Cel mai probabil politiciana va face abstractie de discursul geopolitic. Este o victorie simbolică într-o bătălie electorală în care s-au confruntat mai ales două stiluri de a face politică. Un stil pro-european şi un stil moldovenist, crede profesorul de la Bucureşti Radu Carp.
Europa Liberă: Cum ați văzut Dvs. această victorie a Maiei Sandu, considerată o politiciană cu viziuni prooccidentale, o victorie impresionantă în fața unui politician cu viziuni proruse? E doar un simbolism în această bătălie electorală?
Radu Carp: „De regulă, în politică sorții sunt favorabili celor care perseverează. Sunt multe astfel de exemple de politicieni care au început o bătălie și prin faptul că au continuat, au perseverat, au câștigat până la urmă, pentru că situația din 2020 o repetă identic pe situația din 2016, când Maia Sandu a pierdut, dar trebuie felicitată, pentru că nu s-a dat bătută, a ținut că e vorba doar de un eșec temporar, a reluat bătălia și campania electorală a fost cu mult îmbunătățită față de cea din 2016. Practic, Maia Sandu a învățat din greșelile trecutului, iar pe de altă parte, Igor Dodon a rămas singur, el nu a reușit să facă alianțe pre- sau post-electorale după turul întâi cu niciunul dintre competitori. Sunt alegători care au votat pentru el, ai lui Usatîi, ai lui Șor, dar nu în majoritate și nu pentru că ar fi ascultat de un îndemn în acest sens.”
Europa Liberă: Președinta proaspăt aleasă Maia Sandu promite că Republica Moldova va intra într-o nouă etapă a politicii externe de scoatere a țării din izolare și de aprofundare a relațiilor bilaterale în beneficiul cetățenilor Republicii Moldova. În general, cum vedeți Dvs. o scoatere a Moldovei din izolare și o relație pe care trebuie s-o clădească și cu Estul, și cu Vestul?
Radu Carp: „Pentru Maia Sandu este simplu, pentru că relațiile cu Bruxelles-ul au fost, practic, înghețate. Și atunci, orice reluare a acestui dialog, în orice formă, va avea succes. Igor Dodon a fost pur și simplu ignorat de Bruxelles. A încercat să aibă o relație cât de cât funcțională, dar nu a reușit. De ce? Pentru că s-a aruncat în brațele Moscovei, fără a lua în calcul niciun fel de altă opțiune. Și atunci, paradoxal, este și ușor, și greu, adică Maia Sandu a fost felicitată, practic, de toți șefii de state europene care contează, de toți cei care contează la nivelul Comisiei Europene, de dna Ursula von der Leyen, de dna Angela Merkel, deci, lucrurile sunt mai ușoare. Dar, pe de altă parte, Republica Moldova a pierdut patru ani în relația cu Uniunea Europeană. N-aș spune că a existat o stagnare, adică nu s-a întâmplat nici ceva catastrofal, dar nici ceva care să ducă lucrurile înainte.”
Europa Liberă: Relansarea dialogului la nivel înalt cu Bucureștiul și cu Kievul, două state vecine, România și Ucraina, vecini neglijați, așa se zice, de Igor Dodon în mandatul său, dar iată că Maia Sandu are o asemenea ambiție declarată. Cum ar trebui să arate această relație bună cu vecinii?
Radu Carp: „În primul rând, cred că este de salutat faptul că Maia Sandu a citat în primul său discurs după câștigarea alegerilor atât relațiile cu România, cât și cele cu Ucraina, pentru că este foarte adevărat, Ucraina nu a abandonat acest curs proeuropean și, în consecință, relațiile dintre Republica Moldova și vecinul său Ucraina au stagnat, la rândul lor. Deci, sigur că o parte din această relație trece prin Bruxelles, pentru că ambele state fac parte din Politica de Vecinătate și Bruxelles-ul este un partener și pentru Ucraina, și pentru Republica Moldova, dar, pe de altă parte, este nevoie urgentă de a restabili relațiile bilaterale. Tot din motivul apropierii excesive față de Moscova, Igor Dodon, practic, a avut o ușă închisă la Bruxelles. Sper ca noul președinte al Republicii Moldova să deschidă ușa la Kiev; la București o are deja deschisă, pentru că președintele Iohannis va efectua o vizită la Chișinău, dar în legătură cu Ucraina așteptăm aceste semnale pozitive. Deocamdată înțeleg că președintele Ucrainei are o problemă de sănătate, în fine, epidemia, dar cred că va veni acest semnal pozitiv și de la Kiev foarte curând.”
Europa Liberă: Contează foarte mult ce se va întâmpla și în Parlamentul Republicii Moldova, pentru că, dacă deputații din legislativ îi vor fi ostili Maiei Sandu, s-ar putea să se ajungă la o instabilitate. Pentru că totuși Republica Moldova rămâne un stat unde guvernarea este parlamentară.
În Republicii Moldova e vorba de partide-vehicul pentru un lider sau altul
Radu Carp: „Este foarte adevărat că președintele Republicii Moldova are mai puține atribuții decât le are, de exemplu, președintele României pentru că, într-adevăr, puterile sunt limitate, dar depinde foarte mult de felul în care se va contura o nouă majoritate parlamentară. Sigur că cea mai clară și directă cale este cea a alegerilor. Nu cred că se va merge pe formula alegerilor anticipate, însă, din ce constat, există o marjă de manevră foarte mare în parlament pentru a crea o majoritate pentru anumite proiecte de țară, proiecte care transcend disputele zilnice din parlament. Deci sunt absolut convins că dna Maia Sandu va veni, așa cum a și promis, în fața parlamentului cu un set de proiecte care pot să treacă peste linia aceasta de partizanat politic. Și mai este un aspect important: în Republica Moldova nu prea există partide în sensul occidental al cuvântului - structurate, cu mai mulți poli de putere. În Republicii Moldova e vorba de partide-vehicul pentru un lider sau altul. Or, în măsura în care acești lideri se vor alia cu noul președinte, se va putea contura și o majoritate în parlament, transparentă sau mai puțin transparentă, rămâne de văzut.”
Europa Liberă: Sărăcia mai bântuie prin Republica Moldova și acum toată speranța e că partenerii externi vor încerca să întindă o mână de ajutor, dar, cel mai probabil, condiționalitățile pentru a accesa bani occidentali vor rămâne în vigoare. Pe de o parte, s-ar părea că Occidentul este dispus să ajute Republica Moldova, având-o pe Maia Sandu în fruntea țării, iar pe de altă parte, guvernul Chicu ar trebui să absoarbă această asistență?
Radu Carp: „Da, la ora actuală, e un blocaj destul de important în Uniunea Europeană referitor la alocarea acestor fonduri la următorul cadru financiar de șapte ani, care va trebui să înceapă de anul acesta, dar cred că imediat după ce se vor stabili anumite principii, e vorba tocmai de respectarea statului de drept în alocarea fondurilor structurale. Din momentul în care se va restabili normalitatea la Bruxelles, va fi undă verde și pentru Republica Moldova. E foarte importantă disputa din momentul de față referitoare la condiționarea legată de statul de drept. Este un moment mai dificil și cred că aici nu trebuie gândit unidirecțional dinspre Bruxelles spre Chișinău, dar și dinspre Chișinău spre Bruxelles, pentru că, dacă Republica Moldova ar da semnalul că este dispusă ca, în general, alocarea oricăror fonduri europene să depindă de respectarea principiului statului de drept, ar fi un ajutor și pentru a depăși, pentru a surmonta actuala criză instituțională. Sigur e ca și cum ai spune că nu David îl ajută pe Goliat, dar e foarte important gestul politic. Maia Sandu deja l-a făcut, dar cred că ar trebui să se refere nu de pe o poziție, așa, de catedră, nu de a da lecții Uniunii Europene, dar de a spune că principiul este în regulă, că, de fapt, despre asta este vorba. E vorba de disputa în jurul unui principiu.”
