În trei ani, din 2016 până în 2019, numărul avocaţilor a scăzut, fiind de 2,5 ori mai mic decât media în statele membre ale Consiliului Europei. Asta din cauza lipsei unui interes din partea instituţiilor abilitate sub aspectul de instruiri pentru avocaţi și a unor reglementări clare a activităţii profesionale ale avocaţilor, a declarat Europei Libere preşedintele Uniunii Avocaţilor, Emanoil Ploşniţă.
Europa Liberă: Eu îmi amintesc o declarație pe care ați făcut-o cu ceva timp în urmă, spunând că statul nu încurajează absolut deloc profesia de avocat și asta s-ar demonstra prin facilitățile de care se bucură judecătorii și procurorii cu imaginea pătată, dar care cu succes pot accede în profesia de avocat. Cine și cum asigură o avocatură consolidată, cu un înalt nivel de profesionalism și verticalitate, cu o influență benefică în sistemul justiției și statului de drept?
Procesul de admitere în profesia de avocat este un proces compromis...
Emanoil Ploșniță: „Eu am susținut permanent venirea sau accederea în profesia de avocat a tinerilor, văzând viitorul profesiei de avocat anume în acești tineri, fiindcă ei vin cu un sânge nou, vin cu idei noi, vin cu abordări concrete, abordări moderne. În luna august, Ministerul Justiției a lansat un proiect, solicitând propuneri de modificare a Legii cu privire la avocatură, având în vedere că Curtea Constituțională încă în 2018 a menționat că în Uniunea Avocaților nu este un proces de mediere a unor contestații sau a unor plângeri sau cereri prealabile referitoare la dezacordul cu calificativul acordat la examenul de admitere în profesia de avocat. Și, efectiv, Uniunea Avocaților a venit cu un proiect de lege către Ministerul Justiției, cu propuneri privind modificarea Legii cu privire la avocatură, inclusiv instituirea unei noi comisii de examinare a contestațiilor celor care nu sunt de acord cu calificativele care au fost acordate de către comisia de licențiere. Consider că a fost un proiect de lege bun, prevedea o modalitate democratică, o modalitate clară de examinare a contestațiilor, prevedea și anumite criterii, prevedea anumite condiții de admitere în profesia de avocat, astfel ca procesul de admitere în profesia de avocat să fie un proces transparent, un proces echitabil, să fie un proces pe merite și să fie un proces previzibil, ca fiecare din cei care acced în profesia de avocat să poată să conteze pe anumite criterii clare și previzibile. Subiectul cel mai sensibil este anume alegerea și activitatea Comisiei de licențiere, deoarece eu consider că procesul de admitere în profesia de avocat este un proces compromis, însuși procesul...”
Europa Liberă: De ce îl considerați compromis?
Emanoil Ploșniță: „Începem de la niște lucruri simple: avem o codificare a lucrărilor, orice lucrare a candidatului se codifică, avem o procedură de codificare a lucrărilor primitivă, că secretarul comisiei stă cu un pix și oferă numărul acestor lucrări. În secolul XXI, procesul de admitere în profesia de avocat trebuie digitalizat complet și urgent. Cu atât mai mult că încă în 2017, dacă îmi amintesc eu corect, s-a adoptat o hotărâre de modificări la statut, prin care se prevedea digitalizarea procesului de admitere în profesia de avocat. Factorul uman trebuie exclus din procesul de admitere în profesia de avocat atât cât este posibil, este posibil 100%, 100% trebuie exclus, este posibil mai puțin, mai puțin trebuie exclus factorul uman, fiindcă orice candidat care vine în profesia de avocat trebuie să aibă o previzibilitate, el trebuie să cunoască criteriile de evaluare, el trebuie să fie convins în faptul că speța care i se prezintă lui pentru soluționare este o speță din practica judiciară și nu este o speță inventată de către cineva din comisie sau de către altcineva ș.a.m.d. Adică, orice cetățean, orice candidat trebuie să aibă o previzibilitate sub aspectul de admitere în profesia de avocat și să știe că el merită.”
Astăzi este complicat de a accede în profesia de avocat...
Europa Liberă: Dar cât de ușor este să ajungi să fii avocat în Republica Moldova?
Emanoil Ploșniță: „Eu consider că astăzi este complicat de a ajunge, atâta timp cât nu avem previzibilitate și nu avem respectarea criteriilor de care am vorbit ceva mai devreme, adică este complicat de a accede în profesia de avocat, cu toate că noi susținem că sunt niște criterii, sunt stabilite niște prevederi legale ș.a.m.d., dar este complicat astăzi de a fi admis în profesia de avocat.”
Europa Liberă: Unii spun că procurorii, judecătorii care abandonează funcțiile vin cu ușurință în avocatură.
Emanoil Ploșniță: „Persoana care cade sub incidența articolului care prevede că dacă a avut o vechime de activitate de 10 ani în profesia de judecător sau procuror sau este doctor în drept, atunci, conform articolului 10, este admisă în profesie, adică fără susținerea examenului. În noul proiect de lege pe care l-am prezentat la Ministerul Justiției, noi am prevăzut ca toată lumea să vină la examen, să acceadă în profesie cu susținerea unui examen. Pentru judecători și procurori am crezut și cred în continuare că aceasta este cea mai bună soluție, că dânșii trebuie să urmeze niște cursuri de 15-20 de ore înainte de a accede în profesie, pentru ca ei să înțeleagă ce este avocatura, să înțeleagă că este statut, să înțeleagă care sunt prevederile statutului ș.a.m.d. și după aceea să vină la examene. Adică, toată lumea atâta timp cât consideră că ar putea face față profesiei de avocat, care este o profesie nu atât de simplă, ar trebui să vină și să susțină un examen și atunci se verifică cunoștințele persoanei respective, după care este admisă în funcție de cunoștințele pe care le posedă. De aceea în societate există perceperea că ei vin foarte ușor, ușurința este prin prevederile Legii cu privire la avocatură care stabilește, așa cum deja am vorbit, că acced în profesie fără a susține examenele.”
Europa Liberă: În societatea moldavă se discută foarte mult și despre compromiterea bunului nume de avocat.
Emanoil Ploșniță: „Da, desigur, se discută. Noi depunem eforturi pentru a schimba acest lucru, dar schimbarea trebuie să înceapă de la Comisia de licențiere. Avem în avocatură două comisii de care depinde, practic sută la sută, imaginea avocaturii. Aceasta este Comisia de licențiere a profesiei de avocat, care admite în admite în profesie, și Comisia pentru etică și disciplină, care examinează abaterile disciplinare ale avocaților. Acestor două comisii le revine, de fapt, marea responsabilitate pentru imaginea în societate a Uniunii Avocaților și imaginea fiecărui avocat în parte.”
Europa Liberă: Despre corupție în avocatură se discută la modul cel mai serios...
Emanoil Ploșniță: „Da, se discută, chiar aș da dreptate percepției publice atunci când, de exemplu, astăzi se reia activitatea Comisiei de licențiere a profesiei de avocat al cărei mandat a expirat la data de 4 martie 2020, iar astăzi reluăm activitatea sub motivul că avem mare grijă de avocații stagiari, că avem mare grijă de cei care au depus dosarele în urma articolului 10, adică procurori și judecători ș.a.m.d. și desigur că noi, având așa o „grijă” față de aceste două categorii de candidați în avocatură, desigur că perceperea societății este una nu de cea mai bună calitate, adică perceperea societății este că în comisie acolo se hotărăsc unele probleme care depășesc limitele sau care sunt în afara prevederilor legale.”
Europa Liberă: Păi sunt cunoscute și nume de avocați care au castele, care au mașini de lux...
Emanoil Ploșniță: „Pentru mine este straniu acest lucru și este de neconceput că, având un venit declarat astăzi de 70-75 de mii de lei și având și imobile, și având mașini de lux ș.a.m.d., societatea nu poate să accepte lucrul acesta că tu cu venitul tău de 70-75 de mii de lei ai putea să-ți faci o casă de lux și ai putea să ai și o mașină de lux și, desigur, toate lucrurile acestea influențează percepția publicului. Eu nu vreau să fac astăzi afirmații că cineva a luat mită pentru soluționarea unor probleme, dar vorbim despre percepția publicului. Astfel nu pot fi explicate lucrurile atunci când o comisie își reia activitatea, având în grijă soarta avocaților stagiari, pe când legiuitorul a prevăzut prelungirea statutului lor de avocați stagiari până când va fi aleasă Comisia de licențiere. Dacă vorbim despre procurori și judecători, că ne este în grijă de ei că, uite, săracii, atâta timp stau și nu s-au examinat dosarele lor, atunci eu nu văd de ce atât de mult ar trebui să ne îngrijoreze lucrul acesta atunci când comisia și-a încetat activitatea, având ultima ședință la 21 februarie, având câteva dosare ale procurorilor și judecătorilor și pe care până la 4 martie puteau să le examineze, atunci când comisia selectiv a examinat dosarul unui procuror, care nici nu era inclus pe ordinea de zi din 21 februarie 2020, când un membru al comisiei solicită ca persoana să fie inclusă și acest procuror necunoscând - se prezumă că el nici n-a cunoscut că chestiunea lui va fi inclusă -, el este prezent la Uniunea Avocaților, deși n-a fost invitat la ședința comisiei, și dosarul lui este examinat, iar dosarele altor procurori care erau acolo nu se examinează. Astăzi, părerea opiniei publice este următoarea: comisia dorește să-și reia activitatea și în „prima ședință” să examineze chestiunea referitoare la dosarele procurorilor care sunt depuse de ceva vreme, adică opinia este că, de fapt, procurorii aceștia ale căror dosare sunt la Uniune au dezvăluit anumite segmente din activitatea comisiei, anumite informații au dezvăluit. Și atunci, membrii comisiei cred că percepția publică este că ei sunt nevoiți de a-i admite repejor în avocatură pentru a pune punct chestiunii.”
Europa Liberă: Dar este un for suprem - Congresul avocaților -, când dezbate toate aceste aspecte?
Emanoil Ploșniță: „Dacă luăm sub aspectul organelor de conducere, forul suprem, organul suprem este Congresul avocaților. El, de obicei, se convoacă o dată pe an, există o procedură de convocare a congresului, adică prin înaintarea delegaților din fiecare barou, sunt stabilite temenele de convocare a congresului, între timp poate fi convocat și un congres extraordinar. Asta este procedura de convocare sau procedura de activitate a organului superior.”
Europa Liberă: În altă ordine de idei, avocatul Igor Popa a rămas fără licență. Comisia pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților a adoptat o hotărâre în acest sens și fostul avocat al lui Vlad Filat spune că această hotărâre este una ilegală și urmează să se adreseze la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Puteți comenta acest caz?
Emanoil Ploșniță: „În primul rând, eu nu pot să fac comentarii referitoare la hotărârea Comisiei pentru etică și disciplină în ceea ce ține de retragerea licenței dlui Popa, deoarece nu am văzut hotărârea motivată și, în al doilea rând, noi avem Comisia pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților, care este o comisie independentă și își adoptă hotărârile în funcție de probele care au fost prezentate de către dl Popa, de probele care au fost acumulate de comisie referitoare la faptul că a încălcat sau nu a încălcat dl Popa prevederile Codului deontologic, a încălcat sau nu secretul profesional ș.a.m.d. De aceea, eu nu aș fi vrut să comentez astăzi această hotărâre, deoarece nici nu am văzut-o, ea încă nu este publicată în modul recomandat.”
