Recent ministrul de externe Serghei Lavrov s-a arătat interesat de alegerile prezidențiale din R. Moldova, acuzând Statele Unite că ar vrea să influențeze scrutinul. A urmat la o săptămână șeful Serviciului rus de Informații, Serghei Narîșkin și totul a culminat joi, 22 octombrie, cu declarația președintelui rus Vladimir Putin.
Cum pot fi explicate preocupările exprimate cu dramatism accentuat de înalții demnitari ruși față de evoluțiile politice în spațiul dintre Nistru și Prut după acest scrutin? Punctul de vedere al analistului politic și istoricului de la București Armand Goșu:
Europa Liberă: Cât de importantă devine Republica Moldova la ora actuală, ținând cont că pe 1 noiembrie urmează să aibă loc acest scrutin prezidențial?
Armand Goșu: „Cu siguranță este o piesă importantă din puzlle-ul mult complicat al Europei de Est post-sovietice, care practic a fost cuprinsă de flăcări în ultimele luni. Vedeți ce se întâmplă în Rusia, protestele de la Habarovsk care s-au prelungit peste 100 de zile; în Caucazul de Sud, războiul dintre Armenia și Azerbaidjan atinge cote dramatice; în Belarus, după alegerile prezidențiale din 9 august, asistăm practic la o criză politică fără precedent. În curând o să avem alegeri iarăși în Caucaz, în Georgia, și alegeri prezidențiale în Republica Moldova care sunt foarte importante. Republica Moldova a fost și a rămas o piesă importantă care reiese din faptul că este situată la granița dintre NATO și spațiul euroasiatic, pe care Rusia spune că vrea să-l influențeze, vrea să-l domine. Deci, orice alegeri din Republica Moldova într-un context ca acel descris de mine și, în general, într-un context post-2014, post-anexarea Crimeii devine important. E un scrutin important, chiar dacă poate despre el nu se va vorbi foarte mult în presa internațională.”
Europa Liberă: Au venit acuzații recente din partea Moscovei, mă refer la declarațiile pe care le-a făcut șeful serviciului de securitate, Serghei Narîșkin, și șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, acuzând Occidentul că ar încerca să se implice în alegerile prezidențiale din Republica Moldova. Cum trebuie citite, tălmăcite aceste declarații ale înalților demnitari de la Moscova?
E o iluzie dacă cineva își închipuie la Chișinău că reprezentanții elitei politice rusești nu sunt foarte atenți la ceea ce se întâmplă în Republica Moldova.
Armand Goșu: „În primul rând, aceste declarații confirmă interesul foarte mare al unor membri importanți, influenți ai elitei moscovite pentru Republica Moldova, pentru ce se întâmplă la Chișinău. Mă gândesc aici la Narîșkin, care a fost la Chișinău, în decembrie 2010, a fost invitat în negocierea atunci a unei coaliții atunci între PDM și PCRM, proiect care a eșuat; mă refer la Dmitri Kozak, și el foarte influent, numele lui este legat de Memorandumul din 2003. Deci e vorba de persoane, personalități influente din anturajul direct al președintelui Putin, care au acces direct la președintele Putin. Deci e o iluzie dacă cineva își închipuie că la Chișinău elita, reprezentanții elitei politice rusești nu sunt foarte atenți la ceea ce se întâmplă în Republica Moldova.
Doi: insistând pe astfel de declarații, m-am uitat și la acele declarații pe care le-a produs Narîșkin, care e un șef atipic al spionajului rusesc și care țin mai mult de propagandă, mie mai degrabă mi-a creat impresia în ce ține ca analist că Rusia încearcă să-și fabrice niște alibiuri pentru cazul în care Dodon va pierde alegerile, o lovitură... Pierderea alegerilor de către Dodon e percepută public în Rusia de către opinia publică de acolo ca o pierdere importantă a lui Putin pe harta spațiului euroasiatic, în fostele republici sovietice și ar fi o lovitură pentru imaginea lui Putin în condițiile în care, iată, Rusia riscă să piardă influența în Belarus, a pierdut Ucraina, pentru cel puțin două generații Ucraina va fi ostilă Rusiei. Mai degrabă, uite, „dacă pierdem alegerile, dacă omul nostru”, așa spune Rusia, „dacă omul nostru, Dodon, ar pierde alegerile la Chișinău, la sigur el le pierde, pentru că în spate e un complot universal împotriva lui, americanii, dar și alții au procedat acest uriaș complot ca să-l dea jos pe Dodon, omul nostru”.
Deci e vorba de fabricarea unui alibi pentru Dodon în cazul că Dodon pierde alegerile. Și ar mai fi a treia idee pe care aș sublinia-o în ultimă analiză ar fi că, insistând totuși la acel nivel foarte de sus în contextul în care s-a întâmplat cu Navalnîi și-i deranjează probabil pe oameni intimi ai președintelui plin de sancțiuni îndreptate împotriva unor oameni apropiați de președintele Putin. Eu cred că Rusia în felul acesta ridică miza și încearcă să spună: „Dle, e o chestie importantă, poate e importantă și pentru voi, poate puteți să negociați și voi, iată pun Moldova pe tablă și, desigur, dacă vă interesează putem discuta”. Iată la o analiză superficială, cel puțin trei idei care îmi vin legate de aceste declarații, valuri de declarații care vin dinspre Kremlin referitoare la alegerile din Republica Moldova.”
Europa Liberă: Totuși, ce ar însemna o implicare a factorului extern în procesul electoral național într-un stat?
Armand Goșu: „Factorul extern într-o oarecare măsură, în condițiile unor state slabe cum e și Republica Moldova, cu o statalitate pusă multă vreme sub semnul întrebării, cu niște instituții corupte, factorul extern a fost în permanență în Republica Moldova și în state mult mai solide decât Republica Moldova foarte influent în procesul electoral, n-ar fi o noutate pentru Republica Moldova, dar ar fi o noutate pentru Rusia să se investească foarte mult în cineva, iar persoana respectivă să piardă alegerile. Relația dintre Rusia și Dodon în ultimul deceniu în interpretarea tradițională e că Dodon e omul Rusiei, rușii îl susțin pe Dodon. Rușii nu de dragul lui Dodon, nu este niciun argument convingător în sensul care ar scoate în relief faptul că rușii s-ar implica să-l susțină pe Dodon, pentru că Dodon cu siguranță este omul lor, nu, rușii îl joacă numai pe Dodon, sunt multe cărți pe care rușii le au ca să joace în Republica Moldova.
După 2014 a fost foarte important în Republica Moldova în 2016 că Dodon a fost primul președinte pro-rus ajuns la putere într-o fosta republică sovietică.
Mie mi se creează o impresie, o impresie care ține de nevoia propagandei interne, amintiți-vă, după 2014 a fost foarte important în Republica Moldova în 2016 că Dodon a fost primul președinte pro-rus ajuns la putere într-o fosta republică sovietică. Dodon era invitat la Kremlin la 9 mai, la parada din Ziua Victoriei, era folosit de președintele Rusiei în scopuri interne, de propagandă internă, ca să arate că Rusia nu-i izolată și, uite, oamenii noștri, vezi Dodon, pro-rusul Dodon încă mai au capacitatea să câștige alegeri, au resurse să câștige alegeri în fostele republici sovietice în care până mai ieri părea că proeuropenii sunt în avantaj și vreme de mulți ani au fost un fel de campioni ai integrării europene în spațiul sovietic. Dar dacă separăm propaganda pe care sigur Kremlinul o fabrică, pentru că Kremlinul nu poate de multe ori să fabrice altceva decât propagandă, dacă vă uitați, Dodon n-a primit mai nimic de la Moscova, în afară de faptul că el se agață și sună acolo, și trimite pe fax niște discursuri pe care le ține la diverse conferințe internaționale, agățându-le practic de pulpana unor funcționari de la Kremlin.
Moscova nu i-a dat nici împrumuturi – împrumuturi, atenție! –, nu să-i trimită bani, cum Republica Moldova obține de la Uniunea Europeană. Deci, Moscova în momentul acesta este ocupată cu multe alte dosare fierbinți, problema este că nimeni nu vrea să negocieze nimic pe Republica Moldova, în ciuda semnalelor pe care ea le transmite că ar fi interesată de o discuție pe subiectul acesta.”
Europa Liberă: Pare să existe și o preocupare din partea Vestului, pentru că mai multe voci din Occident spun că aceste alegeri din Republica Moldova trebuie să fie libere, să fie corecte, să fie organizate cât mai echidistant posibil, cu acces liber și egal pentru toți competitorii politici, că Uniunea Europeană așteaptă, de exemplu, de la Republica Moldova acum, indiferent de cine câștigă, să promoveze reforme. Această preocupare Dvs. cum o înțelegeți?
Armand Goșu: „Uniunea Europeană nu spune mai mult, dar nici n-ar putea să spună mai mult, n-o să interfereze, nu e Rusia ca să intervină în treburile interne ale unui stat, să spună: „Da, sprijinim pe un competitor sau altul”, numai că ceea ce cere Uniunea Europeană e cel mai greu de făcut. Ar fi mult mai simplu să interfereze în alegerile prezidențiale sprijinind sau boicotând un candidat decât să ceară respectarea unor criterii. Or, asta-i cel mai greu, s-a văzut în spațiul ex-sovietic și în Belarus, și în Republica Moldova, și în Caucazul de Sud.”
Europa Liberă: Aceste alegeri ar trebui totuși să legitimeze următorul președinte, așa încât să nu urmeze o criză politică, pentru că o instabilitate politică nu ar avantaja statul și cetățenii Republicii Moldova?
Republica Moldova e aproape un stat eșuat, sigur că acum e la limită, este o țară foarte mică, cu puțini locuitori și poate să trăiască pe stipendiile puse la dispoziție de Occident, nu de Rusia.
Armand Goșu: „Sunt multe lucruri care n-ar avantaja. A venit cineva în ultimii aproape 30 de ani și a făcut cineva ceva în avantajul cetățenilor Republicii Moldova mai cu seamă cu această ocazie? Eu nu-mi amintesc. Republica Moldova e aproape un stat eșuat, sigur că acum e la limită, este o țară foarte mică, cu puțini locuitori și poate să trăiască pe stipendiile puse la dispoziție de Occident, nu de Rusia. Adică, sigur, sunt foarte simpatici liderii socialiști, care critică fundațiile occidentale că s-au implicat, că finanțează, dar ei înșiși sunt bursieri ai acestor fundații. Țîrdea însuși e un bursier al statului român, la începutul anilor ‘90 a făcut studii în România, la fel și alții care sunt la socialiști. E foarte simplu să combați și, în același timp, această țară fără aceste stipendii, fără aceste sume, repet, până la urmă foarte mici, care vin din Occident, s-ar prăbuși. Ce produce ea? Nu produce nimic. Ce poate să vândă ea pe piața externă? Să fim serioși, mai nimic!”
Europa Liberă: Și până la urmă, confruntarea finală va avea loc ca în toți acești aproape 30 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova între un candidat cu viziuni pro-ruse și unul cu viziuni pro-occidentale. O societate polarizată încotro s-ar îndrepta?
Armand Goșu: „Spre nicăieri, nici către Est, nici către Vest, o să tropăie pe loc, nu se poate schimba ceva dramatic. Ca să se schimbe ceva cu adevărat important, ar trebui să aibă loc o revoluție la nivelul elitei politice. Or nu sunt semne că așa ceva se poate întâmpla foarte curând. Sigur, eu sper și multă lume speră și e foarte bine că tinerii din noua generație mai ales se mobilizează să schimbe ceva, dar în acest context presupune mult mai mult decât o prezență masivă la vot. E o dinamică care deocamdată lipsește acum, cu două săptămâni înainte de primul tur, dar care s-ar putea crea între cele două tururi de scrutin, care să modifice ceva cu adevărat important în Republica Moldova, în politica din Republica Moldova.
Altfel, sigur, întotdeauna în alegerile din Republica Moldova ni se spune că sunt decisive, că de ele depinde soarta țării pe nu știu câți ani, soarta regiunii, dar, dacă reieșim din această logică propagandistică, o să vedem că, dacă câștigă Dodon alegerile, lucrurile vor merge în continuare cum au mers și până acum.
Șansa Republicii Moldova ar fi să se schimbe ceva la nivelul elitei, să apară o nouă generație, oamenii școliți apar, care pot să dea o altă dinamică pieței interne. Or, asta-i foarte, foarte greu. Sunt țări din jur care încearcă, sunt prinse în acest exercițiu de câțiva ani și vedem că lucrurile merg foarte, foarte, foarte greu.”
