Președintele în exercițiu, Igor Dodon, a anunțat deja inițierea unor discuții cu grupurile parlamentare, în vederea formalizării unei noi majorități create în jurul Partidului Socialiștilor, pe care l-a condus și al cărui lider se declară a fi în continuare. Gruparea socialistă și-a asumat integral guvernarea în ajunul scrutinului prezidențial, după anunțul democraților de a părăsi cabinetul. Cine va guverna în Moldova după aceste alegeri? Discutăm cu Angela Grămadă, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Mondiale de la București.
Angela Grămadă: „Eu cred că acesta este abia începutul, lupta cu adevărat dificilă și dură va începe acum, pentru că forțele politice de la Chișinău trebuie să gândească rapid cum va arăta viitoarea formulă de guvernare în Republica Moldova. Avem și câștigători, avem și perdanți, avem și partide care și-ar dori să fie păstrată actuala formulă de conviețuire parlamentară și există forțe politice care chiar într-adevăr își vor dori să insiste pe alegeri parlamentare anticipate. Și aici vorbim despre partide extraparlamentare care pare că sunt pregătite să facă acest pas și să-și asume mai multe responsabilitate în sensul de declarații oficiale în viitoarea formulă parlamentară, nu neapărat și să îmbunătățească situația din Republica Moldova.”
Europa Liberă: Din moment ce partidul lui Renato Usatîi și chiar Renato Usatîi își doresc cât de curând posibil declanșarea alegerilor parlamentare anticipate, în parlament se pare că tot mai mulți deputați acreditează ideea că nu neapărat declanșarea alegerilor parlamentare anticipate ar fi soluția cea mai bună și mă refer la argumentele care vin și din tabăra democraților, și din tabăra Platformei Demnitate și Adevăr. Fruntașii acestor formațiuni zic că nu e momentul pentru a se ajunge la alegeri anticipate, pentru că ar putea situația să se înrăutățească și mai mult. Care va fi deznodământul între a fi sau a nu fi un scrutin parlamentar anticipat?
Renato Usatîi este cel care își dorește să acceadă în parlament...
Angela Grămadă: „Toată lumea este orientată pentru a obține legitimitate și pentru alte instituții publice sau alte puteri în stat. Și aici vorbim și de parlament, vorbim de justiție, vorbim despre executiv, care au pierdut încrederea cetățenilor. Într-adevăr, Renato Usatîi este cel care își dorește să acceadă în parlament, își dorește să obțină controlul sau, cel puțin, să aibă acces la aceste pârghii pe care ți le poată oferi acest statut de formațiune politică parlamentară, pentru că acolo se discută despre buget, acolo se discută despre împărțirea funcțiilor, împărțirea puterii, nu în ultimul rând. Deci, pentru el este obligatoriu ca aceste alegeri parlamentare anticipate să aibă loc în viitorul cât mai apropiat. El chiar a și dat un termen aseară, atunci când a fost invitat la mai multe televiziuni și, din câte am reținut eu, el preconizează ca până în luna mai să avem aceste alegeri. Pe de altă parte, tot el a recunoscut faptul că există formațiuni politice care pot să creeze o alianță parlamentară de conveniență sau conjuncturală care să insiste pe păstrarea actualei formule parlamentare. Asta deoarece majoritatea dintre aceste formațiuni politice au propriile studii, propriile analize și propriile sondaje care arată că, în eventualitatea unor alegeri parlamentare anticipate, s-ar putea să nu depășească acel prag electoral pe care îl cere Codul electoral pentru a ajunge în viitorul legislativ de la Chișinău. În aceste condiții, prezervarea formulei actuale este mult mai oportună pentru ei decât eventualitatea participării într-un nou scrutin electoral. Și, da, vor folosi lucruri precum situația social-economică a țării, pandemia, problemele pe care Moldova nu le are rezolvate de foarte mult timp ca să amâne acest exercițiu democratic. Problema e că nu știm cum va arăta viitoarea formulă guvernamentală și care sunt opțiunile legale pe care le are președintele în prezent. Și aici mă refer la modul în care va acționa dl Dodon...”
Europa Liberă: Tocmai voiam să întreb, ce scenarii post-electorale ar putea să fie puse în aplicare de către președintele în funcție, Igor Dodon?
Angela Grămadă: „Bănuiesc că tot ați auzit și dvs. acel scenariu care a fost dat aseară pe mai multe posturi de televiziune, precum că dl Dodon se pregătește să devină premier al țării. Și aici îl va ajuta foarte mult formațiunea politică pe care a recunoscut că o conduce și o controlează tot aseară în discursul său.”
Europa Liberă: Dar lucrul acesta ar fi posibil doar dacă PSRM acceptă o majoritate parlamentară cu deputații de pe platforma „Pentru Moldova”, dar acolo sunt deputații Partidului „Șor” și cei care au părăsit grupul lui Andrian Candu?
De mai multe ori PSRM a spus că nu va face o alianță sau alta cu anumite forțe politice și până la final totuși a făcut-o...
Angela Grămadă: „Da, și, într-adevăr, de mai multe ori PSRM a spus că nu va face o alianță sau alta cu anumite forțe politice și până la final totuși a făcut-o. Deci, eu cred că discuțiile sunt mult mai avansate decât ni se arată nouă la TV, inclusiv la cele afiliate Partidului Socialiștilor. Cu siguranță, ei au avut cu mult mai multe date și cu mult mai multe sondaje care le-a arătau care este, de fapt, realitatea din teren și care este sprijinul adevărat pe care îl are această formațiune. Și există, probabil, în cadrul staff-ului electoral al dlui Dodon mai multe scenarii pe care ei au lucrat și mai multe scenarii pe care deja, probabil, le-au și avansat în negocierile cu alți parteneri de discuție, inclusiv din alte formațiuni politice, care altă dată ni se părea nouă că nu vor reuși să formeze o alianță sau nu vor reuși să formeze o coaliție de moment.”
Europa Liberă: Și totuși, cum va juca după cortină Igor Dodon, pentru că el promitea cu insistență că, dacă va obține al doilea mandat, va declanșa cu orice preț alegerile parlamentare anticipate? Cel puțin, acum în parlament democrații lui Filip, dar și deputații lui Andrei Năstase nu vor alegeri parlamentare anticipate.
Angela Grămadă: „Foarte-foarte puțin acest scenariu seamănă cu Ucraina, în vara anului 2019, dar foarte puțin, pentru că și actorii politici sunt diferiți, și formulele politice de la Chișinău sunt diferite. Dar, țineți minte, atunci când dl Volodimir Zelenski a deveni președinte al țării și a obținut acea victorie în luna aprilie și apoi a depus jurământul în luna mai, foarte multe partide politice, fiind constrânse de propriii alegători, au început să spună că: „OK, avem un nou președinte, care este legitim, ales prin vot direct de către popor și nu există dubii în privința modului în care acesta a obținut victoria în această cursă electorală, haideți să-i dăm și instrumentele necesare de care are nevoie pentru a conduce țara”. Evident, Republica Moldova e republică parlamentară, Ucraina e republică semi-prezidențială.”
Europa Liberă: Exact.
Angela Grămadă: „Și aceeași formulă nu se aplică sută la sută, dar populația care a ieșit la vot, care a votat într-un număr atât de mare, care ne-a surprins prin faptul că practic a dublat numărul voturilor din diasporă, dar și în interiorul țării, de altfel, vor insista pe oferirea de legitimitate formulei legislative de la Chișinău. Și asta înseamnă alegeri parlamentare anticipate, asta înseamnă că pe undeva acele forțe politice care sunt acum în Parlamentul de la Chișinău vor trebui să nu excludă din scenariile pe care le analizează inclusiv pe acesta, cel al alegerilor parlamentare anticipate.”
Europa Liberă: Ce mai poate și ce va vrea să facă Igor Dodon? Își va dori funcția de premier, așa cum spun mai mulți analiști politici?
Angela Grămadă: „Igor Dodon nu este un personaj politic care să renunțe așa de ușor. El s-a obișnuit mult prea rapid cu forța, cu puterea, cu controlul asupra puterii pe care i l-au oferit în ultimii ani și colegii săi, dar și alte formațiuni politice; nu este o persoană care să bată în retragere atât de rapid. Cu siguranță, el a venit la conducerea țării ca să rămână acolo pentru mai mult timp și orice formulă care îi va permite să gestioneze și să controleze resurse ale statului este bună pentru el. El va încerca să-și caute alte oportunități în viitoare formulă guvernamentală, dar o oportunitate care să-i ofere și un statut cât mai înalt și care să-i permită în același timp săi susțină formațiunea politică, cea care l-a susținut în această campanie electorală. Și aici mă refer la Partidul Socialiștilor.”
Nu știm nici care este adevăratul dialog dintre Igor Dodon și susținătorii săi din Federația Rusă...
Europa Liberă: Putem anticipa câte zile mai are guvernul Chicu?
Angela Grămadă: „Nu cred că putem oferi un anumit număr de zile și eu aș încuraja să fim precauți cu posibile scenarii, pentru că nu știm nici care este adevăratul dialog dintre Igor Dodon și susținătorii săi din afara țării. Mă refer aici la partenerii din Federația Rusă.”
Europa Liberă: Dar a pierdut doar Igor Dodon sau a pierdut și Federația Rusă în acest scrutin prezidențial din Republica Moldova, pentru că Moscova a fost aliatul nr. 1 al lui Igor Dodon, oferindu-i sprijin?
Angela Grămadă: „Eu cred că Moscova a înțeles că a pierdut puțin mai devreme o parte din influența sa asupra spectrului politic de la Chișinău. Evident că aceste sondaje cu care ne-am obișnuit noi în spațiul public se duceau mult mai multe ca număr, dar și rezultatele erau cu totul altele, cred că Moscova deja de mai mult timp vedea care sunt tendințele și evoluțiile vieții politice de la Chișinău. Eu nu cred că Moscova a pariat doar pe un singur jucător și aici mi-e interesant să văd și care sunt discuțiile lui Renato Usatîi cu Federația Rusă și să înțeleg ce pârghii încearcă el să avanseze de partea sa pentru a minimiza dialogul sau a minimiza interacțiunea dintre Partidul Socialiștilor și Federația Rusă, inclusiv prin liderul său, adică prin Igor Dodon.”
Europa Liberă: Poate fi vorba despre un dezgheț la nivelul dialogului înalt între Chișinău și București, între Chișinău și Kiev?
Angela Grămadă: „Cu siguranță! Eu deja aseară am văzut că Partidul Național Liberal din România, partidul de guvernare a transmis felicitări dnei Sandu.”
Europa Liberă: Și dl Iohannis...
Angela Grămadă: „Da, și dl Iohannis, deci, cu siguranță...”
Europa Liberă: Și dl Zelenski...
Angela Grămadă: „Dl Zelenski, recent, da, pentru că primul totuși a fost în Ucraina dl Poroșenko. Chiar aseară i-a transmis felicitări, dar, da, asta înseamnă dezgheț și cred că vor fi folosite acele canale de discuții pe care dna Sandu le-a stabilit inclusiv în perioada cât a fost în fruntea guvernului. Mă refer la cele cinci luni din anul 2019. Acele canale cu siguranță nu au fost închise, nu au fost sistate și dialogul va fi mult mai ușor de reluat de această dată.”
Europa Liberă: Ținând cont de moștenirea care-i revine Maiei Sandu, preluând conducerea Republicii Moldova, că totuși despre stat se vorbește ca despre unul corupt, despre o țară prinsă în niște interese geopolitice, ce pași va putea și va trebui să facă Maia Sandu printre primii?
Maia Sandu acum are rolul de mediator și va trebui să fie foarte și foarte documentată...
Angela Grămadă: „E nevoie de un audit intern, un audit a ceea ce s-a întâmplat până acum cu guvernarea de la Chișinău. Și aici mă refer la noiembrie 2019 - noiembrie 2020, pentru a evalua acea catastrofă social-economică în care s-a adâncit și mai mult Republica Moldova în ultima perioadă și cred că va analiza care sunt opțiunile de a obține acel sprijin extern pe care l-a tot menționat în cadrul campaniei electorale. Este un lucru destul de important și, de asemenea, trebuie să se evalueze care sunt daunele aduse susținerii financiare din partea Uniunii Europene de acele măsuri care nu au fost implementate la timp sau care au fost luate pentru a discredita și mai mult reformele anticorupție lansate anterior în Republica Moldova. Aici mă refer la justiție, mă refer la condiționarea anumitor instituții publice care se ocupă de integritatea funcționarilor publici, mă refer la procuratură și la Consiliul Superior al Magistraturii. Deci, astea ar fi lucrurile la care s-ar uita Maia Sandu. Problema e că ea nu prea are în mandatul său aceste atribuții, dar are nevoie de acest audit intern, pentru ca să poată dialogheze și să negocieze cu eventualii parteneri din celelalte puteri în stat. Mă refer la legislativ, mă refer la justiție, la guvern și la instituția președintelui. Ea acum are rolul de mediator și va trebui să fie foarte și foarte documentată, va trebui să își aprindă acele calități de diplomat pentru a obține rezultate într-adevăr care să demonstreze că legitimitatea mandatului său nu poate fi pusă sub semnul întrebării.”
Europa Liberă: Îi va reuși să consolideze o societate atât de dezbinată, atât de polarizată, mai ales în urma acestui scrutin prezidențial?
Angela Grămadă: „Dacă va evolua și în continuare, în sensul de va învăța și în continuare și va fi atentă la sfaturile pe care i le oferă consilierii săi și oamenii care îi sunt într-adevăr apropiați și loiali, atunci cred că există loc de a îmbunătăți această situație destul de gravă, pentru că eu am văzut de această dată și adresarea în limba rusă, am văzut și încercarea de a mai opri din toate acele dezinformări care au fost lansate în spațiul public, lucru care nu s-a întâmplat în anul 2016. Deci, eu văd o evoluție acolo, mi-aș dori-o mult mai vizibilă și mult mai consistentă în argumente, dar există totuși o evoluție și se pot îmbunătăți lucrurile dacă există și voință politică.”
