Bătălia din 15 noiembrie se va da nu doar între candidații Maia Sandu și Igor Dodon, ci între două viziuni foarte diferite pentru alegătorii acestui stat. Stabilit la New-York, fostul ambasador al R. Moldova la ONU, Vlad Lupan, este părere că în turul doi cetățenii vor avea de ales între un candidat care să bătătorească și mai bine drumul spre Moscova sau unul care să deschidă mai larg calea de cooperare cu Occidentul.
Vlad Lupan: „Era clar că Maia Sandu și Igor Dodon vor ieși în turul doi. În ce privește faptul că Maia Sandu a ieșit învingătoare în primul tur față de Igor Dodon este un rezultat care, se pare, arată că electoratul totuși a vrut o anumită schimbare în Republica Moldova. Cetățenii Republicii Moldova rămân în continuare separați pe criteriul politic, respectiv, dacă ne uităm la rezultatele primului tur și încercăm să proiectăm la rezultatele la cel de-al doilea tur, atunci lucrurile se mai schimbă un pic.
Va avea loc o redistribuire a procentelor care au mers pentru alți candidați către cei doi
Haideți să luăm în considerare cum au votat cetățenii nu doar pentru Igor Dodon și pentru Maia Sandu, dar și pentru ceilalți candidați. O parte din voturile respective ale candidaților care nu au trecut în turul doi se vor distribui pentru acești doi finaliști, nu toți vor vota, nu toți cei care au votat în primul tur pentru un candidat sau altul vor vota pentru Dodon sau pentru Maia Sandu, totuși o parte din ei o vor face, respectiv va avea loc o redistribuire a procentelor care au mers pentru alți candidați către cei doi. Ar urma să vedem care va fi redistribuirea, însă din punct de vedere logic o parte din votanții lui Usatîi, ai Violetei Ivanov vor merge, fără îndoială, către Dodon, pe când o parte din cei ai lui Chirtoacă sau ai lui Țâcu și probabil foarte mulți din cei care au votat pentru Deliu vor merge către Maia Sandu. Deci, redistribuirea s-ar putea să fie mult mai diferită și turul doi s-ar putea să fie diferit față de turul întâi.”
Europa Liberă: Și criteriul geopolitic e pus în joc? Totuși, credeți că atunci când alegătorul ajunge la urna de vot se gândește dacă Moldova se apropie de Est sau de Vest?
Vlad Lupan: „Cetățenii Republicii Moldova, în general, votează pe criterii interne, în primul rând, criteriul intern numărul unu fiind bunăstarea omului. Votanții lui Dodon continuă să creadă că el ar putea, teoretic, să aducă sprijinul Federației Ruse în Republica Moldova, astfel criteriul geopolitic începe să influențeze, să zicem cel intern și, respectiv, votanții Maiei Sandu consideră că Occidentul ar putea să ne asiste într-o manieră mai bună, așa cum a făcut-o până acum. Să nu uităm că, de fapt, Igor Dodon nu a adus absolut nimic în Republica Moldova din punctul de vedere al finanțării, cheltuieli – da, dar finanțare – nu. Iar Occidentul, cu sau fără Maia Sandu, în permanență ne-a finanțat și ne-a ajutat, noi fiind o țară subdezvoltată. Deci, criteriul geopolitic există, el însă pornește de la subiectul intern, subiectul bunăstării cetățeanului Republicii Moldova. Aș spune, probabil, 50 la 50 este și criteriul geopolitic.”
Europa Liberă: S-a demonstrat că votul din diasporă înclină balanța, iar după lovitura primită pe 1 noiembrie din partea alegătorilor moldoveni din străinătate la primul tur de scrutin, președintele Igor Dodon a declarat că acești cetățeni reprezintă un „electorat paralel” cu cel al Republicii Moldova și au urmat supărările celor din diasporă că adică iarăși despre ei se spune că sunt buni doar atunci când trimit remitențe.
Vlad Lupan: „Nu este de mirare. Într-o societate în care există nu doar divizarea politică, dar și o divizare financiară a pieței, evident că există animozități. Dl Dodon a pierdut în diasporă, respectiv e supărat. Nu are de ce să se supere, pentru că d-lui a deschis mai multe secții de votare în Federația Rusă, n-aveau decât să voteze și acolo el își are votanții săi care nu au votat. Sigur, luăm în considerare și pandemia de COVID-19 din a cărei cauză votul a fost mai dificil, însă luând în considerare că în Federația Rusă oricând poate fi organizat votul cu asistența și din direcția Federației Ruse, acest lucru dl Dodon poate să-l „corecteze” în favoarea sa și nu va fi nici pe departe corect sau democratic să facă lucrul acesta, însă, din câte știm noi, nu-l deranjează. Al doilea lucru pe care trebuie să-l luăm în considerare este mentalitatea populației social orientate, ei oricând sunt nemulțumiți de cineva care are mai mulți bani decât alții și sunt supărați pe ceilalți și din cauza asta câștigă partidele cu orientare socială, socialiștii, comuniștii etc.
Dl Dodon aparent încearcă să folosească această nemulțumire permanentă a publicului în favoarea sa
Pentru că aceștia le promit o redistribuire a banilor în favoarea lor, luatul banilor de la bogați și datul la cei săraci, un fel de Kotovski sau Robin Hood. Ei respectiv se supără și pe propriii lor membri de familie care lucrează peste hotare și primesc mai mulți bani, pentru că nu sunt mulțumiți de faptul că alții sunt într-o stare mai bună. Este o chestie umană prezentă în toată lumea, dar mai mult prezentă în Republica Moldova, unde discrepanțele sunt mai mari. Acum toate lucrurile acestea se suprapun pe votare și dl Dodon aparent încearcă să folosească această nemulțumire permanentă a publicului în favoarea sa, însă cetățenii Republicii Moldova, indiferent unde se află, rămân legal cetățeni ai țării. Nouă ne pasă, noi avem rude, avem familii în Republica Moldova, pentru mine viitorul Republicii Moldova foarte mult contează, indiferent unde mă aflu, eu lucrez și pentru Republica Moldova, nu doar pentru familia mea. Orice reprezentant al diasporei continuă să fie și cetățean al Republicii Moldova, și patriot și care mai și trimite bani acasă, care pe urmă se cheltuiesc, acești bani sunt taxați și sunt utilizați în folosul cetățenilor Republicii Moldova. Dacă guvernul este prost pregătit și cheltuiește banii aceștia neadecvat – asta-i problema guvernului, nu a diasporei.”
Europa Liberă: În turul doi, votul celor din diasporă va rămâne tot atât de decisiv?
Vlad Lupan: „Oricând votul din diasporă va rămâne unul decisiv, însă, în primul și în primul rând, majoritatea votanților se află pe teritoriul Republicii Moldova. Evident, trebuie să mai luăm încă un lucru în calcul – o bună parte din cetățenii mai activi, mai tineri, cu pregătire, cu inițiativă au plecat din Republica Moldova. Tocmai din cauza asta ei votează pentru un candidat ca Maia Sandu, de exemplu, care, ca și ei de altfel, a fost plecată din Republica Moldova. Ea s-a întors, dar tot este un cetățean activ care reușește să reflecte ceea ce fac ei – lucrează pentru ca să-și sprijine familiile lor. Tocmai acest lucru îi face pe cei din diasporă să voteze pentru un asemenea candidat, pentru că ei sunt parte activă a societății, ei sunt acei care atât fac bani pentru familiile lor, îi transmit acasă și au dreptul să voteze, pentru că sunt cetățeni și pentru că sunt activi și rămân activi chiar și peste hotare, însă, luând în considerare numărul total de votanți din Republica Moldova și cei de peste hotare, rolul este egal, atât al diasporei, cât și al votanților din Republica Moldova. În ciuda pandemiei, trebuie de votat, oriunde am fi!”
Europa Liberă: Și din stânga Nistrului, din regiunea transnistreană au participat la primul tur de scrutin mai mult de 14 mii de alegători. S-a discutat foarte mult despre felul cum ar fi ajuns acești votanți la secții, dar votul lor nu este de neglijat. Pe de o parte, ei sunt cetățeni cu drept de vot în Republica Moldova, pe de altă parte, totuși li se aduc reproșuri că ei ar veni la secțiile de votare fără a cunoaște pretendenții la funcția de președinte, fără a le cunoaște programele electorale. Ce ne puteți spune despre votul cetățenilor din regiunea transnistreană?
Vlad Lupan: „Fără îndoială și ei sunt cetățeni ai Republicii Moldova. Întrebarea, așa cum ați pus-o Dvs. foarte corect: votează ei într-adevăr pentru Republica Moldova sau votează pentru că ori li se dau bani, ori li se spune că trebuie să voteze și ei se simt impuși? Transnistria nu este o democrație în care oamenii se apucă să facă lucrurile din capul lor și dintr-odată, odată cu venirea lui Igor Dodon la putere, ei au început să vină masiv la vot. Nu, aceasta nu este adevărat! Regiunea transnistreană este în final controlată de către Federația Rusă într-un mod, hai să spunem, indirect, inclusiv prin serviciile lor secrete care sunt practic conduse de către ruși veniți din structurile FSB, în primul rând, fostul KGB. În urma acestor realități, votul celor din Transnistria este până la urmă un vot pe care putem să-l numim vot cumpărat sau direcționat. Este una din modalitățile prin care Federația Rusă încearcă să influențeze rezultatele alegerilor. Acesta este un exemplu concret prin care o influență străină asupra alegerilor noastre este exercitată în modul cel mai direct.
Dacă cineva se supără că este interferență străină, atunci acesta ar fi un exemplu concret. Din punct de vedere legal, nu există nicio prevedere care să-i împiedice pe acești votanți să voteze, este o problemă care nu poate fi soluționată pur și simplu, nu există o soluție și nu există încă idei cum o astfel de problemă poate fi soluționată. Iar cu un guvern care nu dorește soluționarea acestei probleme, dar, invers, dorește ca o astfel de cumpărare a voturilor din regiunea transnistreană sau impunerea voturilor din regiunea transnistreană să se întâmple, această problemă nu va fi soluționată în niciun fel. În același fel mă tem că se poate întâmpla și pe teritoriul Federației Ruse, unde cetățenii Republicii Moldova pot fi, să spunem așa, „încurajați” să voteze pentru Igor Dodon forțat.”
Europa Liberă: Așteptăm ziua de 15 noiembrie ca după asta să vedem totuși încotro Republica Moldova, pe ce cale se va îndrepta?
... o guvernare cinstită și onestă, ceea ce noi nu am avut pentru o perioadă foarte lungă de timp
Vlad Lupan: „Corect, ziua de 15 noiembrie va fi mai mult determinantă pentru senzația cum va merge Republica Moldova, ce vor decide cetățenii Republicii Moldova – să accepte rezultatele, să nu accepte rezultatele; cum va fi organizat procesul de votare și în final rezultatul de facto al acestor alegeri, nu doar alegerea președintelui, pentru că nu acesta-i rezultatul de bază. Rezultatul de bază este schimbarea în Republica Moldova spre o altfel de guvernare, spre o guvernare cinstită și onestă, ceea ce noi nu am avut pentru o perioadă foarte lungă de timp. Deci, acesta-i, de facto, interesul cetățeanului, asta vom vedea atunci.”
