La vot a fost și întreaga familie a Svetlanei Suveică, doctor în istorie, cercetător afiliat al Institutului Leibniz de Studii Est și Sud-Est Europene (IOS) din Regensburg, Germania. La scrutinul prezidențial din 2016 a parcurs o distanța de 700 km, de această dată drumul a fost mult mai scurt.
Svetlana Suveică: „Nu a fost distanța un impediment, nu a fost greu în comparație cu anul 2016, când am călătorit 700 de kilometri dus-întors pentru a vota la Consulatul Republicii Moldova de la Frankfurt. Acum am parcurs 150 de kilometri, am votat la München și acolo am întâlnit moldoveni din oraș, din împrejurimi, care au venit cu transportul public, cu mașina sau omnibuzul, prieteni sau rude. Deci, s-au cooperat mai multe persoane și chiar dacă nu se cunoștea atunci când stăteam la coadă rezultatul votului, totuși am simțit un sentiment de coagulare, de satisfacție pentru faptul că am ajuns acolo și putem să ne exercităm dreptul de vot. Și atunci am sperat că votul nostru o să conteze, pentru că să fii la o distanță de sute de kilometri e o problemă.”
Europa Liberă: Epidemia de coronavirus a influențat în vreun fel decizia de a ajunge la secția de votare pentru cei din străinătate?
Svetlana Suveică: „A influențat. A-ți exercita votul pe timp de pandemie este o mare provocare, deși pot să constat drept exemplu aici desfășurarea alegerilor la München, s-au desfășurat cu respectarea măsurilor de protecție, a regulilor stabilite de către organizatori. În același timp, s-au implicat și instituțiile de forță ale țării-gazdă. Era un polițist, a urmărit respectarea distanței fizice, a făcut observații pe unde era cazul și, dacă mă refer la Germania, aici nu au fost restricții de călătorie, dar în turul doi ele vor fi.”
Europa Liberă: Și atunci ar putea să fie îngreunat accesul de acasă până la secția de votare?
Svetlana Suveică: „Da, desigur. Este nevoie de a informa alegătorii constant despre modul în care pot să voteze, pot să-și exercite dreptul de vot, eventual declarația pe care trebuie să o completeze trebuie să fie afișată, accesibilă. Deci, impedimente vor fi, începând cu aceste restricții de circulație și până la impedimente de ordin personal. Bunăoară, nu toți vorbesc limba țării-gazdă, nu știu ce presupune această declarație și trebuie să fie informați cum să completeze această declarație, deși e una simplă, dar oricum trebuie să ai o imprimantă și să ai declarația cu buletinul de identitate ca să fii pregătit în cazul în care ești oprit în stradă sau în transport și să prezinți această declarație.
S-ar fi putut valorifica și alte posibilități pentru a oferi exercitarea dreptului de vot...
Deci, lumea ar trebui să se coopereze pentru a se sprijini reciproc, pentru a se informa reciproc în acest sens, pentru a încerca să depășim aceste obstacole care nu depind de noi, dar trebuie să le respectăm. Putem spune că este un sacrificiu, da, un sacrificiu pentru noi în momentul în care tu achiți drumul, transportul public, te duci, stai ore în șir ca să-ți exerciți dreptul de vot. Îl putem considera și ca un sacrificiu, dar este și o satisfacție că ai putut să-ți exerciți dreptul de vot care trebuie asigurat într-adevăr de instituțiile de stat. Și cu referire la organizarea de această dată a șase secții de votare pentru Germania, comparativ cu două care au existat până acum, este un progres. În același timp, s-ar fi putut valorifica și alte posibilități pentru a oferi exercitarea dreptului de vot, deci s-ar putea deschide mai multe secții și s-ar putea vota, de exemplu, două zile; implementarea votului prin corespondență, cum e situația în România, acest vot funcționează de trei ani, este gestionat de MAE, „Poșta României” funcționează foarte bine, primești documentele prin poștă, durează cinci minute până sigilezi plicul și-l trimiți înapoi. Și nu în ultimul rând, votul electronic. Cunoaștem că în Estonia votul electronic funcționează de vreo 15 ani și nu auzim nimic cu referire la posibilitatea implementării acestui sistem pentru Moldova, nici nu este supusă discuțiilor această variantă, ceea ce e foarte trist, mai ales acum, în aceste timpuri grele pentru noi toți când nu ne putem deplasa liber nu doar în Moldova, dar și în țara-gazdă.”
Europa Liberă: Acum se vorbește mult despre participarea diasporei la alegeri, totuși peste 140 de mii de cetățeni din străinătate au decis să participe la acest scrutin prezidențial. Cât de mult le pasă celor de peste hotare de soarta Republicii Moldova, de ceea ce se întâmplă în țara lor de baștină, pentru că deseori ei sunt criticați sau învinuiți că au plecat și că nu le mai pasă?
Svetlana Suveică: „Noi suntem cetățenii acestei țări, e țara noastră! Mulți dintre cei care au plecat, au plecat în virtutea unor circumstanțe triste: nu puteau face față situației economice, și-au dorit un trai mai bun, au vrut să-și susțină familiile și o fac în continuare și sigur că contează acest vot al diasporei și nu cred că în rândul acesta de mii de oameni să fi întrebat pe cineva să fi spus că lui nu-i pasă sau ei nu-i pasă de Moldova, de țara de origine, de țara unde își are familia, prietenii și rudele. Chiar nu cred că am fi găsit pe cineva să spună că nu-i pasă. Și s-a văzut, într-adevăr, acei aproape 150 de mii de alegători moldoveni din diasporă au făcut diferența. Deci, această cifră arată de la sine că diasporei îi pasă de situația din Moldova.”
Această cifră arată de la sine că diasporei îi pasă de situația din Moldova...
Europa Liberă: Statisticile oficiale spun că aproape 800 de mii de cetățeni își câștigă bucata de pâine peste hotare, statisticile neoficiale spun că demult s-ar fi depășit cifra de un milion de cetățeni care se află în străinătate. Cum ar putea fi valorificat acest potențial al diasporei de către guvernare, de către cei de la putere?
Svetlana Suveică: „Valorificarea potențialului diasporei este extrem de puțin explorată în această direcție de guvernare, atât de guvernarea actuală, cât și de guvernările precedente. Avem câteva mii bune de studenți moldoveni care învață peste hotarele țării, avem profesioniști în diverse domenii, precum business, educație, cultură și mulți dintre aceștia își construiesc o carieră de succes, contribuie la prosperarea țării-gazdă și vedem că nu există o strategie de implicare a unui număr mai mare de moldoveni din diasporă în procesul de dezvoltare a țării natale. Aici stau acasă, deci se poate de implicat și aici fiind de a face diferența acasă. Ceea ce ne întristează este că la momentul actual discursul structurilor de stat în ceea ce privește diaspora este unul foarte rece, dușmănos chiar. Am citit că președintele în exercițiu, deci președintele Igor Dodon ar fi iritat de implicarea diasporei în alegeri, a spus că „diaspora reprezintă un electorat paralel” și că „viziunea diasporei nu coincide cu preferințele politice din țară”. Este un mesaj dur, un afront chiar dat diasporei, iar faptul că Harvardul a devenit un cuvânt zeflemitor în Republica Moldova este ceva de necrezut, este iarăși o insultă, aș spune, un afront celor care studiază și activează în instituții de peste hotare, instituții de prestigiu și, cred eu, prin astfel de discursuri se face o defavoare imensă.”
Europa Liberă: Igor Dodon a spus că preferințele celor din străinătate ar fi în disonanță cu cele ale populației majoritare din Republica Moldova. Asta într-un fel v-a supărat?
Svetlana Suveică: „Se face o defavoare imensă atât diasporei, cât și cetățenilor din țară care se orientează spre valorile educaționale, culturale recunoscute în toată lumea, care vor să schimbe ceva. Și acesta e un discurs de dezbinare și observăm că este preluat de alte persoane publice, este preluat la diferite niveluri și această opinie care riscă să devină chiar percepție poate fi schimbată prin valorificarea potențialului diasporei și implicarea diasporei în soluționarea anumitor probleme pentru Moldova.
Acesta e un discurs de dezbinare și observăm că este preluat de alte persoane publice...
Primul moment este implicarea în alegeri și am subliniat că implicarea aceasta poate fi simplificată prin implementarea diferitelor sisteme electorale noi. În ce privește participarea diasporei la soluționarea treburilor țării, de exemplu, ar putea fi mărit numărul de deputați din partea diasporei, bunăoară, nu unu, dar doi-trei din diferite regiuni și structurile de stat ar trebui să se implice în încurajarea cetățenilor din diasporă să participe la proiecte civice, inițiative comune, nu neapărat pornite de moldovenii din afară, și cei de acasă. Și avem exemple frumoase, demne de urmat de implicare a diasporei în acte de caritate, de exemplu, din Marea Britanie, din Statele Unite, din Canada, dar aceste inițiative vedem că sunt bazate exclusiv pe entuziasmul unei sau al câtorva persoane. Asta ar însemna că statul nu vine cu inițiative privind explorarea diverselor domenii, pentru că structurile de stat dețin informații, ele știu cel mai bine ce și unde, adică în ce domeniu se poate investi și se cer activități concrete - de la sprijin financiar pentru constituirea unei comunități a diasporei, proiecte comunitare, organizate chiar și întruniri de popularizare a cunoștințelor, organizate de ambasade, de consulate despre prioritățile Moldovei în plan intern și internațional. Deci, omul se informează pe rețelele de socializare, ceea ce este foarte trist și într-adevăr este vorba despre un potențial uman care trebuie valorificat și pus în slujba acestei țări. Și eu aș spune că poate aceasta și este așteptarea diasporei de la, sperăm, noul președinte, care să pună baza unei astfel de relații, nu numai o relație de suflet, de entuziasm a diasporei, care să vină de la primul tur al alegerilor la turul doi, dar o relație constantă, bazată pe o strategie concretă, care să fie valorificată spre binele cetățenilor acestei țări, spre binele acelor care se află aici și duc dorul Moldovei și spre binele celor de acasă.
Poate aceasta și este așteptarea diasporei, nu numai o relație de suflet, de entuziasm, dar o relație constantă, bazată pe o strategie concretă...
Deci, nu prea am auzit să fie, cum să zic, în lista celor cinci priorități ale candidaților, dar, cred eu, ar trebui, ținând cont de statisticile pe care le avem acum pe masă, ar trebui ca viitorul președinte/viitoarea președintă să țină cont de aceste doleanțe care sunt nescrise cumva la acest moment, dar ar trebui să fie o strategie clară în acest sens pentru a menține această legătură și acest entuziasm.”
Europa Liberă: Lăsați să se înțeleagă că de diasporă trebuie să-și amintească autoritățile nu doar atunci când sunt alegerile și nu doar când socotesc remitențele care vin din străinătate, dar ar trebui totuși să se mențină o legătură între autoritățile statului și cei care sunt plecați, dar cu gândul că vor reveni acasă?
Svetlana Suveică: „Așa este. Sunt perfect de acord cu Dvs. și sperăm că lucrurile se vor schimba înspre bine după 15 noiembrie. Eu sunt sigură că moldovenii din diasporă se vor mobiliza și vor participa la turul doi, sigur că ținând cont de aceste impedimente și, da, de sprijinit prin informare, de sprijinit prin comunicare pe cei care poate nu au ocazia să o facă la acest moment.”
