O ediție moderată de Lina Grâu.
Din sumar: Joe Biden este președintele ales american. Anunțul a fost făcut sâmbătă seara, după mai multe zile de incertitudine și rezultate foarte strânse. Crește numărul de infectări cu Covid-19 în regiunea transnistreană – spitalele existente sunt pline în proporție de 80 la sută, iar administrația locală reprofilează tot mai multe instituții în spitale Covid. Mai mulți candidați neafiliați nu au fost înregistrați în cursa pentru alegerile legislative din regiunea transnistreană, care vor avea loc la sfârșitul acestei luni. Și ecouri ale primului tur al alegerilor prezidențiale în Republica Moldova, scrutin la care participă și locuitorii din stânga Nistrului.
***
Pentru început, o sinteză a principalelor evenimente ale săptămânii trecute:
La primul tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova din 1 noiembrie au participat peste 14 mii de alegători din regiunea transnistreană. Peste 74 la sută din ei au votat pentru președintele în exercițiu, Igor Dodon, intrat în turul doi, iar peste 13 la sută – pentru lidera Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, plasată pe primul loc în primul tur. Președintele Republicii Moldova va fi ales pe 15 noiembrie, când va avea loc al doilea tur de scrutin.
Vineri, la Viena, delegația moldovenească la OSCE a informat statele membre ale acestei organizații despre noile cazuri de răpire a unor cetățeni moldoveni de către structurile de forță transnistrene. La fel, a fost atrasă atenţia și asupra deplasărilor netransparente în Zona de Securitate a mijloacelor de transport aparținând Grupului Operativ de Trupe Ruse, aflat pe teritoriul Republicii Moldova fără acordul Chişinăului. În context, a fost exprimat regretul Chişinăului în legătură cu ignorarea de către partea rusă a apelurilor autorităţilor moldoveneşti privind informarea asupra conținutului transporturilor militare, precum și monitorizarea corespunzătoare a acestora, în conformitate cu Regulamentul Comisiei Unificate de Control, fapt care creează incertitudine şi reprezintă un risc de securitate, se spune într-un comunicat al Ministerului de Externe de la Chişinău.
Situația demografică în regiunea transnistreană este în declin accentuat – în ultimii ani, numărul de decese este dublu față de numărul nou-născuților. În primele nouă luni ale acestui an, în stânga Nistrului s-au născut 2606 copii și au decedat 5011 persoane. Diferența dintre numărul de decese și cel de nașteri este de 2405 de persoane, potrivit unui raport citat de portalul Dnestr.tv. Situația este cu atât mai gravă, cu cât aceste tendințe se mențin de ani buni, iar declinul demografic este puternic accentuat de o migrație masivă a populației tinere, care preferă să-și caute un loc de muncă și de trai în afara regiunii.
În Republica Moldova s-au înregistrat sâmbătă încă 1174 de cazuri de infectare cu COVID-19, ceea ce este un nou record pentru o singură zi, de la începutul pandemiei. Republica Moldova urmează tendința crescândă din multe țări europene, cum ar fi Polonia, Germania, Austria, Ucraina sau Ungaria, care au înregistrat în ultimele zile recorduri de noi infectări în ceea ce unii numesc „valul al doilea” al pandemiei de coronavirus de tip nou.
Uniunea Europeană i-a sancționat pe liderul din Belarus, Alexandr Lukașenka, și alți 14 oficiali pentru reprimarea mișcării pro-democrație în urma alegerilor prezidențiale contestate din luna august. Înghețarea avuțiilor și interdicțiile de călătorie au fost implementate vineri, în urma deciziei luate săptămâna trecută de ambasadorii din Uniunea Europeană. Potrivit unui comunicat de presă de la Bruxelles, măsurile vin ca răspuns la „reprimarea violentă și intimidarea demonstranților pașnici, a membrilor opoziției și a jurnaliștilor”.
***
Democratul Joe Biden este noul președinte ales american. Anunțul a fost făcut sâmbătă seara, după mai multe zile de incertitudine și rezultate foarte strânse.
Concomitent cu acest anunț, la Philadelphia, avocatul președintelui Donald Trump, Rudy Giuliani, a avut o conferință de presă în care a contestat validitatea alegerilor și a anunțat că echipa de campanie a președintelui Trump va da în judecată, deocamdată în Pennsylvania, sub acuzația că ar fi fost privată de dreptul civil de a avea voturile numărate în condiții legale. Până acum campania lui Trump nu a prezentat dovezi care să ofere substanță acestor alegații, în afara unor cazuri izolate, fără relevanță pentru votul final. Participarea la vot la aceste alegeri a fost excepțional de ridicată, de aproape 67%, cea mai mare participare din ultimii 120 de ani.
Într-un discurs ținut după anunțarea victoriei, Joe Biden a spus că își propune să guverneze în așa fel încât să reducă dezbinarea din societatea americană și să restabilească prestigiul SUA în lume.
„Promit că voi fi președintele care nu dezbină, ci unește, care vede nu state albastre și roșii, ci Statele Unite ale Americii. Voi lucra cu credință în oameni pentru a vă câștiga susținerea, a tuturora. America este construită pe oameni. Pe asta se va baza și administrația noastră. Am luptat pentru acest post pentru a renaște spiritul Americii, pentru a reconstrui pilonul de bază al națiunii noastre – clasa de mijloc, pentru a face America din nou respectată în lume. Și pentru a ne uni aici, acasă”, a declarat noul președinte american după anunțarea rezultatelor alegerilor.
În 2011, Joe Biden, pe atunci vice-președinte al SUA, a vizitat Republica Moldova, care în acei ani era un lider promițător al reformelor și democratizării în regiune.
Viitorul Transnistriei este în interiorul Moldovei, alături cu comunitatea europeană…Joe Biden
Într-un discurs ținut în fața a mii de oameni la Chişinău, în scuarul Teatrului Național de Operă și Balet, Joe Biden i-a îndemnat pe moldoveni să-şi continue calea reformelor democratice şi integrării europene, asigurându-i că Statele Unite le vor fi alături pe acest drum.
El s-a referit și la sprijinul Statelor Unite pentru soluţionarea problemei transnistrene, spunând că Republica Moldova trebuie să-şi menţină suveranitatea şi integritatea teritorială. Iată ce a spus atunci Joe Biden:
„În ceea ce privește Transnistria, America a susținut și va continua să susțină o soluționare, dar nu orice fel de soluționare, ci una care să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a Moldovei, în hotarele ei recunoscute internațional. Viitorul Transnistriei este în interiorul Moldovei, alături cu comunitatea europeană. Cetățenii Moldovei merită ca această dispută, care divizează țara de prea multă vreme, să se încheie.”
Iată cum și-a încheiat Joe Biden discursul ținut acum nouă ani la Chişinău: „Ne gândim la libertate, democrație și prosperitate. Dumnezeu să binecuvânteze America! Dumnezeu să binecuvânteze Moldova!”
Joe Biden a spus la final și „I'll be back”, adică „mă voi întoarce”, iar înainte de plecare a făcut un tur prin mulţime, strângând mâna mai multor oamenii din primele rânduri.
***
Numărul de îmbolnăviri cu Covid-19 crește și în regiunea transnistreană – săptămâna trecută au fost stabilite câteva recorduri negative, iar vineri s-a trecută de 200 de îmbolnăviri pe zi, la o populație estimată la aproximativ de 300 de mii de persoane. În total, de la începutul pandemiei în regiunea transnistreană s-au îmbolnăvit în jur de 7600 de persoane, iar numărul deceselor a urcat la 173.
Administrația de la Tiraspol a decis să mai reprofileze câteva instituții în spitale Covid. Mai multe sanatorii din gestiunea departamentului de interne și de apărare au fost transformate în spitale sau locuri de izolare pentru bolnavii asimptomatici. Spitalele care tratează pacienții simptomatici sunt pline în proporție de 80 la sută. Pensionarilor li s-a recomandat să nu meargă în locuri aglomerate, iar studiile în colegii și universități au fost trecute în format on-line. În grădinițe grupele unde au fost identificate cazuri de îmbolnăvire au fost puse în carantină, vacanța școlară a fost prelungită cu o săptămână, până pe 16 noiembrie.
Iar pentru a instrui personalul medical din raioane, reprofilat pentru tratarea bolnavilor de Covid-19, sunt organizate cursuri on-line.
Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, recunoaște că situația epidemiologică se înrăutățește, chiar dacă locuitorii din stânga Nistrului practic nu mai au voie să iasă din regiune din luna martie. Krasnoselski recunoaște că măsurile restrictive nu au fost tocmai eficiente și spune că acum administrația pune accent pe sporirea capacităților medicale pentru a putea asigura tratament de calitate celor care vor face forme simptomatice de Covid-19.
Corespondenții noștri la Tiraspol și Bender au stat de vorbă cu câțiva trecători, pe care i-au întrebat cum reușesc să gestioneze toate aspectele vieții în pandemie.
Vox-populi:
- Totul va trece. Și asta va trece. Nu trebuie să ne temem. Trebuie să ne spălăm pe mâini și să purtăm mască. Și atât. Și totul va fi bine!
- Sunt niște invenții acestea ale guvernului nostru, pentru a presa oamenii – de ce îi ascultați? Care coronavirus? De ce credeți în asta? Nu există niciun fel de coronavirus!
- Eu cred că mai devreme sau mai târziu noi cu toții vom trece prin această boală – unii în formă mai grea, unii în formă mai ușoară. Încercăm să ne protejăm – ne spălăm pe mâini, purtăm mască. Dar oricum am impresia că nu vom scăpa de asta.
- Eu stau în piață și vând – toată ziua cu masca aceasta. Nici nu pot respira bine…
- Nu mă tem să mă îmbolnăvesc pentru că respect regulile. În al doilea rând, Rusia a făcut deja trei vaccinuri și chiar și un medicament și cred că în viitorul apropiat toate acestea vor ajunge și la noi și ne vom simți foarte liniștiți. Ne vom scoate măștile și vom vizita teatrele, cinematografele, restaurantele și ne vom simți mult mai bine.
- Noi încercăm să ne protejăm – continuăm să purtăm măști, bem pastile care ridică imunitatea, prelucrăm mâinile. Dar oricum este foarte greu, de s-ar termina mai repede, nu mai avem putere deloc…
***
În stânga Nistrului s-a încheiat înregistrarea candidaților pentru alegerile legislative din regiunea separatistă, care vor avea loc pe 29 noiembrie. Vor fi aleși cei 33 de deputați în Sovietul suprem, legislativul de la Tiraspol, și membrii consiliilor locale din toate localitățile subordonate administrației transnistrene.
Comisia electorală de la Tiraspol a anunțat că pentru cele 33 de fotolii de deputat în Sovietul suprem, legislativul regiunii, au fost înregistrați 37 de concurenți. În marea majoritate a circumscripțiilor mandatul de deputat este de pe acum ca și câștigat de singurul concurent înregistrat în cursă. Cu atât mai mult cu cât în regiunea transnistreană pragul electoral a fost anulat și alegerile sunt validate indiferent de procentul prezenței alegătorilor.
Nu este de așteptat ca scrutinul să aducă mari surprize – marea majoritate a candidaților înregistrați sunt membri ai partidului Obnovlenie, care controlează viața politică și economică a regiunii separatiste.
Observatorii locali au remarcat unele situații cel puțin ciudate în procesul înregistrării. Practic toți candidații care sunt cunoscuți ca fiind membri ai Partidului de la putere Obnovlenie se înregistrează în calitate de independenți.
Sunt și cazuri în care toți candidații neafiliați se retrag imediat ce în cursă se înscrie și un reprezentant al partidului de la putere, asigurându-i astfel acestuia câștigul la așa-zisele alegeri cu un singur concurent.
Candidații cu adevărat de alternativă, cei care nu reprezintă partidul de la putere, de regulă nu sunt înregistrați. De multe ori refuzul de a înregistra candidatura nici măcar nu este explicat de autoritatea electorală din regiunea separatistă.
Unul dintre candidații care nu a fost înscris în cursă este și analistul politic transnistrean, Anatoli Dirun, șeful Școlii de studii politice, o organizație neguvernamentală destul de cunoscută la Tiraspol. Anatoli Dirun a încercat să candideze pentru un mandat în Sovietul suprem și acum cinci ani, la alegerile precedente, însă și atunci pachetul de documente colectat de echipa sa a fost respins. Anatoli Dirun a chemat în judecată Comisia electorală de la Tiraspol, care a pretins că semnăturile în susținerea sa nu ar fi fost colectate corect, și a câștigat procesul. Însă, chiar dacă a fost înregistrat în cursă, practic nu a avut posibilitatea să-și facă campanie electorală în cele câteva zile care mai rămăsese până la alegeri.
Corespondentul nostru la Tiraspol a stat de vorbă cu expertul. Experiența sa de analist și consultant politic presupune și rigurozitate atunci când vine vorba despre cerințele pentru colectarea semnăturilor și înregistrarea în cursa electorală. De ce atunci Comisia electorală de la Tiraspol a respins pachetul de documente depus de Anatoli Dirun.
Anatoli Dirun: „Dacă e să analizăm tabelul cu candidații înregistrați pentru funcția de deputat, vedem că acolo există și candidați care nu au legătură directă cu Partidul Obnovlenie, dar astfel de circumscripții sunt în minoritate.
Povestea mea este una mai deosebită. Mie mi-a fost refuzată înregistrarea pe motiv că cei care au semnat în susținerea mea nu ar fi completat tot ei și data la care și-au depus semnătura. Am destulă experiență în domeniu și știu că de obicei, dacă se vrea un refuz din cauza listelor de subscripție, se formulează pretenții în legătură cu autenticitatea semnăturilor. Iar aici s-a mers pe o cale foarte „originală” și s-a spus că nu a fost completată corect data…
Eu sunt sigur că este aberație, dar aceasta a fost concluzia expertului, concluzie pe care nici nu vrem să o contestăm. Nu vrem să depunem contestație din simplul motiv că acum cinci ani, la fel la alegerile pentru Sovietul suprem, am avut practic aceeași experiență – atunci am mers în instanță, ne-am judecat cu Comisia electorală, am ajuns la Curtea supremă, am obținut câștig de cauză și o decizie pentru înregistrare în cursa electorală. Însă tot acest proces ia din timpul fizic în care trebuie să faci campanie electorală și atunci când îți rămân 4-5 zile pentru campania propriu-zisă poți, desigur, să te mândrești că ai avut dreptate, dar înțelegi totuși că nu a fost decât o manevră culeasă din tehnologiile electorale, pentru ca să fii exclus din alegeri.
La noi așa este puterea – cei de acolo nu se tem de nimeni și de nimic…
Așa că nu am mers în judecată pentru a demonstra că listele noastre sunt în regulă pentru că înțelegem că problema nu este una de natură juridică, ci este una politică. Adică undeva a fost adoptată o decizie politică arbitrară de a nu admite participarea mea în campania electorală.”
Europa Liberă: De ce credeți că a fost adoptată o astfel de decizie? De ce le-ar fi frică celor care sunt acum la putere?
Anatoli Dirun: „Evident că nimeni nu este complet scutit de greșeli. Eu chiar sunt de acord să recunosc că pe listele noastre pot fi unele inexactități. Dar legea din Transnistria spune că astfel de erori trebuie să fie minim 15 la sută pentru a descalifica un candidat. Și în mod sigur nu am ajuns la un număr atât de mare – adică ar fi trebuit să fie vreo 60 de semnături care să fi fost colectate cu încălcări. Aș fi admis că poate au existat vreo 14-15, poate chiar vreo 20 de semnături, care să nu corespundă procedurii. Dar când expertul scrie că la mai bine de 60 de semnături data nu este pusă corect – este deja ridicol.
Iar în ceea ce privește frica – nu există așa ceva. La noi așa este puterea – cei de acolo nu se tem de nimeni și de nimic. Este pur și simplu o decizie politică, pusă în aplicare prin intermediul Comisiei electorale de circumscripție. Este o situație foarte bine cunoscută și în Comisia electorală centrală de la Tiraspol, faptul că aplicând pârghii administrative formale a fost exclus un concurent din campanie. Am acceptat această situație. Din punct de vedere uman este una neplăcută, dar din punct de vedere profesional este una previzibilă.
Este regretabilă situația în care în cel puțin 23-24 de circumscripții partidul de la putere și-a pus propriii candidați și a creat niște condiții în care nimeni altcineva să nu se mai înregistreze în cursă. Adică nici măcar nu s-au obosit să înregistreze un concurent formal. Și acest lucru trezește nu doar regrete, ci și nedumerire. Este clar că noua componență a Sovietului suprem a fost decisă încă înainte de a începe alegerile. Așa că fețele noi vor fi absente, la fel ca și oamenii care ar putea prezenta în Sovietul suprem un alt punct de vedere decât cel reprezentat în acest moment de partidul de la putere. Și ar fi o prostie să se creadă că astfel de puncte de vedere alternative în societatea nu există.”
Europa Liberă: În această situație automat apare întrebarea privind legitimitatea unor astfel de alegeri. Se creează impresia că în condițiile unui monopol dur asupra puterii interesele oamenilor trec pe plan secund.
Anatoli Dirun: „Legile „fizicii politice” nu au fost anulate de nimeni. Evident că se poate merge pe o abordare formalistă și se poate spune că, din punctul de vedere al buchei legii, toate rigorile sunt respectate: „Candidatul există, și ce dacă este unul singur?; oamenii au avut opțiunea – fie să vină la vot, fie să voteze împotrivă, fie să nu vină deloc la votare. Cei care au venit l-au ales pe acest unic candidat. Alții de ce nu și-au depus candidatura?”.
Această abordare formalistă are o anumită logică. Dar organismul politic nu este o mașină bazată doar pe logică formală. Este o „mașină” foarte sensibilă, bazată pe legi politice. În cazul nostru, al Transnistriei, acest „organism politic” mai are și statutul de „nerecunoscut”, și atunci o anumită legitimitate a puterii poate fi asigurată doar prin participarea majorității alegătorilor la scrutine și prin existența unei alegeri reale, adică a cel puțin doi candidați. Doar astfel poate apărea calitatea, și, mai ales, legitimitatea și încrederea din partea populației față de organele puterii pe care chiar oamenii le creează prin votul lor.
Așa că, în cazul componenței Sovietului suprem care va rezulta în urma acestor alegeri, vom putea vorbi despre un grad extrem de mic de legitimitate. Urmărind cum este organizat acum procesul electoral, având în vedere lipsa reală a unor alternative, când există doar un singur candidat pe circumscripție, pot spune că în societate apare o neîncredere față de alegeri în sine, ceea ce poate duce la un nivel foarte scăzut de încredere față de viitorul legislativ.”
***
La primul tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova au participat peste 14 mii de alegători din regiunea transnistreană. Peste 74 la sută din ei au votat pentru președintele în exercițiu, Igor Dodon, intrat în turul doi, iar în jur de 14 la sută – pentru lidera Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, plasată pe primul loc în primul tur. Președintele Republicii Moldova va fi ales pe 15 noiembrie, când va avea loc al doilea tur de scrutin.
Pentru aceste alegeri au fost deschise 42 de secții de votare pentru locuitorii regiunii transnistrene, iar administrația de la Tiraspol a ridicat pentru o zi restricțiile de circulație și a permis locuitorilor regiunii să meargă să voteze pe malul drept, iar pe de altă parte
Comisia Electorală Centrală a interzis transportarea organizată a alegătorilor cu autovehicule care au mai mult de opt locuri. Biroul de Reintegrare de la Chişinău a anunțat că în regiunea transnistreană locuiesc aproape 248 de mii de alegători cu drept de vot.
Olesea Stamate, reprezentanta Maiei Sandu la Comisia Electorală Centrală, a declarat că în cazul celor veniți din regiunea transnistreană au existat multiple cazuri de încălcare a interdicției ca alegătorii să fie aduși organizat la vot.
După primul tur de scrutin, Valentina Ursu a stat de vorbă cu președintele în exercițiu Igor Dodon, cu care a discutat inclusiv despre votul alegătorilor din stânga Nistrului.
Europa Liberă: Haideți să vorbim despre votul cetățenilor din stânga Nistrului, pentru că și aici se interpretează în mod diferit, unii spun că fraudarea alegerilor ar putea să pornească de la această prezență a alegătorilor nu pentru că sunt cetățeni ai Republicii Moldova și trebuie să-și exercite dreptul de vot, dar pentru că sunt aduși organizat, pentru că...
Igor Dodon: „Cum organizat?... Dar despre blocare nu vreți să vorbiți?”
Europa Liberă: Despre ce?
Igor Dodon: „Blocare.”
Europa Liberă: O să vorbim despre toate, dar mai cu seamă...
Igor Dodon: „Asta-i important!”
Europa Liberă: Da, vorbim și despre acest lucru, pentru că Dvs. v-ați adresat se pare că și procuraturii și o să discutăm și acest aspect, dar vreau să știu totuși: li s-a plătit celor care vin din stânga Nistrului pentru că participă la acest vot?
Igor Dodon: „Noi nu cunoaștem despre așa ceva, noi nu am plătit nimănui la aceste alegeri, noi nu am practicat niciodată o astfel de metodă. Speculații! Și e foarte simplu să iei pe cineva, să filmezi, noi putem să facem de acestea sute, dacă ne-am pune scopul.”
Europa Liberă: Cel puțin, Renato Usatîi și Dorin Chirtoacă au spus că au probe.
Igor Dodon: „Noi putem zece sau sute, noi putem să facem zece sute de acestea și să arătăm că, iaca, au luat bani pentru ca să voteze nu știu cu cine. Toate cazurile sunt documentate de către poliție, toate se verifică. Problema e altceva cu Transnistria, pentru că cele mai multe declarații aberante au fost că o să fie falsificate de acolo, că o să aducă cu autobuzele; nu s-a adus nimic cu autobuzele, oamenii au venit cu mașinile lor proprii, eu credeam că o să fie și mai mulți. De ce? Pentru că până acum la dânșii era închis și asta ar fi fost o posibilitate să mergi până la Chișinău, de exemplu, te-ai urcat în mașină, îți trebuie ceva la Chișinău, mergi, votezi și te duci mai departe și pe urmă seara revii înapoi, dar ei sunt în autoizolare, să numim așa, din luna martie. Deci, eu cred că...”
Europa Liberă: Și până la 1 decembrie...
Igor Dodon: „Eu credeam că o să iasă mai mulți, dar așa, cât, 13-14 mii de oameni, cu mult mai puțin ca în 2016. Și unde-s cei care declarau despre falsificare? Dar ce facem cu cei care au blocat accesul cetățeanului Republicii Moldova care vine să voteze?”
Când blochează la Corjova un miliționer din Transnistria, atunci e deschis dosar penal și multe dintre ele și acum sunt pe rol, dar când un deputat de-al nostru sau un cetățean blochează accesul, asta ce-i, nu-i dosar penal? Asta-i dosar penal!
Europa Liberă: Și care e răspunsul Dvs.?
Igor Dodon: „Păi răspunsul este că, în primul rând, trebuie procuratura să se clarifice, pentru că în anii ‘90 sau chiar în anii 2000 încoace, atunci când cineva bloca accesul alegătorilor la urna de vot au fost deschise dosare penale, au fost deschise dosare penale pe mulți funcționari, așa-numiți funcționari din Transnistria.
Păi, care-i diferența, adică când blochează la Corjova un miliționer din Transnistria, atunci e deschis dosar penal și multe dintre ele și acum sunt pe rol, dar când un deputat de-al nostru sau un cetățean blochează accesul, asta ce-i, nu-i dosar penal? Asta-i dosar penal! Cu ce ocazie tu, și eu am avut ieri o discuție cu mai mulți ambasadori și am spus: dar de ce nu faceți declarații în sensul acesta, ce fel de standarde duble? Imaginați-vă că mâine o grupă de alegători sau o grupă de veterani sau cine, blochează accesul, nu știu, la vot, nu știu, într-un sat din Strășeni, din Călărași, de nu știu unde, pentru că acolo se votează masiv pentru un anumit candidat... Ce înseamnă aceasta? Aceasta înseamnă dosar penal și cu asta trebuie de clarificat, pe de o parte. Pe de altă parte, ce fel de standarde democratice și acei care vorbesc mult de Europa și de integrare europeană, păi, voi vorbiți că toți sunt egali în fața legii, și cel de-acolo, și cel de dincolo, păi, haideți să le permitem la toți.”
Europa Liberă: Dvs. ați spus că, dacă câștigați al doilea mandat, reglementarea problemei transnistrene va fi prioritară și că chiar ar exista un plan de reglementare elaborat de către Chișinău. Rămâneți la ideea că e cu șansă să fie rezolvată această problemă?
Igor Dodon: „Eu pot să vă promit că în cazul, și cel mai probabil, al victoriei mele în turul doi, eu voi avea un dialog eficient cu Transnistria, cu conducerea Transnistriei, ceea ce nu va fi în cazul victoriei oponentului meu, pentru că să-i numești „separatiști”, dar oamenii Maiei Sandu așa i-au numit, sunt înregistrări video, să-i numești „separatiști” pe cetățenii tăi care locuiesc într-o anumită regiune, păi, atunci ajungem la situația anilor ‘90 și aici este încă un element pe care cetățeanul Republicii Moldova trebuie să aleagă, noi acum avem cât de cât pace, liniște, nu avem destabilizare, dar ce înseamnă când astfel de politicieni ajung în fruntea țării sau preiau guvernarea, ajungem la destabilizare, la haos, la război intern sau la ce vor ei să ajungă?
În cadrul celui de-al doilea mandat eu voi avea un dialog bun cu stânga Nistrului, așa cum am un dialog foarte bun și cu conducerea Găgăuziei...
Dar ei prin astfel de declarații, ei provoacă situații foarte dificile, ei provoacă destabilizare. Deci, ceea ce pot să vă spun la sigur e că în cadrul celui de-al doilea mandat eu voi avea un dialog bun cu stânga Nistrului, așa cum am un dialog foarte bun și cu conducerea Găgăuziei și noi avem liniște, n-avem...”
Europa Liberă: Se zice că Transnistria nu ar exista economic dacă nu s-ar fi menținut schemele și cel mai des se face referire la contrabandă cu țigări, la contrabandă cu spirt.
Igor Dodon: „Eu nu cred că chestia aceasta e reală în proporțiile despre care se vorbește.”
Europa Liberă: Dar ea există?
Igor Dodon: „Eu nu cred că e ceea ce a fost în timpul guvernului oligarhic, cel puțin eu știu la sigur. Noi am avut câteva ședințe ale Consiliului Suprem de Securitate la subiectul acesta. Dar care-i sensul? Noi acum căutăm fiecare bănuț pentru a-l aduce în bugetul de stat, pentru a achita pensii mai mari, salarii, la medici avem majorarea salariilor, care ne costă în acest an 400 de milioane, la anul viitor ne va costa un miliard 800 majorarea salariilor la medici. Noi am discutat parametrii bugetului acum cu dl prim-ministru, ne costă un miliard 800. Care scheme? Despre ce vorbiți Dvs.? Nouă din contra ne trebuie toți banii să-i găsim și să-i aducem în buget pentru a plăti salariile, noi cu asta ne ocupăm.”
***
Europa Liberă: Valentina Ursu a discutat subiectul participării alegătorilor din stânga Nistrului și cu lidera PAS, Maia Sandu, plasată pe primul loc în urma primului tur de scrutin prezidențial.
Europa Liberă: Dvs. ați spus că vreți să cereți anularea voturilor alegătorilor din stânga Nistrului?
Maia Sandu: „Noi am raportat mai multe abuzuri, am raportat cazuri în care acești alegători au fost plătiți pentru a veni și a vota, am raportat situații în care a fost organizată transportarea lor pe malul drept și acestea sunt încălcări pe care le-am raportat.”
Europa Liberă: Igor Dodon cere procuraturii să inițieze dosare penale pe numele celor care au blocat accesul votanților din stânga Nistrului la Varnița, cel mai probabil se referă și la fruntașii Partidului Acțiune și Solidaritate.
Maia Sandu: „Noi cerem demult procuraturii să ia măsuri cu Igor Dodon pentru toate actele de corupție în care a participat, pentru mita pe care a luat-o de la mafioții din Republica Moldova. Sperăm într-o zi procuratura să-și facă treaba.”
Europa Liberă: Dar ce mesaj aveți pentru alegătorii din stânga Nistrului, care vor dori să vină și pe 15 noiembrie să voteze?
Maia Sandu: „Alegătorii care știu despre procesul electoral din Republica Moldova, care urmăresc situația, știu care sunt candidații, care sunt partidele politice din Republica Moldova sunt bineveniți să voteze.”
Europa Liberă: Unii din ei au arătat că știu, pentru că voturile s-au împărțit - și pentru Igor Dodon, și pentru Maia Sandu, și pentru Renato Usatîi, în primul rând. Am văzut, chiar și pentru Octavian Țîcu au fost.
Noi cerem demult procuraturii să ia măsuri cu Igor Dodon pentru toate actele de corupție în care a participat...
Maia Sandu: „Au fost și asemenea alegători și drumul este deschis pentru acești oameni. Cei care vin pentru 100 de lei, 300 sau 400, cei care se pornesc de acasă pentru 400 de lei și după vot realizează că au fost mințiți și li se dă doar 100, aceștia trebuie să știe că aceasta este încălcare a legii, că aceasta este mită pe care o primesc pentru vot și că aceste lucruri se pedepsesc și nu trebuie să-și asume asemenea riscuri și să participe în aceste scheme de fraudă.”
Europa Liberă: Dar cum veți rezolva problema transnistreană sau ce pași veți întreprinde dacă ajungeți șef de stat și care va fi relația Chișinău-Tiraspol?
Maia Sandu: „Primul lucru pe care trebuie să-l facem este să înlăturăm de la putere în Chișinău oamenii care participă la schemele de corupție și contrabandă acolo, pe teritoriul Transnistriei.”
Europa Liberă: Mai sunt multe scheme din astea?
Maia Sandu: „Am văzut de-a lungul anilor și vedem acum, de exemplu, pe cazul țigărilor cum a fost reluată contrabanda cu țigări. Dacă vă amintiți, pe perioada guvernului nostru a fost total eliminată contrabanda cu țigări, acum de curând, două săptămâni în urmă, dacă nu greșesc, au fost eliberate iarăși licențe pentru două companii din Transnistria. Ce înseamnă asta? Asta înseamnă metode noi prin care să continue anumite scheme. Deci de aici începem, voi lupta foarte dur împotriva acestor scheme, pentru a stopa aceste scheme de corupție, pentru a stopa contrabanda și asta va schimba variabila economică a conflictului transnistrean și odată ce acolo un grup de oameni nu vor putea face bani mari pe seama acestui conflict, atunci evident ne va fi mai ușor să căutăm și să găsim o soluție politică. În același timp trebuie să facem eforturi serioase ca să îmbunătățim standardele de viață pe malul drept ca oamenii de pe malul stâng să vadă diferența de guvernare și să existe mult mai multă susținere din partea oamenilor pentru rezolvarea acestui conflict.”
Europa Liberă: Igor Dodon a anunțat că, dacă eventual câștigă al doilea mandat, prioritate va fi reglementarea transnistreană și chiar a spus că Chișinăul are pregătit un plan pentru soluționarea acestui conflict transnistrean.
Maia Sandu: „Igor Dodon a spus aceeași minciună și în 2016. Oamenii au văzut care este planul lui, care, mai bine zis, sunt planurile lor, pentru că au foarte multe și niciunul nu a fost cel puțin discutat. Deci nu a fost niciun plan real și funcțional, sunt doar minciuni electorale repetate o dată la patru ani.”
Trebuie să facem eforturi serioase ca să îmbunătățim standardele de viață pe malul drept ca oamenii de pe malul stâng să vadă diferența de guvernare...
Europa Liberă: Dar în agenda Dvs. cam pe ce loc s-ar găsi problema transnistreană și reglementarea ei?
Maia Sandu: „Este o problemă foarte importantă care nu ține de 1, 2, 3, 4, deci este o problemă serioasă, complicată, care nu poate fi rezolvată într-o zi sau două, dar pentru a cărei rezolvare trebuie făcuți pași în fiecare zi. Așa cum am zis, lupta împotriva corupției și lupta împotriva contrabandei sunt lucruri care trebuie să înceapă din prima zi de guvernare, așa încât să reușim să ajungem la o situație clară, corectă, curată pe fiecare element în parte. Îmbunătățirea standardelor de viață este o sarcină foarte importantă pentru toate obiectivele noastre și în același timp o să ne ajute și pe problema rezolvării conflictului transnistrean.”
Amintim că al doilea tur al alegerilor, în care se va decide cine va fi președinte în următorii patru ani – Maia Sandu sau Igor Dodon, va avea loc duminică, 15 noiembrie.”
