Ca și în prima parte a anului academic, majoritatea rectorilor au optat pentru așa numitul scenariu „hibrid” de studiere: orele de curs – online, seminarele – față în față. Managerii de instituții universitare spun că cei care credeau că studierea „online” va păstra neatinse bugetele universităților s-au înșelat. Și asta pentru că învățământul la distanță este pe alocuri mai costisitor decât cel tradițional.
Anul trecut de studii a fost unul în care instituțiile de învățământ s-au adaptat „din mers” la condițiile impuse de pandemie. Studii la distanță, examene anulate, teze de licență susținute online – toate au făcut parte din paleta de provocări cărora au trebuit să le facă față managerii de școli și universități. În cel de-al doilea semestru al anului academic lucrurile stau la fel – cu o singură diferență: toată lumea știe deja ce are de făcut, spune rectorul Academiei de Studii Economice din Moldova, Grigore Belostecinic.
Eu rămân în continuare adeptul învățământului față în față
„Dacă sesiunea precedentă ne-a prins aproape nepregătiți și am fost nevoiți să aplicăm tot felul de metode de evaluare, bazate pe eseuri, situații de caz sau lucrul individual al studenților, în această sesiune de examinare am dorit să menținem ideea de evaluare a competențelor și cunoștințelor studenților noștri, doar că am făcut preponderent sub formă de teste care au fost special elaborate. Probabil că vom reveni din nou la forma mixtă de învățământ, dar să știți că eu rămân în continuare adeptul învățământului față în față, consider învățământul în formă mixtă, la distanță, ca o necesitate impusă de pandemie și nu ca o dorință a noastră de a trece la învățământul la distanță.”
La începutul pandemiei de COVID-19, atunci când instituțiile de învățământ au fost nevoite să treacă întreaga activitate pe online, mulți s-au întrebat dacă învățământul la distanță nu va știrbi din calitatea studiilor, mai ales că sunt mari șansele ca studenții să se culce pe-o ureche atunci când nu sunt supravegheați.
Dimpotrivă, constată rectorul Universității Tehnice a Moldovei, Viorel Bostan, atât lectorii, cât și studenții au dat dovadă de flexibilitate și au încercat să scoată la maxim beneficiile studiilor la distanță:
„Personal am ore și pot spune că orele la distanță sunt mai complicate. În primul rând, iau profesorului mai mult timp să se pregătească. În al doilea rând, nu există acel contact emoțional, nu este reacția inversă. Dar, până la urmă, cred că în mare parte poate fi atins scopul predării, sigur că poate cu o implicare mai mare a studenților. Noi ne dorim foarte mult să revenim în formatul tradițional, dar lecțiile învățate în pandemie ne permit să dezvoltăm învățământul la distanță. Vreau să spun că acele training-uri, acele seminare de formare pe care le-am organizat, au crescut în universitate nivelul de competență digitală. Multe cadre didactice au început să ia mai în serios competențele digitale și acele produse-program care ne facilitează comunicarea cu studenții.”
Rectorul Universității Tehnice a Moldovei mai spune că cei care credeau că studiile la distanță înseamnă și economii pentru bugetele instituțiilor de învățământ – s-au înșelat. În primul rând, pentru că dezinfectarea constantă a clădirilor și sălilor de curs presupun cheltuieli care nu erau prevăzute până acum în bugete. În al doilea rând, lecțiile online necesită investiții în camere video de calitate, computere performante sau softuri moderne, atrage atenția Viorel Bostan:
„Noi, în vară, am fost practic forțați să procurăm echipamente de peste un milion de lei, altfel puneam în pericol activitatea în sesiune și în comisia de admitere. Acum avem alte cheltuieli de câteva milioane de lei numai pe infrastructura IT și sunt niște cheltuieli extrem de vitale. Am cumpărat laptopuri pentru aproape 400 de cadre didactice. Deci, sunt niște cheltuieli pe care o universitate le are și ar trebui de aceste cheltuieli să se țină cont atunci când se repartizează bugetul universităților.”
Managerii de universități cu care am stat de vorbă spun că tratează criza de COVID-19 ca pe o oportunitate de a revedea metoda de predare: nu una centrată pe profesori, moștenită din perioada sovietică, ci pe student și necesitățile acestuia. Indiferent însă de felul în care vor evolua lucrurile după pandemie un lucru e clar, susțin rectorii, în viitor învățământul va fi mai flexibil, mai accesibil, în special pentru studenții care știu să lucreze individual.