proporțional la acest consum. Dar la momentul actual este vorba de o restructurare nemijlocită a mecanismului de achitare a acestei taxe.”
Europa Liberă: Primăriile nu vor avea de pierdut? Pentru că bugetele locale încasau o parte din taxa pentru drumuri, nu-mi amintesc exact acum cât.
Sergiu Gaibu: „Probabil trebuie de examinat mecanismul cum funcționează lucrul acesta. Sunt sigur, adică îi puțin probabil că automobilele sunt înregistrate în fiecare localitate și mecanismul, din câte eu cunosc, era mai curând pe raioane, deci nu este vorba nemijlocit de bugetul local sau, cel puțin, exista un mecanism de redistribuire pe localități, care poate fi făcut și la nivel național și al doilea moment, cred, e că numărul de automobile înregistrate în regiune e cu mult mai mic și oricum fără un mecanism de redistribuire a banilor de la nivel central pe principiul kilometrilor de drum și al numărului populației cred că trebuie să fie cel mai bun mecanism, fiindcă în caz contrar aceste resurse vor fi net inferioare și insuficiente pentru întreținerea drumurilor la nivel local.
Și plus la aceasta, drumul nu are doar exclusiv o funcție pentru automobiliști, drumurile în zona rurală, în special, sunt utilizate pentru multe alte scopuri și sunt chiar străzi întregi în care probabil nici nu există proprietari de automobile, dar sunt utilizate de către populație, fiindcă ei trebuie să acceseze curțile private, casele de locuit ș.a.m.d.”
Europa Liberă: Ce părere aveți despre celelalte propuneri de politică fiscală?
Cele mai interesante (schimbări) ar fi cele care țin de impozitul pe venit.
Sergiu Gaibu: „Probabil cele mai interesante ar fi cele care țin de impozitul pe venit, fiindcă aici de asemenea sunt niște schimbări semnificative, cum ar fi, de exemplu, scutirea personală, care este majorată de la 24 de mii de lei lei pe an la 25 de mii 200 de lei pe an, de asemenea este majorată scutirea pentru persoanele întreținute de la 3 mii de lei până la 4,5 mii de lei pe an, în schimb este eliminată scutirea pentru soț și soție care era anterior de 11 mii 280 de lei și va fi tratată ca o persoană întreținută, adică se va coborî la nivelul de 4,5 mii de lei, deci în pierdere pe peste 6 mii de lei.
În Europa, în majoritatea țărilor dezvoltate scutirea personală este omologată și este identică cu scutirea soțului sau a soției, iar în multe jurisdicții veniturile familiei chiar sunt tratate în comun și se aplică o scutire dublă față de o persoană.
Bunăoară, în Germania scutirea personală este ceva mai mult de 700 de euro, dacă sunt doi în familie, chiar dacă doar unul lucrează, deci scutirea se aplică de peste 1.500 de euro pe lună. La noi ar fi absolut rațional ca scutirea personală să fie egală pentru soț și soție și, de asemenea, scutirea pentru copii sau pentru persoanele aflate la întreținere, dar în mod particular pentru copii trebuie să fie, de fapt, cu mult mai mare, fiindcă ea este prea joasă la momentul actual și reprezintă circa 20 la sută din scutirea personală, iar în Germania, spre exemplu, scutirea pentru copii este de 70 la sută din scutirea personală. Deci e cu mult mai mare.
Povara fiscală pe o familie, o gospodărie cu un părinte și doi copii în Republica Moldova, povara fiscală totală pe forța de muncă a acestui părinte se ridică la 30%.
Povara fiscală pe o familie, o gospodărie cu un părinte și doi copii în Republica Moldova, povara fiscală totală pe forța de muncă a acestui părinte se ridică la 30%, pe când media acestei poveri în țările Organizației de Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) este mai puțin de 16 la sută. Deci la noi, din păcate, povara fiscală aproape că nu depinde de tipul de gospodărie, adică e foarte mică diferența între povara fiscală în funcție de existența sau inexistența copiilor, persoanelor aflate la întreținere și alte categorii, pe când în țările dezvoltate diferența este enormă, dacă este o persoană singură în gospodărie care realizează venit sau este o persoană care are copii sau alte persoane la întreținere. Lucrul acesta ar trebui să fie corectat, din păcate, politica nouă mai curând agravează situația dată decât o îmbunătățește. Alte momente de asemenea afectează persoanele care au apartamente și le dau în arendă. Spre exemplu, dacă anterior taxa pentru venit era de 7% pentru arendarea apartamentelor de la o persoană fizică la alte persoane fizice și 10% către persoanele juridice, acum va fi o singură cotă de 12%. Probabil iată aici e o sursă prin care Ministerul Finanțelor mizează să câștige bani suplimentar, să-și completeze bugetul, dar cota prea mare pe această categorie ar putea să ducă mai curând la evaziune fiscală sau la diminuarea venitului impozabil și atunci, de fapt, măsura aceasta va fi mai curând contraproductivă. Dar și din punctul de vedere al corectitudinii, dacă luăm, de exemplu, și analizăm plățile de la o persoană fizică la altă persoană fizică, în cazul acesta noi avem destul de mare procentul de persoane care vin din zona rurală și iau în arendă un apartament în Chișinău pentru ca să-și câștige existența, nu-și pot permite să achiziționeze un apartament sau o locuință privată. În astfel de situații, de fapt, aceste persoane deja plătesc impozite destul de mari în fondul de salarizare, totuși sunt impozitate destul de mult și din aceste venituri nete trebuie să achite încă o tranzacție din care se mai percep din nou încă 12% impozit pe venit. Deci, lucrul acesta creează un lanț de impozitare suficient de înalt pe acest tip de tranzacționare.
Dacă vorbim de persoane juridice care iau în arendă, atunci trebuie să recunoaștem că persoanele juridice, în special cele plătitoare de TVA, aceste cheltuieli sunt nereductibile din punct de vedere tactic la valoarea adăugată și, respectiv, asupra tranzacției respective se aplică încă și TVA și nu doar la valoarea tranzacției, dar și asupra taxei ce ține de impozitul pe venit, adică asupra la aceste 12%. Și iarăși este o povară suficient de mare nejustificată.
Lucrul acesta cred că Ministerul Finanțelor ar trebui să-l reevalueze și să pună o cotă mai rezonabilă pentru astfel de tranzacții și probabil așa cum propun pentru anumite tipuri de tranzacții să fie la evaluarea de 50% din cota standard, cum ar fi, spre exemplu, dacă 12% se dorește, deci 6% ar fi o cotă rezonabilă pentru astfel de tranzacții.”
Europa Liberă: Ce părere aveți despre propunerea legată de vechimea autoturismelor care pot fi importate? Există vreo explicație de ce guvernul ar vrea să permită cetățeanului să-și aducă un automobil mai vechi de 10 ani? E o chestiune în general care mereu trezește nemulțumirea ecologiștilor.
Sergiu Gaibu: „Această măsură în niciun caz nu trebuie să fie exclusiv o măsură fiscală.”
Europa Liberă: În acest proiect așa este?
Sergiu Gaibu: „Din păcate, da, fiindcă acest document, cel puțin în forma în care este expus de către Ministerul Finanțelor și înțelegem că Ministerul Finanțelor poate să se expună doar pe partea ce ține de finanțe, dar acest document, această măsură trebuie să fie o măsură care este analizată și să fie într-un document care se referă la o soluție interministerială, și nicidecum una care îi aparține unui singur minister, întrucât ea trebuie să fie complementată cu alte măsuri ce țin de controlul factorilor ecologici, indiscutabil. Evident că sunt automobile care pot să fie cu o vechime mai mare de 7 sau 10 ani și să fie într-o stare și de o calitate mult mai bună decât altele care sunt de câțiva ani de zile. Lucrul acesta este obiectiv și această realitate are loc, de aceea însuși criteriul de filtrare a calității doar pe criteriul de vârstă nu este cel mai potrivit sau este insuficient, acest criteriu trebuie să fie aplicat nemijlocit pe mecanismele sau pe gradul de poluare a atmosferei de către automobilele vizate.
La noi, în general, problema principală nu contează în vechimea automobilelor, ci în faptul că atunci când sunt aduse aceste automobile nu se verifică elementar dacă este catalizatorul sau acesta a fost eliminat din sistemul automobilului, nici nu mai vorbesc de funcționarea lui coerentă.
Deci, cel puțin, factorul acesta critic ca să existe acest filtru trebuie să fie verificat și nocivitatea automobilului de la existența sau inexistența lui, fără ca să fie vârsta luată în considerare este mult mai critică. De aceea astfel de măsuri trebuie să fie luate în comun cu Ministerul Agriculturii care este responsabil și de mediu și să fie gândite soluții complexe, dar este evident faptul că limita de vârstă nu este o soluție pentru menținerea ecologiei corecte a automobilului. Trebuie să fie, indiferent rămâne această vârstă sau este eliminată această vârstă, măsurile ce țin de fortificarea verificării calității gazelor de eșapament trebuie să fie îmbunătățite.”
Europa Liberă: Dar noi putem admite că guvernul spune deocamdată automobiliștilor că veți putea importa mașini mai vechi ca să fie plăcut auzului acestor automobiliști, dar partea a doua, deși poate intenționau să o facă, nu le-o spune automobiliștilor ca să nu-i supere în ajun de campanie? Adică, am putea admite că guvernul ar avea de gând să ia aceste măsuri prin care să protejeze și ecologia?
Sergiu Gaibu: „Dacă nu anunță aceste măsuri, atunci supără ecologiștii care de asemenea sunt un număr care este în creștere în Republica Moldova și care au și influență destul de bună asupra unei părți a electoratului, de aceea eu nu cred că este o soluție prea bună, înțeleg perfect că este și toți înțelegem că este un an electoral, fiecare lider politic încearcă diferite soluții electorale. Care este subtextul acestei propuneri este greu de spus, putem doar să ghicim, dar ca măsură limita de vârstă nu este un factor care determină ecologia automobilului, este una extrem de indirectă și noi cu toții asistăm în continuare la poluarea atmosferei, dar oricare măsură luată, chiar dacă nu ar fi luată această măsură în ceea ce ține de vârstă, ea trebuie să fie în mod obligatoriu fortificată cu măsuri ce țin de strictețea păstrării calității gazelor.
Înțelegem că poate nu pot fi aplicate la nivelul Uniunii Europene, fiindcă aceasta ar însemna niște costuri semnificative și investiții foarte mari, inclusiv în parcul de automobile al autorităților de stat, dar cel puțin niște rigori care ar asigura o rulare și o calitate minimă trebuie să fie respectate indiscutabil, elementar acest catalizator să fie prezent la toate automobilele și fără catalizator să nu se permită circulația prin localități.”
Europa Liberă: Rezolvă, totuși, această propunere, acest proiect de propuneri fiscale rezolvă problema esențială a guvernului – mai mulți bani la buget după un an atât de dificil ca cel în care ne aflăm și care probabil va avea un impact foarte mare asupra bugetului?
Sergiu Gaibu: „Un program fiscal care să majoreze doar taxele este mai curând în detrimentul guvernului pe termen mediu și lung. De ce? Pentru că este clar că baza impozabilă este în scădere, dar soluția principală este ca să fie stimulente pentru soluționarea creșterii bazei impozabile și stimularea creșterii economice și aici doar prin majorarea cotelor de taxe și a soluțiilor similare nu se va rezolva problema.
În perioada de criză, lucrul acesta doar va aprofunda criza, de aceea guvernul nu poate miza acum pe o stoarcere, să spunem așa, a economiei, acest pas ar fi unul absolut greșit. El trebuie mai curând să găsească într-adevăr soluții împreună cu Fondul Monetar Internațional de optimizare și de facilitare a creșterii economice pentru ca baza impozabilă să se restabilească cât mai repede după criză și, respectiv, să poată colecta, să atingă cotele anterioare de venituri la buget.
Doi: nu trebuie de ignorat și partea de cheltuieli, fiindcă, din păcate, guvernul are încă o serie de domenii în care cheltuielile sunt foarte puțin eficiente, noi avem unele structuri supra-ponderate, numărul angajaților pe cap de locuitor este cu mult mai mare decât media în Europa și având, de fapt, un stat care este destul de sărac, respectiv aceste structuri trebuie optimizate pentru ca să fie efectuate economii, deci nu trebuie să mizăm doar pe creșterea veniturilor dintr-o economie care este slăbită și nu avem cum face lucrul acesta, trebuie să mizăm inclusiv și este o oportunitate bună pentru a îmbunătăți administrarea economică generală. Și aici este nu doar funcția Ministerului Finanțelor, este funcția tuturor ministerelor din cadrul guvernului, care trebuie să optimizeze și să dea propuneri de optimizare pe fiecare din structurile respective.
Ele trebuie să fie privite în ansamblu și gestionate centralizat, fiindcă fiecare minister în parte nu va putea face lucrul acesta independent, optimizarea trebuie să aibă loc cu analiza interministerială a acestor procese. Aici s-au mai încercat anumite lucruri, inclusiv cu optimizarea taxei pe valoare adăugată în agricultură, ceea ce este de asemenea un pas destul de bun, dar este însoțit și de o creștere a taxelor pe valoare adăugată de la 8% la 12%, dar cel puțin nu va mai admite acumularea de datorii a statului față de agricultori pe taxa cu valoare adăugată. Sunt unele inițiative destul de bune, sunt unele care ar trebui cel puțin revizuite și corelate cu alte măsuri, dar cel puțin este un document, este bine că este plasat pe site și este discutat cu publicul.
Și eu sper că vor lua în considerare Ministerul Finanțelor și guvernul aceste propuneri care vor veni din partea și a societății civile, și a mediului de afaceri, și a cetățeanului Republicii Moldova.
Noi, în calitate de echipă a „Expert Grup”, cred că vom ieși cu unele comentarii la această propunere și sperăm sincer ca aceste comentarii cel puțin să fie luate în considerare atunci când se va definitiva bugetul pentru anul 2021 și care poate vor ajuta inclusiv deputații în parlament, Comisia buget, finanțe și economie să ia o decizie mai informată despre măsurile propuse de către guvern.”
Europa Liberă: Da, și eu sper. Dle Gaibu, mulțumim foarte mult!
Sergiu Gaibu: „Cu plăcere!”
