În 2020, guvernul moldovean s-a împrumutat mult, însă de la bănci, nu în condiții preferențiale de la FMI sau UE.
Cum arată perspectivele pentru 2021, început, iată, cu scumpiri, cele la carburanți chiar substanțiale? Și ce șanse sunt ca o mână de ajutor să vină de la Bruxelles, unde se află, luni și marți, noua președintă, Maia Sandu? Vorbim despre aceste lucruri azi cu un deputat din Platforma DA, Igor Munteanu, șef al comisiei parlamentare pentru controlul banilor publici.
Igor Munteanu: „În anul 2020 au intrat mai puține granturi de 15 ori decât în anul 2014. Economia sau guvernul a reușit să atragă de 15 ori mai puține proiecte de asistență pentru nevoile de dezvoltare ale economiei naționale, respectiv, nefiind granturi, guvernul a trebuit să se împrumute. Și s-a împrumutat în două feluri - s-a împrumutat cu credite din exterior și s-a împrumutat cu VMS-uri, cu valori mobiliare de stat transmise sau vândute pe piața internă. Respectiv, în anul acesta, în 2021, va trebui să achităm aproximativ 6% din toate veniturile statului pentru restituirea dobânzilor la creditele luate anterior, ceea ce este o sumă importantă, de 2,2 miliarde de lei. În plus, economia națională este afectată de încetinirea creșterii, pentru că este pandemie și din cauza faptului că piețele externe manifestă un consum mai scăzut și chiar dacă suntem suficient de bine ancorați la piața europeană, chiar recent ambasadorul Peter Michalko al Uniunii Europene ne aducea aminte cât de importantă este deschiderea Uniunii Europene pentru produsele moldovenești, în mărime de peste 67% din toate exporturile ajung pe piața comunitară, totuși problema de bază a economiei naționale este competitivitatea scăzută și lipsa de investiții străine directe în economie, care ar putea să facă un salt în mentalitatea producătorilor locali, în utilizarea mai bună a forței de muncă și în exploatarea oportunităților pe care economia Republicii Moldova cu siguranță ar trebui să le valorifice într-o măsură mai mare.
Trebuie să spunem că în anul 2021 vom avea un buget care a fost adoptat în niște condiții foarte specifice în Parlamentul Republicii Moldova, astfel încât politica fiscal-bugetară care ar fi trebuit să fi fost un document de consens larg în societate, între business și forțele politice din Republica Moldova s-a transformat într-un document de contradicții și de conflicte. În loc să avem o foaie de parcurs foarte clară asupra priorităților de politică fiscală, noi am avut mai degrabă o tragere a covorului spre interesele oligarhice sau clientelare, pe care le-a apărat fostul guvern, guvernul în demisie.”
Europa Liberă: Când și ce dificultăți ar trebui să se aștepte cetățenii să apară, în primul rând? Eu îmi amintesc că colegul Dvs. de fracțiune, Alexandru Slusari, avertizase la sfârșitul anului că în situația în care banii de la FMI nu vor ajunge în Republica Moldova, iar acești bani nu au ajuns, așa cum bine știm, ar exista risc deja în decembrie-ianuarie să se achite cu rețineri pensii și salarii. Există cu adevărat acest risc, a ajuns în parlament, poate în comisia Dvs. vreo cifră, niște date despre asta?
Igor Munteanu: „Din cauza felului în care s-a întrerupt sesiunea parlamentară, nu am reușit să colectăm suficiente informații despre această gaură despre care a indicat colegul meu Alexandru Slusari. Știți foarte bine că ar fi trebuit să ne întâlnim în ultima ședință la examinarea moțiunii de cenzură a guvernului și acea ședință nu a mai avut loc în condiții foarte neclare și dictate de voluntarismul președintelui parlamentului, dar este clar că, de obicei, avem în primele luni ale anului cea mai mare presiune fiscală, pentru că, pe de o parte, există practica unor agenți economici de a fi forțați să-și achite impozitele cu mai multe luni înainte și atunci pentru primele luni, ianuarie-februarie, acest lucru se resimte asupra încasărilor, iar din încasări sunt plătite salariile, pensiile și alte cheltuieli publice. Și acest lucru ar putea, într-adevăr, să existe ca o problemă pentru bugetul de stat.
Cu atât mai mult cu cât lipsa unui guvern efectiv, aflarea unui guvern în demisie va influența și influențează întotdeauna asupra disciplinei fiscale.
Nu pot să vă spun o anumită cifră, cu cât nu ne vom putea onora obligațiile, pentru că asta ar fi prea din scurt sau ar putea să fie speculativ, dar cu siguranță avem o asemenea problemă care se repetă an de an - ianuarie este o lună grea pentru disciplina fiscală și pentru buget. Ceea ce trebuie să spunem însă este că dacă și așteptăm anumite ajutoare din partea Uniunii Europene, ele de asemenea au nevoie de un guvern. Respectiv, orice s-ar întâmpla, stabilitatea financiară depinde de vizibilitatea unui guvern - de criză, de tranziție, de care vreți Dvs., și acest lucru trebuie să aibă loc concomitent cu alte schimbări în asigurarea disciplinei fiscale, combaterea schemelor de corupție sau de evaziuni fiscale, recuperarea banilor care au fost furați ș.a.m.d.”
Europa Liberă: Maia Sandu se află astăzi și mâine la Bruxelles, a spus că în mod prioritar pentru vaccinul anti-COVID, eu însă v-aș întreba – cum vedeți șansele ca Republica Moldova să poată ieși la mal, financiar vorbind, cu sprijin din partea Uniunii Europene în situația în care suntem, deci cu o criză politică probabil mai îndelungată în față, fără banii de la FMI și așa cum stau lucrurile?
Igor Munteanu: „Mie mi se pare că anumite tipuri de ajutoare Republica Moldova poate să le primească de la Uniunea Europeană sub formă de Omnibus, atunci când participă la proiecte de finanțare pe mai multe țări, poate să primească ajutoare umanitare, dar nu poate primi un ajutor mai solid, care este așteptat de cele mai importante categorii afectate de pandemie sau de seceta din anul 2020. De exemplu, fermierii își vor aștepta compensațiile sau politica de compensații pentru anul 2020 din partea unui guvern, dar guvernul nu a bugetat niciun ban pentru compensații pe anul 2020, alte categorii care au fost afectate, inclusiv HoReCa, de asemenea, vor dori să fie asistate. Pentru ca cineva să primească asemenea ajutoare trebuie să intre într-o discuție directă cu Bruxelles-ul și cu agențiile sale și, respectiv, trebuie să prezinte anumite tipuri de angajamente. Un guvern în demisie nu este capabil, din punctul meu de vedere, să fie suficient de articulat și credibil atunci când solicită asemenea resurse.
Și în afară de Uniunea Europeană evident că sunt și niște bănci internaționale, care ar fi putut fi de mare folos Republicii Moldova chiar și în calitate de surse de credite, dar pentru asta trebuie să fie un guvern. Deci, multe lucruri importante pentru a revitaliza economia și de a oferi un colac de salvare grupurilor private care au suferit pierderi în timpul pandemiei nu vor putea fi accesate în condițiile unei volatilități politice, a unei instabilități politice. Pentru rezolvarea acestei probleme trebuie un guvern de criză și ar trebui, într-un fel, să ne punem un scop foarte clar de a ieși din acest impas instituțional constatat prin sesizările care s-au făcut, inclusiv la Curtea Constituțională, cât mai degrabă posibil.
Fie alegeri anticipate, fie un guvern de criză. Altfel s-ar putea ca ajutoarele vitale pentru economie să nu intre în general în Republica Moldova.
Dacă nu găsim o rezolvare, într-un fel sau altul, fie alegeri anticipate cât mai degrabă sau fie printr-un guvern de criză instalat în timpul cel mai apropiat, s-ar putea ca ajutoarele vitale pentru economie să nu intre în general în Republica Moldova în anul 2021. Or, acest lucru nu este în interesul cetățenilor și nu este în interesul populației.”
Europa Liberă: Socialiștii deja au acuzat-o pe Maia Sandu de inacțiune, ceea ce ar provoca o criză politică, administrativă, constituțională, de tot felul... Cum priviți Dvs. aceste acuzații?
Igor Munteanu: „Eu cred că președinta aleasă Maia Sandu are o obligație constituțională de a acționa și de a aplica prevederile constituționale cu privire la desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru și fiind conștientă de faptul că candidații pe care îi va prezenta s-ar putea să trezească opoziția declarată a coaliției neformate dintre PSRM și Partidul „Șor” sau alte grupuri afiliate. În aceste condiții, fără îndoială că componența pe care ar putea s-o atragă după sine candidatul trebuie să fie cea mai bună variantă dintre toate cele posibile. Și sigur că, dacă deputații se vor împotrivi acestei acțiuni perfect constituționale, atunci vor plăti cu mergerea în alegeri anticipate după două tentative nereușite de formare a guvernului, dar nu ne putem împiedica de această prevedere constituțională și de a nu o onora sau de a o aplica. Miza adevărată a acestei confruntări de moment în anul 2021 este foarte clar legată de restabilirea unei normalități în guvernarea din Republica Moldova și asigurarea unei perioade în care până la aceste alegeri anticipate este cineva, o entitate conștientă și responsabilă legal de actul guvernării, indiferent câte luni sunt...”
Europa Liberă: Apropo, vă așteptați ca parlamentul actual să se mai întrunească sau nu? Cum arată perspectiva în sensul acesta?
Igor Munteanu: „Eu sunt convins că acest parlament se va întruni, probabil că după data de 18 sau 20 ianuarie se vor convoca în comisii și, evident, la Biroul permanent se va lua decizia convocării primei ședințe a parlamentului. Nu cred sub nicio formă că există în acest moment dorința de neconvocare a fracțiunilor și a ședinței de parlament.”
Europa Liberă: Chiar din partea majoritarilor, dacă le putem spune așa?
Igor Munteanu: „Sigur! Nu am văzut niciun semn prin care cineva dintre deputații așa-zisei alianțe de guvernare PSRM-Șor să nu-și dorească să participe la ședință sau să ignore faptul că sunt niște proiecte de lege care urmează să fie dezbătute. Chiar și pe comisiile noastre, inclusiv Comisia de control al finanțelor publice, noi mai avem de dezbătut inclusiv raportul pe executarea bugetului pe anul 2019, pe anul 2020 și avem multe proiecte de lege pe care le-am înregistrat, inclusiv adoptate în prima lectură, foarte importante, din punctul meu de vedere, care urmează să fie dezbătute.”
