Linkuri accesibilitate

Accesul la apă și sanitație, un drept tot mai ignorat de autorități


Un protest al ecologiștilor la Chișinău. Iunie 2019

Republica Moldova este pe ultimul loc în Europa la alocațiile anuale pentru  pentru protecția mediului.

În lipsa unor politici eficiente de gestionare a apelor subterane, a deșeurilor, pădurilor și a solului, Republica Moldova se confruntă cu grave probleme de mediu. E o concluzie împărtășită de mai mulți experți care consideră că, în 2021, autoritățile au obligația să-și concentreze eforturile pentru a asigura gestionarea eficientă a resurselor de apă potabilă în continuă scădere, ceea ce ar putea afecta populația Republicii Moldova în următorii ani.

Iată ce spune Dumitru Pântea de la Expert-Grup: „Sunt grave probleme de mediu. Statul are instrumente cu care să intervină, dar aceste instrumente au o serie de carențe. Problemele de mediu nu sunt prioritare pentru guvernările din ultimii ani, din care cauză chiar și inițiativele care vin din partea ministerului de resort nu sunt avizate pozitiv de alte instituții”.

Prioritare ar trebui să fie construirea de sisteme de canalizare și economisirea apei potabile...

Prioritar pentru guvernanți în anul curent ar trebui să fie construirea de sisteme de canalizare și economisirea apei potabile. Experții spun că la transportarea a 10 tone de apă potabilă se pierd 9 tone de apă, ceea ce în situația Republicii Moldova este o risipă de nepermis, susține un alt expert Alexandru Fală.

„Dacă sistemul de distribuire a apei nu este modernizat, noi o să continuăm să avem pierderi mari de apă potabilă. Ca să producem un dolar, în R. Moldova se consumă 6,9 metri cubi de apă. Însă pierdem apă la transportare, din cauza infrastructurii deficitare, sistemul de distribuire și de scurgere ineficient aduce la pierderi relativ mari de apă în comparație cu alte state. O altă problemă e că statul nu investește în canalizare și nici în stații de epurare”.

Republica Moldova este pe ultimul loc în Europa la alocațiile anuale pentru pentru protecția mediului. Bunăoară în 2020 pentru protecția mediului au fost alocate resurse de 0,5% din produsul intern brut, ceea e cu mult sub media europeană. Aceasta, în condițiile în care Moldova este una din țările cu cele mai puține terenuri împădurite din Europa.

O problemă pe care o invocă experții este că cei care poluează puternic mediul prin deversări de ape poluate, aruncă deșeuri în locuri neautorizate nu ajung să fie trași la răspundere. Bunăoară, să ne amintim cazul poluării râului Bâc cu ape deversate în sistemul de canalizare al municipiului Chișinău din anul 2019. Atunci Inspectoratul Ecologic a stabilit că în sistemul de canalizare se vărsau ape, care întreceau de mii de ori limita admisă la poluanți. Gestionarului sistemelor de canalizare Ape-Canal Chișinău i s-a aplicat o amendă de 50 mln de lei. Cazul a ajuns în instanță, dar amenda a fost anulată, pentru că probele nu ar fi fost certificate de un laborator acreditat international.

Dumitru Pântea spune că mai toate cazurile care ajung în instanță se finalizează în acest fel: „Inspectoratul aplică anual amenzi de sute de milioane de lei, dar achitate efectiv sunt foarte puține. Aceasta pentru că agenții economici merg în instanță și acolo obțin decizii favorabile lor și achită amenzi foarte mici pentru poluarea mediului. Concluzia este că instrumentele nu lucrează cum trebuie și nici instituțiile statului nu-și fac treaba așa cum ar trebui. Apropo, un laborator certificat internațional este de mult inclus în strategiile ministerului, dar probabil nu există voință politică. Laboratorul acesta i-ar pune pe mulți agenți economici la punct, în sensul că i-ar obliga să respecte prevederile legislației de mediu, ceea ce nu se întâmplă la moment”.

Experții se arată îngrijorați și în legătură cu riscul de a pierde principala resursă de apă potabilă care vine din râul Nistru. Statul vecin Ucraina, de pe teritoriul căruia vine râul Nistru, construiește de câțiva ani, la hotar cu Republica Moldova, în localitatea Novodnestrovsk, o centrală hidroelectrică, activitatea căreia distruge ecosistemul fluviului Nistru și riscă să genereze probleme uriașe de mediu pentru Republica Moldova.

Valeriu Cazac
Valeriu Cazac

Iată ce spune Valeriu Cazac, fostul șef al Serviciului Hidrometeorologic de Stat: „Șantajul pe care îl avem zilnic din partea acestui baraj se reflectă în fluctuațiile acestea de nivel de apă și de debit care sunt deversate în aval. Ucraina ne dă apă cât vrea și când vrea. Centrala produce curent electric și apa care trece prin aceste turbine este distrusă în totalitate, este distrusă carcasa fizică a apei și această apă este foarte dăunătoare pentru toate viețuitoarele și pentru faună, și pentru floră, pentru întregul ecosistem. Dacă o să discutați cu locuitorii din localitățile din aval de Nistru, o să aflați că mai demult se scăldau aici, pescuiau, dar acum nici să se scalde nu pot și nici pescuit nu mai este”.

Problema nodului hidroenergetic de la Novodnestrovsk a fost discutată recent, la Kiev, de către președinții celor două state Maia Sandu și Volodimir Zelenski. Experți în domeniul consideră că Chișinăul trebuie să insiste pentru reluarea cât mai urgentă a negocierilor cu țara vecină și să delege negociatori bine pregătiți ca să soluționeze problema.

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis

AntiNostalgia 2 – privind spre viitor

Radio Europa Liberă organizează al doilea sezon: din nou filme documentare, dezbateri și mulți invitați din țară și din străinătate pentru a discuta despre lecțiile trecutului ca șansă de a modela un viitor diferit. Un dialog între generații, la care toată lumea este binevenită

Previous Next

XS
SM
MD
LG