Linkuri accesibilitate

„Dacă avem o scară de la unu la zece referitoare la calitatea mediului, aș spune că suntem repetenți”


Poluarea rîului Bîc, imagine de arhivă.

Interviul matinal cu Iuliana Cantaragiu, expertă la Centrul național de mediu, fostă secretară de stat la Ministerului agriculturii, dezvoltării regionale și mediului

Guvernul de la Chișinău a fost criticat pentru că a luat mai multe decizii cu impact negativ asupra mediului înconjurător. Între altele, a permis din nou vânătoarea în cinci rezervații naturale, inclusiv în Pădurea Domnească, și a decis să nu mai aplice în 2020 cotele de scutiri pentru importul unor tipuri de automobile introduse acum trei ani pentru a încuraja cumpărarea de mașini care emit cantități reduse de gaze. Diana Răilean a stat de vorbă despre această problemă cu Iuliana Cantaragiu, expertă la Centrul național de mediu, fostă secretară de stat la Ministerului agriculturii, dezvoltării regionale și mediului, pe care a întrebat-o întâi de toate, pe o scară de la 1 la 10, unde se află Republica Moldova în ce privește protejarea mediului?

Iuliana Cantaragiu: „Eu aș face o distincție în ce privește calitatea medului în Republica Moldova, și, pe de altă parte, acțiunile privind protecția mediului, și dacă avem o scară de la unu la zece referitoare la calitatea mediului, aș spune că suntem repetenți.”

Europa Liberă: Sub cinci?

Iuliana Cantaragiu: „Sub cinci. Noi avem o calitate a apelor foarte proastă de la poluată și foarte poluată pe râurile interne, pe râurile transfrontaliere e satisfăcătoare, dar oricum avem un deficient management al apelor uzate, un foarte deficient management al deșeurilor, aproape inexistent, managementul pădurilor la fel, sunt restanțe enorme de calitate a aerului, în general, practic, nimeni nu-și bate capul.”

Europa Liberă: Și eforturile de protejare?

Iuliana Cantaragiu: „Acum eforturile, da, începând de la autoritățile publice centrale și terminând cu cetățenii, eforturile sunt, hai să zicem, la sfârșit de an, ceea ce urmăresc eu, sunt extrem de proaste.”

Europa Liberă: Dna Cantaragiu, în acest an ați fost, să zic, în dublă ipostază, la început de an în calitate de expert de mediu și în a doua jumătate a anului în calitate de secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului. Ați văzut diferit lucrurile pe partea cealaltă a baricadei? La ce întrebări, să zic așa, ați primit răspunsuri în ce privește problemele despre care tocmai ați vorbit?

Iuliana Cantaragiu în studioul Europei Libere de la Chișinău.
Iuliana Cantaragiu în studioul Europei Libere de la Chișinău.


Iuliana Cantaragiu: „Da, a fost o ocazie extraordinară de a vedea lucrurile și din interiorul sistemului, al unui sistem pe care l-am criticat de-a lungul anilor și întrebări pe care tot timpul mi le puneam: de ce nu funcționează apele uzate, de exemplu, managementul deșeurilor la fel? Aveam tot timpul foarte multe întrebări - de ce nu funcționează una, a doua, a treia? Și, venind în sistem, mi-am răspuns la aceste întrebări, totul depinde de oameni, de oamenii care sunt parte a acestui sistem dacă sunt bine intenționați, dacă vin la serviciu pentru a obține rezultat sau vin la serviciu pur și simplu pentru a obține un salariu la început de lună. Am întâlnit și oameni în sistem care au capacități și care vor într-adevăr să facă ceva, dar deseori erau descurajați de dezinteresul superiorilor sau de presiunile superiorilor și atunci la un moment dat pur și simplu nu mai vedeau sensul să-și canalizeze eforturile pentru ceva, când erau descurajați de asemenea manifestări.”

Europa Liberă: Vorbeați despre presiune. Cât de înrădăcinată este, de exemplu, inclusiv corupția în mediu, în sistem în general și interesele politice, pentru că în mediu vin foarte multe granturi europene?

Iuliana Cantaragiu: „Există și corupție, și interes, fiindcă domeniul mediului întotdeauna era privit și este privit ca o piedică în dezvoltarea economică, respectiv întotdeauna s-a vrut marginalizarea acestui domeniu, un lucru pe care l-am simțit foarte bine fiind în sistem, deseori ceea ce lipsește în înțelegerea sau lipsește în cultura oamenilor noștri la diferite etape - fie că e cetățean, fie că e funcționar, fie că e om de afaceri - nu există o înțelegere foarte clară vizuală de unde vin banii, că aveam dialog cu funcționarii, de exemplu, când întrebam, de unde se acoperă? Cine plătește toate lucrurile astea? Statul. Dar statul cine este? Statul de unde are bani? Statul are bani de la cetățenii care plătesc impozite. Noi suntem plătiți de cetățeni și cetățeanul să înțeleagă acest lucru pentru ca să le poată monitoriza și responsabiliza și pe autorități, și pe agentul economic. Lucrul acesta un pic lipsește.”

Europa Liberă: Eu cred că asta-i formula ideală pentru orice domeniu, nu doar pentru mediu?

Iuliana Cantaragiu: „Absolut! Deci, am simțit că există o lipsă de înțelegere în acest sens din partea tuturor. Din cauza asta probabil și există haos în societatea noastră, de exemplu am avut o mai clară înțelegere ce se întâmplă în Fondul Ecologic Național. Fondul Ecologic Național este o catastrofă națională, este un fond care a fost violat de absolut toate guvernările și este un instrument fantastic de manipulare a autorităților publice locale.”

Europa Liberă: Deci, înțeleg corect, sursele din acest fond sunt îndreptate nu pentru nevoile de mediu?

Iuliana Cantaragiu: „Nu. În primul rând, 80 la sută din banii fondului merg pe proiecte de alimentare cu apă. Zic, ce are alimentarea cu apă cu protecția mediului? Alimentarea cu apă satisface o necesitate a omului, o necesitate socială a omului, este o chestie de confort.”

Europa Liberă: Poate, pentru că alimentarea cu apă dă bine în alegeri, în electorală?

Iuliana Cantaragiu: „Asta-i! Prin proiecte de alimentare cu apă, politicul cumpără voturi, și anume cel care decide cui să-i dea, cărui sat, cărei localități să-i fie dați bani ca să construiască apeduct. E din partidul nostru? Îi dăm! Vrea altcineva? Aderă la partidul nostru și îi dăm! Nu – nu. Fiecărei guvernări i-a convenit ca situația să fie în felul în care ea este. Din cauza asta avem proiecte

Filosofia unui Fond Ecologic este de a finanța proiecte care duc la îmbunătățirea calității mediului. Ce aduc la îmbunătățirea calității mediului sistemele de apeduct? Nimeni nu poate să-mi răspundă la întrebarea asta.


nefinalizate, majoritatea banilor din Fondul Ecologic Național se duc pe lucruri care nu au nicio atribuție cu protecția mediului, că asta ziceam: filosofia unui Fond Ecologic este de a finanța proiecte care duc la îmbunătățirea calității mediului. Ce aduc la îmbunătățirea calității mediului sistemele de apeduct? Nimeni nu poate să-mi răspundă la întrebarea asta. Sistemele de apeduct, după mine, țin de dezvoltarea regională, țin de dezvoltare rurală, dar nicidecum de protecția mediului. Revin la ce am spus inițial, totul depinde de oameni, oamenii care au fost în acest sistem nu au vrut, pur și simplu nu au vrut să facă lucrurile astfel ca ele să funcționeze bine.”

Europa Liberă: Dna Cantaragiu, ați spus la un moment dat și chiar mi-am notat această constatare: „S-a considerat și se consideră, poate, că mediul împiedică dezvoltarea economică”. Și trebuie să recunosc că ceva nu înțeleg, pentru că cele mai bune țări, cele mai dezvoltate țări sunt tocmai țări, deci, Republica Moldova ar trebui să ia exemplu de la ele în ce privește dezvoltarea mediului. De unde această înțelegere că mediul împiedică dezvoltarea economică? De ce e așa?

Iuliana Cantaragiu: „Procesul de producție generează poluarea. În general, economia folosește resurse naturale și minerale și în procesul în care producem o haină, o mașină, orice, construim drumuri ș.a.m.d. toate materialele respective generează poluare, apar deșeuri și apar ape menajere uzate, bătăi de cap.”

Europa Liberă: Bătăi de cap în plus pentru agenții economici?

Iuliana Cantaragiu: „Exact. Din cauza asta și este și astăzi, de exemplu, Consiliul Economic pe lângă prim-ministru prin care absolut orice proiect de lege, în mod special astea de mediu trec printr-un purgatoriu. Se privește sub aspect de legea asta cum va duce, cum va frâna sau cum va împiedica dezvoltarea, activitatea întreprinderii.”

Europa Liberă: Dar asta face un mare rău mediului?

Iuliana Cantaragiu: „Evident, exact. Și nu numai mediului, dar și oamenilor, fiindcă sănătatea oamenilor este direct proporțională cu calitatea mediului. Respectiv, modelele economice într-adevăr, modelul de dezvoltare a unei țări anterior era modelul de dezvoltare economică, unde se punea accent primordial pe dezvoltarea economică a țării, a economiei și mai puțin pe aspectele de mediu și social, însă la un moment dat, la prima conferință a Națiunilor Unite privind dezvoltarea durabilă din 1992, care a avut loc la Rio de Janeiro, atunci s-a recunoscut că e necesar să ne schimbăm paradigma de dezvoltare. Și atunci a apărut noțiunea asta de dezvoltare durabilă, ceea ce înseamnă că tu trebuie să iei în calcul toate cele trei aspecte: mediu, social și economic. Nu poate exista unul fără celelalte, dacă noi ca civilizație vrem să ne dezvoltăm. Deci, dacă apăsăm mai mult pe un aspect, pedalăm pe una – pierdem cealaltă și invers, și ele toate trebuie să se afle într-un echilibru. Noi ca popor încă n-am ajuns în acel punct.”

Europa Liberă: Apropo de autorități, un subiect care a provocat discuții recent este așa-numita micșorare a scutirii la importul mașinilor hybrid. De ce, să zic așa, asta a provocat discuții? Pentru că, pe de o parte, ministrul agriculturii, dezvoltării regionale și mediului, dl Perju, spune la ONU că Republica Moldova s-a angajat până în 2030 să atingă sau să reducă emisiile de gaze cu efect de seră considerate vinovate pentru încălzirea globală, între timp, în țară sunt oarecum descurajați oamenii care vor să cumpere mașini hybrid să o facă, adică vor trebui să plătească mai mult. Cât de frecvente sunt situațiile în care autoritățile una spun în exterior și alta fac pe interior?

Iuliana Cantaragiu: „Ele sunt cu caracter permanent. Asta e o explicație extrem de simplistă, Ministerul Finanțelor este acum pur și simplu într-o situație extrem de dificilă. În perioada Guvernului Sandu au fost deblocate mai multe finanțări datorită parcursului pe care și l-a asumat de implementare a reformelor de facto și, respectiv, partenerii de dezvoltare au fost deschiși la acest lucru și au deblocat mai multe finanțări dintre care au și venit primele tranșe, lucruri de care beneficiază acum Guvernul Chicu. Însă imediat ce a fost demis Guvernul Sandu, partenerii de dezvoltare s-au încordat și s-au pus în situația de stand by, așteaptă dacă Guvernul Chicu va continua reformele față de care și-a asumat angajamentul Republica Moldova și care sunt așteptate din exterior și, respectiv, finanțările sunt condiționate de aceste reforme. Probabil, din cauza că, cum am spus, noi vorbim una, dar facem alta, posibil că se ia în calcul riscul că nu vor primi finanțare în continuare și încearcă să stoarcă de unde este posibil de pe loc.”

Europa Liberă: Cum vedeți această decizie ca impact pentru mediu?

Iuliana Cantaragiu: „Farmecul mașinilor hybrid este pe aspect de emisii, că au emisii foarte mici și pe aspect de consum de combustibil, respectiv consumul de benzină este mult mai mic, consumul de combustibil fosil este mult mai jos, respectiv lucrul acesta bineînțeles că o să-i descurajeze pe oameni să cumpere, că oamenii vor cumpăra, în primul rând, ce este mai ieftin, nu ceea ce este mai bun pentru mediu. Când eram la minister, am solicitat, că acum este în proces de elaborare Legea privind aerul atmosferic, să fie incluse în lege inclusiv reglementări referitoare la sursele mobile, adică la transport, reglementări referitoare la emisii și modul de monitorizare a emisiilor, că astăzi noi în legislație nu avem așa ceva. Din cauza asta în mare parte transportul nostru auto este extrem, extrem de învechit, în mod special…”

Europa Liberă: Și poluant.

Iuliana Cantaragiu: „Da, evident. În mod special, cel public. Din cauza asta aerul, e scris și în rapoartele Inspectoratului pentru Protecția Mediului, în rapoartele anuale că cel mai poluat aer este în Chișinău și la Bălți și sursa principală de poluare nu sunt CET-urile, ci este anume transportul auto și atunci ar trebui, într-adevăr, politicile noastre să fie canalizate spre transportul auto, dacă vrem să atingem țintele față de care ne-am angajat la Convenția privind Schimbările Climatice.”

Europa Liberă: Unde și când începe educația prietenoasă cu mediul?

Iuliana Cantaragiu: „Un bun prieten de-al meu spunea că educația ecologică începe din momentul conceperii copilului. Copiii, în general, ne copiază pe noi, de aceea educația ecologică trebuie să fie permanentă de-a lungul vieții și autoeducație ecologică, să testăm cât mai multe, dar generația care crește, mie îmi place generația asta, e o generație frumoasă, eu am lucrat cu tineri…”

Europa Liberă: Deci, sunteți optimistă în privința viitorului mediului inclusiv în Republica Moldova?

Iuliana Cantaragiu: „Eu cred foarte mult în natură și în izbânda ei și vor avea de câștigat cei care înțeleg acest lucru. Când lucram cu tinerii, le ziceam, nu contează ce veți face în viață, unde veți lucra și ce domeniu veți aborda, dar contează cum priviți domeniile voastre prin prisma mediului, ce atitudine aveți față de lumea din jur, că ea este la fel de vie ca și fiecare dintre noi.”

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis
XS
SM
MD
LG