Linkuri accesibilitate

Igor Șarov, ministrul Educației: În școală, influența factorului politic trebuie să fie zero


Ministrul Educației Igor Șarov în studioul Europei Libere de la Chișinău

Ministrul educației, culturii și cercetării, Igor Șarov îşi propune ca instituția pe care o conduce să facă față tuturor provocărilor, în cazul unei prelungiri a pandemiei. El își mai propune ca să nu mai existe niciun copil care să nu aibă acces la tehnologie. Demnitarul recunoaște că epidemia de coronavius a pus în dificultate şi cadrele didactice, dar şi un număr considerabil de copii, care nu au laptopuri sau tablete şi nici conexiune la internet.

Igor Șarov, ministrul Educației: În școală, influența factorului politic trebuie să fie zero
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:43:31 0:00
Link direct

Europa Liberă: Pandemia de COVID-19 arată că lucrurile se schimbă foarte greu în bine, situația rămâne a fi încă destul de complicată. Dvs. ați preluat acest portofoliu în plină pandemie, îmi amintesc. Care ar trebui să fie lecțiile pe care ar trebui să le învețe societatea, dar și responsabilii din Educație?

Igor Șarov: „Dna Valentina, în primul rând, aș vrea să vă mulțumesc pentru invitație și în al doilea rând pentru întrebare. Eu, ca istoric, cred că e nevoie de o mică distanță de la eveniment. Atunci când vor trece 10-15 ani sau poate și mai mult, pentru a da o apreciere adecvată a ceea ce s-a întâmplat în perioada pandemiei. Acuma, examinând perioada din martie și până în prezent, pot să vă spun că lecțiile le învățăm, și în continuare le vom învăța, dar cuvântul incertitudine ne-a însoțit permanent din luna martie și ne însoțește în continuare. Vestea de a accepta funcția de ministru m-a prins în Germania, unde eram cu o bursă de cercetare și, să vă spun sincer, decizia mi s-a dat foarte complicat, deoarece majoritatea celor de acasă erau împotrivă, în primul rând, mama, soția, fiica, sora mea.”

Lecțiile le învățăm, și în continuare le vom învăța...

Europa Liberă: Responsabilitățile sunt foarte mari.

Igor Șarov: „Exact. ”

Europa Liberă: Pentru că trebuie să crească o generație nouă în aceste condiții

Igor Șarov: „Și atunci nu știam până unde vom merge.”

Europa Liberă: Și mai ales că educație trebuie multă. Haideți să vorbim.

Igor Șarov: „Și aceasta, dar să revin la întrebarea Dvs. legată de lecții ale pandemiei în această perioadă de timp. Data de 16 martie a coincis cu ziua închiderii școlilor. Pe 11 martie școlile au fost închise, iar pe data de 16 martie am devenit ministru. În primul rând, vreau să menționez că lecția care nu e numai pentru R. Moldova, dar pentru întreaga lume – niciun stat din lume nu a fost pregătit de luptă împotriva COVID-19. Al doilea: problemele au fost în funcție de problemele cu care se confruntă un stat sau altul și nivelul de dezvoltare al acestor state. Pandemia a scos în evidență multiple probleme, care mult timp au fost neglijate. În primul rând, atitudinea față de educație, care trebuie să se revadă în bugetul fiecărui stat.”

Europa Liberă: Deci, nivelul de investiții care se făcea în acest domeniu atât de important

Igor Șarov: „Pentru oricare societate și eu vreau să spun că fiecare primește educație, cei care au fost anterior și au dorit acest lucru.”

Europa Liberă: Și toți cam au fost cerșetori, inclusiv de la putere, cerșind de la executiv și de la parlament, să fie alocate mai multe surse pentru educație.

Igor Șarov: „Exact. Unele din problemele principale cu care ne-am confruntat noi, în special în condițiile pandemiei au fost lipsa computerelor, a laptopurilor; doi – lipsa abilităților digitale și, trei, lipsa internetului, în special la sat.”

Europa Liberă: Și ați rezolvat parte din aceste probleme?

Igor Șarov: „Noi ne-am propus drept scop, în baza unor informații care au fost permanent actualizate. Am avut o colaborare foarte bună cu șefii organelor de specialitate în domeniul Educației, cu care am avut o colaborare foarte strânsă, și am actualizat în permanență datele. Datele furnizate ne-au arătat peste 28 de mii de computere lipsă.”

Europa Liberă: 28 de mii de computere nu ajungeau? Și astăzi câte nu ajung?

Igor Șarov: „Da, la 28 de mii de elevi și la trei mii de profesori. A doua problemă este cea legată de lipsa abilităților digitale. Doar prin comparație, să vă aduc anumite cifre, vom putea să vedem care este gravitatea situației.

La un nivel 331 de mii de elevi, în R. Moldova, până acum, în sistemul educațional, am avut 32 de mii de computere...

De tot, sunt 38 de mii, 32 de mii fiind nemijlocit pentru serviciile educaționale. De aceea, noi, în cazul R. Moldova, n-am vorbit despre învățământul online, dar de învățământul la distanță, în care, nu trebuie să ne fie rușine să recunoaștem, sarcinile erau transmise diferit. Am spus-o și cu alte ocazii, erau aduse de către profesori la poarta părinților, preluate de elevi, rezolvate, iar apoi transmise elevilor, ori prin poștă, ori prin alte modalități. O altă problemă, este lipsa abilităților digitale la o mare parte a profesorilor.”

Europa Liberă: Pentru că mulți din ei au trecut de vârsta de 60 de ani și continuă să activeze în școală.

Igor Șarov: „Exact. Și aceasta este o problemă cu care noi ne confruntăm inclusiv și prin prisma venirii tinerilor specialiști, căci cei care au împlinit 60 de ani rezolvă o problemă foarte mare, a lipsei profesorilor în școală. Un alt moment la care aș fi vrut să mă refer este lipsa internetului. Iată, rezumându-le pe acestea trei, ce ne-am propus noi. Și asta e un răspuns privind lecțiile. Fiindcă, indiferent dacă se va încheia pandemia sau nu, aceste trei probleme trebuie să rămână stringente. În secolul 21, în școlile noastre, în care, paralel cu lipsa computerelor și abilităților digitale, noi avem WC-urile afară.”

Europa Liberă: Ajungem și la acest aspect, dar vreau să ne spuneți, dacă aveți o estimare clară astăzi, cât din necesitățile acoperirii cu computere ați rezolvat?

Igor Șarov: „Guvernul R. Moldova a acordat 20 de milioane de lei pentru procurarea laptopurilor, din care zilele acestea trebuie să fie ultimele repartizări a 2500 de computere. În rezultatul acestei licitații au mai fost făcute niște economii, prețurile au fost destul de joase, ceea ce ne-a permis să mai anunțăm o licitație de 700 de computere. Pe lângă aceasta, am avut sprijin din partea partenerilor noștri de dezvoltare, cărora vreau, pe această cale, să le mulțumesc: UNICEF, Fondul Soros, Fondul Pestalozzi, Ambasada Chinei, Ambasada Turciei.

Igor Șarov: Toți copiii trebuie să aibă acces la tehnologie
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:48:37 0:00

Am ajuns, cred că la o cifră de peste 3000 de computere din donații făcute Ministerului și repartizate ulterior în școli. Autoritățile publice locale au investit, de asemenea, masiv, în tehnică și zilele trecute am mai încheiat un contract cu procurarea încă a 11500 de laptopuri, care vor veni până în luna februarie. De fapt, negocierile au fost lansate încă în luna iunie, au fost verificări din parte Băncii Mondiale, în așa fel, eu mizez, către începutul anului viitor, după ce vor fi generalizate toate datele, să avem 20 de mii de computer și nu ne vom opri la aceasta. Pentru anul viitor, ducem discuții cu colegii de la Ministerul de Finanțe, este o prioritate fixată și de prim-ministrul R. Moldova, dl Ion Chicu. Investițiile în acest sens nu vor conteni. Eu am avut discuții preliminare cu reprezentanții Băncii Mondiale, din partea cărora este o deschidere de a aloca o sumă de cinci milioane de dolari pentru a continua acest proces. Doi, în ceea ce privește abilitățile digitale ale profesorilor, am încheiat un memorandum cu gigantul american Google, care a durat patru luni, și am un sentiment de mândrie pentru munca pe care am depus-o împreună cu colegii. ”

Europa Liberă: Da, urmăresc pe rețelele de socializare că permanent țineți la curent opinia publică cu aceste instruiri pentru profesori și sunt foarte bune.

Igor Șarov: „Acese instruiri nu sunt doar de dragul instruirii, pentru că în orice informare este o doză bună de relativitate, privind impactul asupra profesorilor. Dar ei s-au înscris singuri și, în momentul când s-au înscris, în funcție de nivelul pe care îl au, începător, mediu sau avansat, problema formărilor va fi o predilecție a ministerului și pe viitor.

Pe lângă Clasa Viitorului, care se află la Universitatea Pedagogică Ion Creangă și care a fost creată cu sprijinul USAID și a partenerilor noștri de dezvoltare, deja își demonstrează viabilitatea, în egală măsură cu Centrul Tekwill de pe lângă Universitatea Tehnică, unde au fost făcute, de asemenea, multe școlarizări, și le vom mai face și în continuare, în așa fel ca această problemă să dispară indiferent de cum va evolua boala în continuare.”

Europa Liberă: Deci, vorbim despre învățământul pe timp de pandemie, împreună cu Ministrul Educației, Cercetării și Culturii. Dle ministru, ați propus opt scenarii la începutul anului de studii. Până la urmă, situația s-a aranjat, totuși, în baza căror scenarii școlile își continuă procesul educațional?

Igor Șarov: „Da, aceasta, iarăși, a fost una din lecțiile e care m-ați întrebat Dvs. Eu aș evidenția două perioade distincte. Prima, din luna parte și până în iunie, în care, în funcție de evoluția pandemiei, noi am luat anumite decizii, unele care nu au fost populare și care mie mi s-au dat foarte complicat: decizia de a anula examenele pentru clasa a noua, decizia de a anula examenele de bacalaureat, decizia de a anula examenele de calificare pentru colegii.

Dar toate acestea au reieșit din evoluția pandemiei la moment...

Unica formă de examinare la bacalaureat, la noi, spre exemplu, este prezența fizică la centrele de bacalaureat, care au fost tradiționale în R. Moldova și care au fost înzestrate cu camere și cu alte lucruri. Din momentul când s-a încheiat această perioadă, și noi am văzut că nu a fost să fie, percepția la nivelul societății, la nivelul epidemiologilor, era că, odată cu ridicarea temperaturilor, va dispărea covidul. Așa cum a fost starea de incertitudine, astăzi, șase noiembrie, continuă aceeași stare de incertitudine pentru ziua de mâine.”

Europa Liberă: Dar de la 1 septembrie a început o nouă etapă.

Igor Șarov: „Exact, ea a început în iunie.”

Europa Liberă: Dar în practică se implementează începând de la 1 septembrie.

Igor Șarov: „Una din lecțiile din prima perioadă a fost că nimeni nu va putea să înlocuiască prezența fizică a profesorilor și a elevilor în clasă. Dacă continuăm cu o formă online, pentru care nici în prezent R. Moldova nu este pregătită 100 %, și care este procentajul nimeni nu vă poate spune, există riscul de a pierde o generație. De aceea, în luna iunie, am început să lucrăm asupra deschiderii școlilor. Am aprobat diferite documente care, de altfel, au provocat și discuții în societate, care,chiar dacă pare paradoxal, m-a bucurat. Dacă vă aduceți aminte de istoria cu măștile, eu consider că problema nu este doar a ministerului, a șefilor locali de specialitate ori a managerilor de școală...”

Europa Liberă: Societatea n-a fost indiferentă, dle ministru.

Igor Șarov: „Asta este, asta și mă bucură. N-a fost indiferentă, și-a expus punctul de vedere, ca orice societate democratică. La asta am vrut să ajung. Erau documente care nu erau pregătite, dar noi de fiecare dată am fost deschiși la capitolul comunicare, am creat o rubrică COVID-19 pe pagina Ministerului Educației, Culturii și Cercetării.”

Europa Liberă: Câte scenarii sunt astăzi aplicabile?

Igor Șarov: „Din modelele pe care le-am propus noi, astăzi, cele mai solicitate și dorite de noi sunt cele cu prezența fizică în școală. Avem peste 900 de școli, din cele 1240, cu prezența fizică. Și acesta a fost rezultatul anumitor schimbări, pe care le-am făcut pe parcurs, după 1 septembrie. Dacă, inițial, am planificat 1,5 m distanța între elevi, ca rezultat a schimbărilor la 1m, a permis reconfigurarea atlaselor și, respectiv, un număr mult mai mare de elevi prezenți fizic în școală, într-un singur schimb. De asemenea, sunt foarte populare cele cu două schimburi și, pentru orașele mari, pentru Chișinău, în special, pentru Bălți, pentru centrele raionale – sistemul hibrid, care funcționează diferit de la școală la școală.

Cred că acum trebuie să luptăm în continuare pentru fiecare școală și să urmărim foarte atent evoluția situației epidemiologice...

Exact în maniera de care vă vorbeam, din prima etapă. Când luăm decizia, de exemplu, de anulare a examenele de bacalaureat, am declarat din timp: vom lua o decizie pe data de 15 mai. Da de ce? Era o cifră foarte pragmatică. Pentru a te pregăti de următorul examen îți trebuie o lună numai pentru tiparul testelor. Și noi vedeam că nu reușim cu tiparul testelor, dacă îl mutați mai târziu, există riscul să nu fie admiși la studii absolvenții din acest an.”

Europa Liberă: Exact.

Igor Șarov: „În asemenea caz, MECC monitorizează zilnic situația din raioane. Dacă la începutul acestui an am avut 11 școli în carantină – ca rezultat al verii, nici nu a procesului educațional, deci, evoluția bolii până pe data de 1 septembrie – astăzi avem 6 școli în carantină și 150 de clase. Oricum este mult, oricum, fiecare clasă o privesc cu durere în suflet.”

Europa Liberă: Dvs. încercați insistați pe ideea că școala nu este un focar de infecție.

Igor Șarov: „Exact, nu este principalul focar de infecție și nu este mai mare decât evoluția bolii în restul societății.”

Europa Liberă: Dar Dvs. țineți sub control toate cazurile care se înregistrează și în rândul copiilor, și în rândul profesorilor?

Igor Șarov: „Datele pe care le avem sunt colectate de la reprezentanții organelor locale de specialitate, în colaborare cu colegii de la Ministerul Sănătății și cu cei de la Agenția pentru sănătate.”

Europa Liberă: Cîte cadre didactice azi sunt infectate?

Igor Șarov: „Aveți date pe site-ul MECC, chiar ieri s-au actualizat. Când vorbesc de aceste 5-6 școli în carantină ori de 150 de clase, cel mai mult ne deranjează creșterea numărului cazurilor de infectare în rândul profesorilor. Această tendință pe mine mă deranjează foarte mult. Trebuie să protejăm profesorii, și cea mai bună soluție este respectarea de către toți, în comunitate, a rigorilor.”

Europa Liberă: Eu înțeleg de ce vă îngrijorează, pentru că lipsa cadrelor ar putea să provoace o criză în anumite instituții de învățământ. Pentru că, așa cum ați spus și Dvs., tinerii nu prea se grăbesc să ajungă, mai ales în mediul rural, unde e nevoie de cadre didactice, acolo problema ar putea să se acutizeze și mai mult.

Igor Șarov: „Așa este, dna Valentina, și la această întrebare sau constatare a Dvs. aș putea să adaug doar că nu numai lipsa cadrelor didactice, în caz de îmbolnăvire, ci și tendințele din lume, care nu pot să nu ne îngrijoreze, toate acțiunile care sunt întreprinse de autoritățile statelor europene, ori chiar în Ucraina, în vecinătate, vizavi de acest subiect, inclusiv problema legată de școli. Dar, dacă observați, această tendință de care vorbim noi, ne dorim foarte mult prezența în școală, a fost expusă și acum câteva zile și de OMS, care a remarcat că închiderea școlii trebuie să fie ultima dintre... ”

Europa Liberă: Ultimii pași care se vor face în caz de nevoie.

Igor Șarov: „Dar cum discutam în iunie că problema despre mască e o problemă a întregii societăți, astăzi, profit că sunt la Dvs. în studiou, ca să transmit un mesaj întregii societăți: dacă dorim să păstrăm școala, aceasta nu este sarcina numai a managerilor de școli, a ministerului educației ori a direcțiilor de învățământ din centrele raionale ori din Chișinău. Este problema întregii comunități.”

Europa Liberă: Și acest mesaj îl transmiteți și părinților, și copiilor?

Igor Șarov: „Tuturor, și părinților și copiilor. Doar nu trăim într-o altă societate și nu putem să neglijăm anumite adevăruri, când vedem că se încalcă deciziile Comisiei pentru situația excepțională de sănătate publică, când vedem neglijență și un fel de deprindere, să-i zic eu, cu COVIDul, că deja pericolul ține, undeva, de domeniul trecutului.”

Europa Liberă: Că ar fi dispărut pericolul, da?

Igor Șarov: „Că pericolul ar fi dispărut, da. Nu, dacă dorim să ne păstrăm școala, trebuie să ne responsabilizăm toți și să nu excludem nici una din variante. În calitate de ministru, eu am să lupt pentru fiecare școală, în special din localitățile rurale, ca pentru ultimul bastion, pentru prezența fizică, să nu ajungem la o variantă de studii online. Dar nici o variantă nu trebuie să fie exclusă, cuvântul incertitudine ne însoțește în continuare. ”

Europa Liberă: Dle ministru, dar bănuiesc că mai sunt și familii care, din frică sau din mare atenție către odraslele lor, nu vor să trimită copii la școală. Cum procedați în cazurile astea?

Igor Șarov: „Trebuie respectată opinia părinților și în această ordine de idei am dat și o circulară, problema a fost discutată la ședința cu șefii organelor locale de specialitate, cât și în cadrul Grupului de siguranță în domeniul educației.”

Europa Liberă: E mare acest număr al părinților și al copiilor care nu vor să vină neapărat la școală?

Igor Șarov: „Nu pot să vă dau date concrete, pentru că el diferă de la o zi la alta, în maniera în care diferă datele despre cei îmbolnăviți. Respectarea dreptului la autoizolare este unul din principalele pe care trebuie să le avem. Cifrele, în permanență, se actualizează, dar noi le discutăm în cadrul Grupului pentru siguranța în domeniul educației, unde sunt specialiști nu numai din domeniul educației, din minister ori din managerii instituțiilor școlare. Avem reprezentanți ai Ministerului Sănătății, ai OMS, ai UNICEF.”

Europa Liberă: Despre situația sanitară, să ne spuneți, în instituțiile de învățământ. Ați spus, și era și o statistică, că mai mult de 30 la sută din WC-uri sunt în curtea școlilor, da? Această cifră rămâne și pe moment aceeași?

Igor Șarov: „Noi o să actualizăm anumite date. Vedeți, dna Valentina, eu sunt de fiecare dată foarte atent cu cifrele. Știți de ce? Fiindcă, paralel cu pandemia, a părut și un alt fenomen, info-demia. Când am adunat cifrele despre computere sau datele despre cei care nu au abilități digitale elementare, datele au fost colectate de la colegii din centrele raionale, și noi am utilizat peste tot aceleași date, ca să ajungem la cifra de 28 de mii, plus 3000 de computere pentru profesori, și cu aceste date noi am fost credibili și în fața partenerilor noștri de dezvoltare, și în fața celor care au vrut să ajute sistemul educațional din R. Moldova.”

Europa Liberă: Dar se reușește să se respecte condițiile sanitare în școli?

Igor Șarov: „Managerii depun eforturi colosale, dar, credeți-mă, în acest an, sistemul educațional a fost pregătit ca niciodată de începutul noului an școlar, numai că rigorile care au fost înaintate au fost mult mai dure. În al doilea rând, eu cred că trebuie să fim întotdeauna foarte sinceri când spunem despre existența unei realități. Parcă nu s-a știut 30 de ani că WC-urile sunt afară. Uitați-vă care sunt diferențele dintre situația din grădinițe și din școli. Din numărul total de 1398 de grădinițe, care există în R. Moldova, noi am ajuns, undeva, la 50 de grădinițe care au WC-urile afară și să nu ne fie rușine să recunoaștem că peste o mie au fost dotate de către Guvernul României.”

Europa Liberă: Absolut, asta am vrut să zic.

Igor Șarov: „România a investit peste 27 de milioane de dolari, mai investesc acuma încă trei milioane și acest proiect, paralel cu proiectul de autobuze ori de burse care au fost oferite de guvernul român, a fost unul din cele mai reușite.”

Europa Liberă: Da, și această modernizare a instituțiilor preșcolare a căzut la țanc, ca să zic așa, pentru că, vedeți, condițiile s-au înăsprit, și acum picii au aceste condiții.

Igor Șarov: „În condițiile COVID-ului, în special, dar în situația din grădinițe, ce era dacă n-ar fi fost acest aport din partea României? În sistemul educațional din România sunt 286 de autobuze care duc elevii la școlile de circumscripție”

Europa Liberă: Toate sunt oferite de Guvernul României?

Igor Șarov: „96 sunt oferite de Guvernul României. Exact în aceeași manieră, dacă e să vorbim despre școli, ca le Cernâșevski, cine-i vinovat și ce-i de făcut?” Cine-i vinovat nu vreau să spun, ce-i de făcut și care sunt eforturile care urmează să fie promovate de către guvern, trebuie să vă spun că avem proiectul Băncii Mondiale, PRIM, în care 23 de școli sunt renovate, cu condiții extraordinare.

Dacă o să intrați în școala de la Sălcuța, Sipoteni, Costești, Râșcani, veți vedea condiții pe care școlile din Chișinău nu le au și ele sunt direct proporționale și cu succesele elevilor...

Unul din aceste licee, de pe locul aproape 200 la bacalaureat, s-a urcat pe locul 23 în anul trecut. Condițiile foarte mult contează. Ducem discuții cu colegii de la Banca Mondială, pentru alte 50 de școli, care vor putea să beneficieze în scurt timp de investiții majore, așa cum se investesc în aceste 23 de școli, prin Proiectul PRIM. Eforturile, de fapt, sunt conjugate, ale autorităților centrale, ale autorităților publice locale, Proiectul PRIM, de care vorbeam, și parteneriatele care există între județele din România și diferite raioane din R. Moldova și în baza acordurilor bilaterale, se fac investiții, inclusiv în sistemul educațional. Mai sunt și investițiile care vin din partea organizațiilor europene, ori din partea guvernului german. Există acuma riscul să uit pe cineva și nu ar fi corect din partea mea.

Europa Liberă: Asistența din afară este, să zic așa, pe măsura așteptărilor, pe moment, chiar dacă e nevoie de mult mai mult.

Igor Șarov: „De ce fugim noi de cuvântul enormă? Dacă vom compara, și v-am dat cifrele de la grădinițe, de la școli, de ce să fugim de un aport enorm pe care-l avem? Dacă luăm proiectul cu învățământul profesional tehnic, avem investițiile care s-au făcut în centrele de excelență, care sunt modernizate, reparate și acestea vor fi în viitor un pilon important care vor uni în jurul lor reforma în învățământul profesional tehnic, care este una inevitabilă, ca și reforma în învățământul universitar.”

Europa Liberă: 2 noiembrie a fost zi liberă după scrutinul prezidențial. 16 noiembrie va fi tot zi liberă după al doilea tur de scrutin?

Igor Șarov: „Da, exact. Exact în aceeași manieră vom proceda, la școlile în care va avea loc scrutinul electoral...”

Europa Liberă: Unde sunt amplasate secțiile de votare, niciun copil, a doua zi după alegeri, nu vine la școală.

Igor Șarov: „Categoric.”

Europa Liberă: S-a reușit să se respecte toate condițiile ca, eventual, după o zi, după alegeri, să puteți să reluați procesul de învățământ?

Vox populi: Ei au bani pentru panouri și gazete, nu și pentru spitale și școli
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:31 0:00

Igor Șarov: „Da, peste tot a fost reluat. Vrem să dăm un exemplu de la centru. Atunci când organizăm diferite manifestații ori atunci când dăm anumite indicații, de respectare de noi a regulilor jocului, toate deciziile sunt luate în consultări, inițial, planificam a doua zi să fie liberă. O zi liberă, pe care să o recupereze fiecare din autoritățile locale. După discuțiile cu șefii organelor locale de specialitate, au preferat toți, 100%, măcar ziua aceasta să fie online, în școli, și zic Ministerul este o bâtă ori noi, în condițiile unui război, elaborăm împreună politici? Acest cuvânt, împreună, a fost una din reușitele noastre principale, pe care, în continuare, le discutăm cu managerii școlari. Responsabilitatea principală acuma este pe manageri. Și, cu toate supărările care pot să existe asupra modelelor alese de o școală sau alta, să nu uităm una: că sunt oameni. Doi: responsabilitatea lor astăzi este una enormă. Ministerul nu se dă la o parte în condiții de descentralizare a deciziilor, fiindcă situațiile sunt sunt diferite de la raion la raion și noi monitorizăm în fiecare zi situația în fiecare din școli, din centrele raionale, dar în același timp sugestiile, sfaturile, discuții despre viitor –în fiecare zi le avem.”

Europa Liberă: Un subiect sensibil: numărul mare de școli și depopularea, preponderent în mediul rural, sunt sate unde aproape că nu sunt copii pentru a se completa până la 10 într-o clasă primară sau într-o clasă gimnazială. Ce faceți cu aceste școli?

Igor Șarov: „Deciziile sunt luate de către autoritățile publice, fiindcă nu este decizia ministerului, dar în același timp...”

Europa Liberă: Dar ei bat alarma tot la minister.

Igor Șarov: „Da, bat alarma la minister și asta înseamnă că noi nu avem o viziune, în general, pentru asemenea situații. Nu că m-ar deranja ceva, dar atunci când se iau deciziile și în dreptul lor de închidere a unei școli sau a unei grădinițe fără a consulta ministerul, oricum pe urmă ajung la minister. Să aprobăm o tactică comună pentru toată republica este complicat. Dacă m-ați întreba pe mine ce cred eu, în momentul când când închidem o școală sau o grădiniță, noi distrugem satul.

Desigur, nu putem să nu luăm în calcul situația demografică într-o localitate sau alta, și ar fi diferită situația...

Să spunem, scoală primară – grădiniță, de unde, după clasa a patra trebuie să meargă să-i ducă la școlile de circumscripție. Situația în fiecare localitate trebuie examinată în parte. Doi: distrugem satul cu mâinile noastre în momentul când închidem o școală. Aceasta trebuie să fie una din ultimele variante și trebuie să fie temă de discuție nu numai la nivelul deciziilor, dar și la nivelul discuțiilor în comunitate. De altfel, noi acum lucrăm la o nouă formulă de finanțare, care ar permite finanțarea școlilor mici.”

Europa Liberă: Pentru că sunt și cheltuieli mari, întreținerea unui sediu costă. Încălzirea etc.

Igor Șarov: „O altă decizie e formarea filialelor. Aveți perfectă dreptate. Filiala școlii, lipsită de personalitate juridică și devine filiala unei școli mai mari, din centrul raional ori din satul vecin. O problemă foarte importantă acum, apropo, nu numai în zonele rurale, ci și în Chișinău. În chișinău trebuie să vedem ce facem deja la 1 septembrie, anul viitor. Noi observăm că școlile sunt supraîncărcate.”

Europa Liberă: Absolut! Sunt și aproape câte 40 de copii într-o clasă.

Igor Șarov: „Așa-i. A fost construită vreo școală în Chișinău după 1991? La grădiniță, avem probleme cu locurile în grădiniță?”

Europa Liberă: Absolut.

Igor Șarov: „Păi, atunci ce facem? În primul rînd, în Chișinău, acum ar trebui să ne trezim, să batem alarma și să încercăm să rezolvăm probleme. Căi de rezolvare noi, ca minister, avem: să ne așezăm primăria, să vedem care este viziunea, pentru că ne trezim degrabă iar cu data de 1 septembrie. Aceasta, apropo, este tot una din lecțiile COVID-ului.

Or, nu observăm noi multe dintre școlile din Chișinău în care diferențe există - între numărul de copii etc.? Soluții ar putea să fie mai multe: transpunerea unui management eficient, de la o școală populară în Chișinău, sau a unui liceu popular, asupra alteia, prin crearea unei filiale și prin acordarea anumitor spații. Am putea să mergem pe aplicarea unei reforme în învățământul profesional tehnic, să eliberăm anumite spații. Noi avem mult mai multe scenarii.”

Europa Liberă: Universitățile, ce faceți cu ele? Numărul de studenți rămâne tot mai mic. Se pare că s-a înjumătățit numărul tinerilor care își făceau studiile acum vreo cinci ani. Câți învață astăzi?

Igor Șarov: „Așa este. Reforma universitară este una inevitabilă.”

Europa Liberă: S-au mai închis câteva universități.

Igor Șarov: „Nu, este vorba despre un program foarte bine determinat, pe care l-am declarat, și mergem pas cu pas, de la momentul când a fost lansată această reformă. Noi am avut în 2015 peste 92 mii de studenți.”

Europa Liberă: Și acum sunt 52 de mii de studenți

Igor Șarov: „Erau 52 de mii de studenți, în acest an avem cu 1500 de studenți mai mult, la admitere. Însă, practic, cum spuneți Dvs., s-a înjumătățit numărul de studenți. Că avem multe universități publice și puțini studenți – da. Și dacă ne uităm, din punct de vedere demografic, la R. Moldova, în următorii ani – și avem multe studii la acest subiect – este necesară o asemenea reformă? Da! Am avut în această vară susținerea politică a primului-ministru Ion Chicu, care a înțeles că, fără de reforma universităților, nu puteam să mergem mai departe. De ce vorbeam despre prim-ministru?

Ea a fost începută încă în 2018, în mandatul primului-ministru Pavel Filip, în care problema dată era una prioritară...

Am avut în vizită o delegație a FMI, care, timp de șase luni, din februarie până în noiembrie, au făcut o radiografiere a învățământului profesional tehnic și a învățământului superior pe câțiva indicatori. Pentru noi de mult timp lucrurile erau clare. Și atunci, reforma noastră se rezumă la trei piloni principali. Primul – aprobarea noii metodologii de finanțare a învățământului superior, în care banul merge după student. Fiecare din universități o să vadă că mai mulți bani din buget n-o să aibă, decât cei care sunt și sunt două decizii: sau vine de jos această reformă, sau o discutăm împreună.”

Europa Liberă: Le-o impuneți, da?

Igor Șarov: „N-o să impunem, noi o să discutăm. Dacă, financiar, statul n-o să poată să acorde, ei o să trebuiască să-și demonstreze viabilitatea. Nouă ne trebuiesc universități bune, compacte, reieșind din prioritățile republicii Moldova. Principala bogăția universităților noastre sunt oamenii, dar dacă avem mai puțini studenți, trebuie să mergem la niște pași nepopulari. S-a încheiat procesul de unire a celor două universități, IRIM și Universitatea Cantemir, cu Universitatea de Stat și, respectiv, cu Universitatea de Administrare Publică. Am încheiat cu Banca Mondială și proiectul în învățământul superior, în cadrul căruia, peste 30 de milioane de dolari vor fi investiți în următorii cinci ani în sistemul învățământului superior din R.Moldova. Cei trei piloni pe care se axa reformă ea fost începută și noi mergem conform unui grafic prestabilit. Am văzut acuma care este admiterea la universități și acuma, luna noiembrie și decembrie sunt decisive, din moment ce se elaborează bugetul pentru anul viitor. Eu, în permanență, am fost împotriva mișcărilor astea represive care vin de sus – numai prin discuții constructive și în evidențierea unei anumite realități. Dacă nu ai studenți la o universitate,sunt 80 de studenți, de tot, și ai rector, prorector etc., cum poți să reziști? Reieșind din aceasta, trebuie să fie și o voință, și o viziune asupra lucrurilor.”

Europa Liberă: O părere a Dvs. despre ceea ce se întâmplă în cultură, și o să pornim de la situația după incendiul de la Filarmonica Națională.

Igor Șarov: „Problema Filarmonicii este una prioritară pentru Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. Eu vă asigur că resursa financiară va fi identificată, însă toate lucrurile nu le poți face peste noapte. Primii pași au fost făcuți de către colegii de la Ministerul Economiei, de la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. Discuțiile cu proiectanții din construcție, cu arhitecții vizavi de starea clădirii, fiindcă problema viitoarei Filarmonici o să fie, la un moment dat, a întregii societăți și noi vom face dezbateri publice vizavi de acest subiect. Dar inițial trebuiau să fie demolate aceste ruini și ceea ce este demolat să fie scos.”

Europa Liberă: Decizia e că rămâne aceeași locație, nu se schimbă?

Igor Șarov: „Toate deciziile le luăm treptat. Prima – trebuie să ne clarificăm ce facem cu toate deșeurile rămase, al doilea – ce e cu peretele acesta, cât este el de viabil pentru a construi ceva în jurul lui. O să fie discuții în societate. Noi o să invităm, în calitate de minister, la această discuție oameni de cultură, arhitecți etc.”

Europa Liberă: Deci, e greu de spus când ar putea să se deschidă ușile acestei instituții?

Igor Șarov: „La moment, nu putem să spunem. Eu îmi doresc cât mai repede, dar în privința resursei financiare, nu cred că aceasta este problema principală.”

Europa Liberă: Se găsesc, da?

Igor Șarov: „Filarmonica este un simbol al R.Moldova și pe mine m-a bucurat că din primele momente când s-a întâmplat, am avut sprijinul și sunetul din partea dlui ambasador Michalko, din partea a foarte multă lume bună.”

Europa Liberă: Delegația UE organizează acum un concert de binefacere ca să se adune fonduri pentru reconstrucția Filarmonicii.

Igor Șarov: „Noi trebuie avem, pentru noi, pe interior, o claritate și să discutăm cu partenerii noștri, să identificăm banii din buget, dar aceasta este o prioritate. Filarmonica a fost un simbol pentru R. Moldova. Câtă lume bună din domeniul culturii au fost crescuți în Filarmonică!”

Europa Liberă: Așa e. Situația din teatru cum o descrieți?

Igor Șarov: „Știți, pentru teatru noi luptăm fix așa ca pentru școală, pentru a nu închide teatrele, dar situația tot este una diferită. Lecția care a fost învățată din luna martie și până în iunie, și în domeniul culturii, este aceeași.

Oamenii de cultură au nevoie de public, exact cum publicul are nevoie de artiști, în teatru...

Și mă bucură că a fost o mobilizare fără de precedent nu numai din partea teatrelor, dar și din partea muzeelor, a bibliotecilor, care au organizat multiple evenimente culturale pe perioada pandemiei, pentru a menține această legătură cu publicul, dar, pe de altă parte, uitați-vă acum la Luceafărul, spectacolul Tata, montat de Sambriș, un spectacol extraordinar la teatrul Eminescu, acum câteva zile, Hamlet în sos de picnic. Și atunci când intri în sală și vezi acest spectacol, simți și acest puls. Dar, în condițiile în care va apărea un focar, trebuie să respectăm întru totul deciziile Comisiei Excepționale de Sănătate Publică, pentru că punem sănătatea pe prim plan.”

Europa Liberă: Dar și faptul că spectacolele au fost online, să știți că a ajutat foarte mult.

Igor Șarov: „Un experiment am făcut în acest an pentru prima dată cu Descoperă Moldova. Între Paști și Blajini, noi nu am renunțat la studii, dorind să încheiem la timp anul școlar, am renunțat la vacanță. Inclusiv din punct de vedere epidemiologic. Vreau să vă spun că am avut un succes nemaipomenit din partea profesorilor și am observat aceasta coeziune între tot ce înseamnă cultură și educație, cu directori de muzee: Muzeul de Artă, în special, Muzeul de Istorie, Muzeul de Etnografie, de la Orheiul Vechi; spectacole organizate de către colegii de la Moldova Concert la Teatrul de Operă și Balet. Teatrele au pus spectacole, ceea ce vorbiți Dvs., și pentru mine asta a fost foarte important.”

Europa Liberă: Un alt colac de salvare pentru această perioadă de pandemie de COVID-19 a fost digitalizarea bibliotecilor, un program finanțat din afară și care s-a arătat că a avut un mare succes.

Igor Șarov: „Aveți perfectă dreptate, dna Valentina, și este continuarea unui proces început, dar, sper eu, după investițiile care au fost făcute de Guvernul Japoniei, spre exemplu, în Biblioteca Națională, de către alți parteneri ai noștri. Sper acest proces să fie intensificat și cuvântul alături este caracteristic nu numai pentru domeniul educației, pentru domeniul culturii, ci pentru toate domeniile care țin de competența MECC. Aș vrea să dau un exemplu. N-am să uit niciodată când biblioteca de la Filarmonică a fost adusă la Biblioteca Națională. Eram împreună cu dna Svetlana Bivol...”

Europa Liberă: Se fac și lucruri frumoase, totuși...

Igor Șarov: „Colegii, bibliotecarii, să vedeți cu câtă pasiunii, în condiții foarte complicate, uscau aceste foi, selectau ceea ce trebuie să rămână. Fiecare era cu mască anticovid, în condițiile nocive în care activau...”

Europa Liberă: În cercetare, ce situație avem astăzi?

Igor Șarov: „Să închei cu domeniul culturii. Principalul e că am putut să păstrăm salariile pentru cei din domeniul teatrului, din domeniul muzeelor, din domeniul bibliotecilor. Și aceasta va fi una din predilecțiile noastre principale până la sfârșit. Indiferent cum vor evolua lucrurile, schimbări radicale nu vor fi. În domeniul științei. Suntem în ajunul Zilei Științei, situația cercetătorilor e la fel de complicată ca situația oamenilor din societate. Avem puțini tineri, de acum, care rămân în sistem. Eforturile noastre trebuie să fie îndreptate spre a păstra colaboratorii tineri și spre a-i stimula. Credeți-mă, nu doar în calitate de ministru, ci și ca fost decan de facultate, ca cercetător, este o muncă foarte complicată. Și aici, aș fi vrut să atenționez inclusiv politicul: dacă nu cunoști o lume, nu înseamnă că ea nu există.”

Europa Liberă: Faceți aluzie la ceea ce s-a întâmplat?

Igor Șarov: „Nu fac nicio aluzie, am lansat o teză, privind anumite lucruri preconcepute, că eforturile cercetătorilor nu sunt pe potriva stimulentelor pe care le-ar putea avea economia. Eu cred că cu atenție maximă trebuie să mergem la reforma în continuare în domeniul științei, și să nu uităm că bogăția noastră principală sunt oamenii.”

Europa Liberă: Tragem trei concluzii: în primul rând, să nu fie politizată educația, asta o aud foarte des, unde nu aș poposi, într-o deplasare, toată lumea e pentru aceea ca să fie depolitizată școala. Al doilea: costul pentru investițiile în educație va fi mult mai mare și banii aceștia trebuie să fie identificați. Și a treia, care să fie? Va avea de suferit calitatea educației, ținând cont de această pandemie?

Igor Șarov: „În legătură cu a doua, pe măsura investițiilor care vor fi făcute, o să sufere mai puțin. Dar aveți perfectă dreptate la toate trei momente.

În ce privește depolitizarea, a fost un credo al meu...

Atât profesorii, cât și elevii pot să aibă opțiunile lor politice, în afara școlii. Dar influența factorului politic, indiferent ce partid se află la guvernământ, trebuie să fie zero. Lăsați școala și instituțiile de învățământ în pace.”

Europa Liberă: Des reapare în actualitate problema identitară și iarăși se face trimitere, ce limbă se studiază, română, moldovenească; articolul 13, buclucaș, din Constituție, cine suntem, de unde venim și, iarăși, politicienii încearcă să capete capital politic în baza acestei probleme identitare.

Igor Șarov: „Dna Valentina, întrebarea în cauză politicienii trebuie s-o lase la o parte. S-o lase la o parte, pentru că oamenii de știință s-au pronunțat asupra problemelor legate de limbă. Este imposibil să vorbești despre istoria Basarabiei fără a vorbi de istorie în contextul spațiului românesc, în general, toate astea se folosesc numai în scopuri speculative. Dacă observați, aceste probleme apar în perioadele foarte complicate, când nu merge ceva în economie. Eu sunt pentru aceea ca să construim împreună, dar să construim un viitor european pentru R. Moldova. Și să lăsăm aceste lucruri, care vor fi în permanență, vor fi speculate. Dar să lăsăm școala în pace, elevii, profesorii. Din contra, educarea într-un spirit critic al elevilor, pentru mine contează azi mult mai mult. În special, la lecțiile de istorie.

Și aici depinde foarte mult de măiestria profesorului. Nici profesorul nu poate să-și impună punctul său de vedere. Pentru că are copii, pe care trebuie să-i modeleze, cărora trebuie să le dea un exemplu. Dar iată cum să facă acest lucru? Facem acum, cu sprijinul partenerilor noștri europeni, chiar săptămâna trecută, împreună cu ambasadoarea Germaniei am avut un seminar pentru 20 de profesori de istorie, care au fost selectați din R. Moldova, elita profesorilor, în care au văzut multe manuale care există în Europa, un manual făcut împreună cu colegii din Polonia și Germania, o perioadă îndelungată. Lecțiile istoriei trebuiesc permanent învățate și acest proces de elaborare de manuale, de elaborare de concept este un proces continuu. Nu există variante ideale.”

Europa Liberă: Un fost ministru al educației din România este consilierul Dvs.?

Igor Șarov: „Da, este consilier din partea UE, dl Daniel Funeriu, cu care avem o relație foarte bună, și Domnia sa, fiind nu numai expert în politici educaționale, dar și în calitate de ministru, de câte ori am nevoie, îl telefonez și discutăm. Discutăm nu pentru a ne complace, înțelegând gravitatea situație, dar dar spiritul critic și pragmatic al dumnealui, în momentele complicate îmi ajută mult. Și aceasta se întâmplă și sâmbăta, și duminica. Nu vreau să preamăresc aceste lucruri, dar în perioada din martie și și până în noiembrie am muncit foarte mult, și cu echipa de la minister, și cu colegii din teritoriu. În acest război numai așa putem să învingem.”

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG