Linkuri accesibilitate

Cum întâmpină R. Moldova Ziua Mediului: gunoaie, poluare, defrișări masive


Gropi de gunoi la marginea localităților în loc de platforme sortare și reciclare promise, dezvoltarea unei rețele de apeducte fără canalizare și stații de epurare, râuri și terenuri poluate din neglijența oamenilor, reaua-voință a antreprenorilor ori prin defrișări haotice.

Sunt principalele probleme ecologice din R. Moldova despre care autoritățile își aduc aminte rareori, susțin experți din domeniu. În ajunul Zilei Mondiale a Mediului, reprezentanții ONG-urilor de profil au ținut să mulțumească partenerilor externi că alocă fonduri pentru aceste probleme și-i mai trag de mânecă pe cei care se află la putere.

Ani de zile Fondul ecologic național, cu ajutorul căruia ar fi trebuit să fie soluționate probleme de protecția naturii, a fost folosit pentru finanțarea apeductelor, șantierele fiind deschise în mare parte pe criterii politice, ca să aducă voturi, afirmă directoarea adjunctă a Centrul Național de Mediu, Iuliana Cantaragiu. Extinderea apeductelor este mai mult o problemă socială și ar fi fost firesc ca să fie finanțată din banii destinați dezvoltării regionale, mai consideră fosta secretar de stat responsabil de mediu în Guvernul Sandu.

În plus, ea spune că din cauza unei percepții greșite, aceste sisteme de aprovizionare cu apă nu vin la pachet cu sistemele de canalizare, precum și punerea la punct a unor stații de epurare. În consecință, ceea ce se finanțează este haotic, deseori proiecte neduse la capăt, care contribuie la o poluare și mai mare a apei și solurilor. Așa s-a ajuns la starea de colaps pe care o suportă actualmente Fondul ecologic național, având un deficit egal cu trei bugete anuale. Iar problemele ce țin de calitatea apei și solului, plantarea pădurilor sau investițiile în sistemele de monitorizare, pentru care nu se găsesc niciodată bani în buget, după părerea Iulianei Cantaragiu, rămân în continuare la coada priorităților.

Cred că cea mai mare eroare... a fost comasarea Ministerului Mediului cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Regionale

„Avem nevoie de instituții în domeniul mediului puternice și oameni care știu ce trebuie să facă. Și aici este o problemă. Cred că cea mai mare eroare care a fost făcută în domeniu, pentru a diminua și mai tare importanța domeniului a fost comasarea Ministerului Mediului cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Regionale, unde nu se acordă practic deloc atenției asupra problemelor care ne afectează viața și sănătatea. Ulterior această reformă nici nu a fost dusă până la capăt. Instituțiile subordonate și în ziua de astăzi încă nu sunt reformate și sunt încă extrem de slabe, având inclusiv și un management care pe de parte nu înțelege care este rolul acestor instituții”.

Iuliana Cantaragiu crede că meteahna guvernărilor de la Chișinău în materie de mediu, indiferent de culoarea politică, este lipsa de viziune. Ea dă drept exemplu un împrumut de 100 de milioane de euro oferit de Banca Europeană pentru Investiții pentru gestionarea deșeurilor solide, care propunere de împrumut a așteptat vreo patru ani până Chișinăul s-o accepte. Acordul a fost semnat în toamna anului trecut și așteaptă ratificarea în parlament. Între timp încep a apărea probleme la nivel local cu cele opt platforme regionale de colectare și sortare a gunoaielor, unele consilii locale abrogând hotărâri ce permiteau aceste depozite.

În continuarea subiectului abordat, președintele Mișcării Ecologiste, Alecu Reniță, a mulțumit instruiților europene că nu uită de problemele de mediu din R. Moldova și îi susține pe ecologiști în lupta lor ingrată. În materie de aplicare a legislației ce ține de protecția naturii, el a spus că promisiuni decidenților au umplut paharul.

„Pentru noi Ziua Mediului nu este o sărbătoare, este un prilej pentru a reveni la un șir de subiecte care au fost pe parcursul timpului abordate, dar ele, din păcate, au fost la fel de actuale așa cum erau cu 30-40 de ani în urmă. Din cauza faptului că ecologia a fost tratată permanent ca o Cenușăreasă în spațiul public și în instituțiile de stat și mentalitatea, ca o dominantă, că: Hai întâi să rezolvăm problemele sociale, problemele economice... Toate chestiile astea au dus ca să stăm până la gât în deșeuri, la pierderea fertilității solului, a dus ca rețeaua hidrografică a R. Moldova să fie una foarte defectuoasă”.

Președinte al Mișcării Ecologiste, Alecu Reniță, este de părere că singura salvare a țării este creșterea gradului de conștientizare a problemelor de mediu, iar una dintre soluții pentru a educa generația de mâine, spune el, este predarea obligatorie în școli a ecologicei. Doar astfel poate fi modelată o altă mentalitate colectivă, nu doar mai puțin nepăsătoare, dar intolerantă față de acei care cauzează daune mediului ambiant.

XS
SM
MD
LG