Linkuri accesibilitate

Politică, alegeri, învățătură


Stăm de vorbă cu Elena Vatamanu-Mărgineanu despre care este miza alegerilor electorale din 2020.

Dacă ești un tânăr sau o tânără ca Elena, cu un bacalaureat în față extrem de important pentru studiile tale viitoare pe care ți le dorești în Occident, ai putea avea mai puțin timp la îndemână ca să te lămurești în subtilitățile campaniei electorale prezidențiale din Republica Moldova.

Politică, alegeri, învățătură
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:26:21 0:00
Link direct

Elena face parte dintre cei care s-au lămurit, așa cum veți vedea din interviul care urmează.

M-am întrebat însă câți dintre tinerii ca ea, în fața unor ecrane umplute de zgomot electoral, au reușit să se descurce în încurcatele labirinturi ale politicii moldovene? Și m-am mai gândit la cei din străinătate – câți dintre ei, prinși acolo de vremuri tulburi pandemice, își pot dedica puținul timp liber unor reflecții mai îndelungate despre lupta politică de acasă?

Așa s-a ivit tema acestui podcast – al doilea dintr-o serie dedicată alegerilor moldovene – cine și pentru ce luptă în campania prezidențială 2020?

Elena Vatamanu-Mărgineanu
Elena Vatamanu-Mărgineanu

I-am ascultat pe candidați, am comparat ce spun ei cu ceea ce spun analiștii și am stat de vorbă cu Elena, o elevă a Liceului „Spiru Haret” din Chișinău, Elena, care tocmai a împlinit 18 ani și va merge anul acesta pentru prima dată la vot. Am încercat să vedem cum înțelege ea problemele țării în care trăiește, ce crede despre politica moldoveană și despre ceea ce nu-i ajunge acesteia ca să-i țină pe tineri acasă.

Europa Liberă: Elena, votezi în acest an prima dată?

Elena Vatamanu-Mărgineanu: „Da, prima dată. Am o reușită școlară bună, dar nu pot să spun că sunt elevul care să roadă toate manualele strict pentru note, consider că nota este ultimul lucru de care ar trebui să ne facem griji, chiar dacă pentru părinți acesta este un indicator al reușitei școlare.”

Europa Liberă: Și pentru ai tăi?

Elena Vatamanu-Mărgineanu: „Părinții mei sunt destul de înțelegători și își dau seama că e mult mai important pentru mine să dezvolt laturile în care consider că am perspectivă.”

Liliana Barbăroșie
Liliana Barbăroșie

Europa Liberă: Votezi așa cum vor vota și părinții?

Elena Vatamanu-Mărgineanu: „Da, dar nu pentru că așa mă impun ei, ci pentru că, prin coincidență, părerile noastre coincid.”

Europa Liberă: Dar dacă nu ar coincide?

Elena Vatamanu-Mărgineanu: „Cred că am avea o dezbatere, aș aduce argumente eu, ar aduce ei argumente și am încerca să vedem unde este granița care ne desparte deciziile.”

Europa Liberă: Cei de vârsta ta de obicei zic că nu vor să discute despre politică. Am întâlnit mulți tineri care ziceau: „Numai nu politică, vă rog, numai nu politică”.

Elena Vatamanu-Mărgineanu: „Da... Poate pentru că suntem generația care avem alte interese acum, în prag de universitate, școala foarte-foarte vag ne implică în politică și, din păcate, sistemul de la noi nu pune foarte mult accent pe aceasta. Fiecare se informează din propriile surse, mă rog, știri, programe TV, care, uneori, și ele sunt monopolizate de un anumit partid sau o anumită parte politică, dar încercăm și noi să ne interesăm. N-aș spune că suntem chiar o generație ignorantă, mai ales această primă opțiune de a vota pentru noi este un mare pas înainte, pentru că, în sfârșit, vocea noastră va conta și cred că vârsta de 18 ani este deja una matură, în care opinia noastră contează, de asta cred că noi suntem încă entuziasmați și vrem să facem acest pas mare pentru noi, pentru că vocile noastre vor fi auzite.”

Europa Liberă: Da? Chiar crezi că vor fi auzite?

Elena Vatamanu-Mărgineanu: „Aș vrea să cred că vocile noastre contează, pentru că și așa foarte mulți au plecat peste hotare. Vreau să cred că vocile noastre contează, vreau să cred că n-o să fim declarați invizibili și neimportanți pentru societate.”

Europa Liberă: Dacă se întâmplă așa că opțiunea ta de vot nu va coincide cu ceea ce va ieși până la capăt?

Elena Vatamanu-Mărgineanu: „Voi fi dezamăgită, dar îmi dau seama că este vocea majorității și sper să nu sufere țara în urma acestei decizii a majorității. E important să ne facem alegerea noastră și să nu lăsăm brațele în jos atunci când ceea ce am votat nu se adeverește a fi și rezultatul învingător, cred că vom continua să luptăm pentru ceea ce credem, pentru că toți acești ani așa am încercat să facem, să nu renunțăm la opinia noastră, la vocea noastră.”

Europa Liberă: Te-ai pregătit cumva de votul acesta, în sensul că ai citit programe electorale poate sau ai ascultat ce zic analiștii despre scrutinul acesta, sau poate ai discutat cu părinții, sau la școală?

Elena Vatamanu-Mărgineanu: „La școală semenii evită subiectul acesta. Îmi place că majoritatea colegilor mei au aceeași opinie, cu toții vom merge la vot, așa cum am mai menționat, pentru că e primul vot și suntem foarte responsabili, suntem informați despre campaniile fiecărui candidat. Am reușit să urmăresc știrile, câteva dezbateri electorale, dar mai puțin analiști politici.”

Europa Liberă: Bine, uite, unul care îmi place mie zicea deunăzi că alegerile astea sunt o neînțelegere, el zicea rusește, недоразумение, dar trebuie luate în serios, pentru că de aceste alegeri va depinde configurația viitorului parlament. Sunt importante?

Elena Vatamanu-Mărgineanu: „Sunt importante! Poate vor fi dezamăgitoare, cum am mai spus, poate într-un final din nou vom ajunge la concluzia că atâta entuziasm am plantat fiecare dintre noi în aceste alegeri, am vrut să ne facem vocea auzită, dar poate într-un final, aș vrea să nu cred că va fi așa, dar s-ar putea să nu depindă de noi, sper să nu fie fraudate alegerile.”

Moldova, Elena Vatamanu-Mărgineanu, octombrie 2020
Moldova, Elena Vatamanu-Mărgineanu, octombrie 2020

Europa Liberă: Despre politicienii moldoveni ce crezi? Există vreunul care te inspiră, în ideile căruia te regăsești?

Elena Vatamanu-Mărgineanu: „Așa cum nu există nici oameni ideali, fiecare dintre noi avem un minus, la fiecare dintre noi ne scapă ceva, dar cred că mai este de învățat de la statele prospere. Deci, politicienii cred că mai au de învățat de la statele în care sistemul politic merge ca pe roate.”

Europa Liberă: O diferență dintre politicienii de aici și politicienii de dincolo care ar fi?

Elena Vatamanu-Mărgineanu: „Nu știu pe cât de mult își iau în serios politicienii de la noi meseria și funcția. Cred că, din păcate, sunt foarte multe interese personale la mijloc și mai puțin interese legate de întreaga societate, de întreaga națiune.”

Europa Liberă: Un șef de editură de la București într-un interviu cu o colegă de-a mea, de la Radio Europa Liberă București, zicea, la un moment dat,avem nenorocul să ne aflăm într-un spațiu geografic și în timpuri când foarte multă lume de proastă calitate e la putere, când elitele nu mai sunt elite, cumva. Și când a fost întrebat cum supraviețuiește, zicea: prin insula umană, o insulă de oameni în care intră unii și nu intră alții. Și așa încearcă să supraviețuiască.

Fac parte dintr-o familie de intelectuali, iar ambii mei bunei au semnat Declarația de Independență

Elena Vatamanu-Mărgineanu: „Da, cred că este cazul multora dintre noi, să avem această insuliță, chiar profesoara mea de română spunea că pentru ea liceul este insulița asta de evadare când societatea o dezamăgește, pentru că știe că la școală este grupul ei de oameni plăcuți și care nu o vor dezamăgi. Da, cred că este important să avem insulița asta a noastră. Fac parte dintr-o familie de intelectuali, iar ambii mei bunei au semnat Declarația de Independență, deci ambii au fost deputați în primul Parlament din Republica Moldova. Cred că pentru ei atunci era un sacrificiu mare și toată această luptă pentru statul integru era mult mai durută, pentru că provenind dintr-o istorie și ea durută, o istorie de incertitudini identitare, probabil, fiind o minge de ping-pong printre tot felul de state care credeau că ar trebui să le aparținem, de exemplu, nu știu. Am rămas acum cu timpul cu politicieni care au tot mai puțin din entuziasmul pe care îl aveau buneii noștri, din cel pe care îl aveau cei care au venit în Piața Marii Adunări Naționale pe jos, care au venit cu foarte multă speranță. Cred că ne-a mai rămas puțină speranță, din păcate.”

Europa Liberă: Dar cei cu insula umană poartă vreo vină, pentru că mă gândesc că, dacă fiecare ne-am izola și ne-am retrage într-o insulă umană, probabil am influența mai puțin ceea ce se întâmplă în afară?

Elena Vatamanu-Mărgineanu: „Nu cred că ar trebui să ne retragem în insulă, cred că ar trebui să ne facem insula declarată și auzită în comunitatea noastră de prieteni, în comunitatea noastră de oameni cu care împărțim aceleași interese și n-ar trebui aceste interese să rămână la nivel de discuție la masa cea de taină la cină, ci să iasă și încă o dată să fie auzite părerile noastre. Să nu fie insula în care ne retragem, dar să fie insula-microfon de unde ideile noastre vor fi auzite.”

Europa Liberă: Anul trecut în plină criză a migranților am auzit o știre când o tânără din Suedia era într-un avion și, în semn de protest că acolo erau doi migranți pe care autoritățile suedeze îi deportau, ea a făcut așa ca acel avion să nu decoleze. Îți poți imagina așa ceva cu o tânără din Republica Moldova?

Elena Vatamanu-Mărgineanu: „Nu... Mă tem că avem puțină..., nici nu știu cum să-i spun, nu știu dacă este demnitate, puțin curaj avem.”

Europa Liberă: Dar curajul acesta cum se educă? Școala ar trebui să facă ceva pentru o poziție civică, pentru curaj?

Elena Vatamanu-Mărgineanu: „Absolut! Încă o dată, e strict părerea mea, dar probabil sistemul educațional de la noi ar trebui să pună mai mult punctul pe „i”, pe această întreagă lume politică, pe spiritul nostru civic, pe viitorul nostru ca alegători responsabili în țara în care trăim. Foarte vag se trece în general, cred că, din păcate, mai puține lucruri practice sunt instituite în sistemul nostru educațional, așa cum ar fi, de exemplu, și ghidarea în carieră - de ce nu? -, așa cum ar fi și gestionarea banilor, ulterior. Cred că sunt niște lucruri care ne scapă și pe care tineretul sau cel puțin generația mea ar fi mai interesată în acest prag de a deveni cetățeni responsabili.”

Europa Liberă: În Suedia știi cum e? Acolo fiecare profesor, fiecare disciplină școlară oferă un număr anumit de ore educației mediatice, se învață acolo a citi și a înțelege știrile, a filtra, a delimita manipularea de știrea adevărată. Am asistat la o lecție de asta și vorbeau despre un atac terorist care avusese loc în Suedia mai demult și au descoperit la acea lecție două știri false despre acel atac etc. Deci, în școală lucrurile astea se discută, totul se discută în școală: modernizare, lideri politici, ce se întâmplă, terorism, migrație, totul.

Elena Vatamanu-Mărgineanu: „Da, cred că este o chestie care se schimbă în timp, dar, din păcate, în sistem se schimbă mai puține lucruri, cel puțin din ce am observat eu nu s-au schimbat foarte mult lucrurile de pe timpurile când erau părinții noștri elevi, cel puțin introducerea unor noi teme pentru elevi. Cred că și această pandemie ne-a demonstrat cât de vulnerabili suntem în fața știrilor false, presei care vrea să infiltreze neadevăruri, foarte multă lume declara conspirații bizare, absolut absurde, fiind cumva, poate e urât să spun așa, dar spălați pe creier de anumite portaluri de știri care transmiteau noutăți false, noutăți de panică. Încă o dată, cred că ar fi timpul să fim responsabili, să țină de noi alegerea și filtrarea presei care, în primul rând, nu este coruptă. Cred că este un aspect pe care cel puțin generația mea ar trebui să-l învețe singură, de la zero, să selecteze portalurile de știri adecvate. Din păcate, trebuie să învățăm singuri; școala ar trebui să se ocupe de asta, dar nu știu în ce mod reușește.”

Europa Liberă: Îmi spunea o colegă al cărei fiu a studiat la Liceul „Spiru Haret” și a terminat acest liceu mulți ani în urmă, zicea că din 30 de copii toți au plecat, niciunul nu s-a întors.

În această perioadă pierdem foarte mult din comunicare, din socializare

Elena Vatamanu-Mărgineanu: „Da, în acest an e o noutate, pentru că vorbeam cu o profesoară care a fost dirigintă a unei clase absolvente și îmi spunea că, având în vedere circumstanțele și epidemia, foarte mulți dintre elevi au rămas, întrucât e mult mai sigur să fii acasă, lângă ai tăi, decât să te avânți în acest ocean, în care, în primul rând, ai responsabilitățile de viață independentă, de student care ar trebui să te integrezi într-o societate nouă. Știu că mai sunt foarte mulți dintre prietenii mei care au absolvit în acest an care au rămas acasă, deși studiile la universitate au loc, e vorba de lecțiile online, dar observ atâta dezamăgire pe fețele lor, pentru că studenția pentru fiecare dintre noi reprezintă un început și o viață nouă, o viață în care facem propriii pași mari, glorioși, încercăm să fim independenți și atunci când universitatea noastră se rezumă la un laptop în care ne încapsulăm timpul și privirea, și entuziasmul mi se pare că pierdem foarte mult. Și în general, în această perioadă pierdem foarte mult din comunicare, din socializare, dar aș vrea să revină toate lucrurile la normalitate odată și odată.”

Europa Liberă: Dar vorbind despre plecări și reveniri, plecări pentru studii și reveniri acasă, care nu se prea întâmplă, crezi că se poate schimba ceva în timp?

Elena Vatamanu-Mărgineanu: „Sora mea este în anul doi la Riga, la o universitate de economie care urmează programul, curricula suedeză. La momentul de față este acasă, pentru că, cu toate că Letonia este una dintre țările care au reușit să mențină controlul asupra acestei pandemii și au foarte puține cazuri pe zi, încă nu au curajul să primească elevii de peste hotare ca să vină și să învețe în același ritm normal, și ea îmi povestea cum acest avânt al ei de a reveni acasă și de a schimba anumite lucruri este încă actual, ba din contra, i se pare că toate lucrurile pe care le învață acolo ar fi utile societății noastre de aici și că probabil asta ratează acum țara noastră, foarte mult tineret cu potențial, care învață peste hotare lucruri eficiente pentru țara noastră și care, sper, fiind încurajați de un sistem politic sănătos la noi, să revină și să facă toate aceste schimbări, iar țara noastră să cunoască un viitor prosper.”

Europa Liberă: Deocamdată, creștem copii pentru alte țări, cam așa iese. Tu ai vreo soluție? Ce ar trebui să se întâmple ca să fie invers?

Elena Vatamanu-Mărgineanu: „Cred că statul ar trebui să asigure viitoarei generații, adolescenților care pleacă un viitor prosper și aici, oportunități de lucru, salarii decente care să nu ne sugereze să rămânem în altă parte când aici sunt rădăcinile noastre, dar, din păcate, în ultimii ani Moldova suferă de o pierdere în masă a populației, toată generația aceasta care pleacă și care cred că are nevoie de un îndemn sau de o perspectivă politică sănătoasă aici, ca să revină și să pună fiecare umăr de la umăr și să scoatem țara dintr-o groapă în care am impresia că a intrat în ultimii ani. Cel puțin, eu aș vrea să urmez o facultate de film și știu că în alte părți aș avea oportunități mai luminoase decât sunt aici, în alte țări se investește mult mai mult în cultură, atunci când arde o filarmonică, ea revine într-o lună la poziția inițială, nu se închid cinematografele în prostie. Noi avem un singur cinematograf independent și acela e cu un proiector vai de capul lui; se investește în cultură, în artă și probabil și aceste timpuri grele în care trăim ne-au demonstrat că arta ar trebui să trăiască în orice timp de greutate. Era cred că un conducător politic din istorie care spunea că, dacă oferim toți banii care ar trebui să fie pentru cultura războiului, pentru ce să mai luptăm? Eu consider că arta și cultura ar trebui să fie la fel de importante cum este hrana fizică să fie și cea spirituală.”

Europa Liberă: Dar acest scrutin, iată, care va fi în câteva săptămâni, el poate schimba ceva?

Elena Vatamanu-Mărgineanu: „Sper. Sper că depinde de noi, să fim responsabili și să venim la vot, să ne facem alegerea, iar ulterior, dacă am făcut alegerea conștient, atunci, logic, va câștiga persoana care a oferit mai multă încredere majorității populației. Cred că va da foarte multe speranțe celor care au plecat, foarte multe speranțe celor care se gândesc să plece, pentru că, dacă încep lucrurile să se schimbe cu pași mici, fiecare va veni cu propriul impuls de a face lucruri de perspectivă bune în țară și cred că ar putea să se schimbe lucrurile, încetul cu încetul. Ne trebuie multă răbdare, multă speranță, dar propun să n-o pierdem acum. Cel puțin pentru mine, ca prima dată alegător, e devreme să-mi pierd speranța. Văd promisiuni care se repetă de la an la an, cu aceleași obiective, poate mai puțin se realizează odată ce candidatul are câștigul în mână, dar vreau să cred că promit candidații ceea ce le este în putere să schimbe, aș vrea să cred că promit lucruri care pot fi luate încetul cu încetul și pot fi schimbate ușor-ușor.”

Europa Liberă: Ce ai schimba tu, în primul rând?

Să readucem populația care a plecat, să i se ofere locuri de muncă, salarii decente

Elena Vatamanu-Mărgineanu: „Aș avea să mă gândesc mai mult, dar cred că e important, în primul rând, să readucem populația care a plecat, să i se ofere locuri de muncă, salarii decente. Este important să avem o cultură sănătoasă, pentru că educația noastră vine nu doar din aflarea pe băncile școlii timp de 12 ani, ea vine din toate evenimentele extrașcolare la care participăm. Deci, corupția și cultura ar fi o problemă. Cadrele care oferă foarte mult timp și foarte mult efort pentru a munci cum ar fi profesorii, medicii de la noi, artiștii, încă o dată, dar orice domeniu de lucru cred că ar trebui să fie susținut de stat sau să i se ofere fiecărui om acest entuziasm de lucru, pentru că omul care lucrează cu entuziasm nu poate lucra rău.

Și atunci când în fiecare domeniu vor fi oameni entuziasmați, vor fi oameni care vor vrea să îndrepte lucrurile spre bine, care vor avea această motivație, lucrurile vor merge mult mai bine, dar nu știu în ce măsură politicienii vor auzi această voce de puștoaică și nu știu cât de adevărată sau cât de rezonabilă este pentru întreaga societate. Cel puțin cred că lucrurile ar trebui începute de la pași mici și mă uitam zilele trecute o postare pe Facebook, cineva voia să facă un sondaj despre cei care nu vor merge în acest an la vot și de ce și erau foarte mulți care spuneau că sunt absolut dezamăgiți, că și mama a fost fiică de deputat, și tata este fecior de deputat, ei au în sânge acest patriotism, acest spirit de responsabilitate și sunt conștienți că dacă ei și întreaga comunitate de oameni responsabili nu-și vor pierde entuziasmul, atunci asta ar fi unica șansă ca țara noastră să meargă înainte. Dacă vom lăsa brațele jos și vom spune că nu ne interesează și că oricum vocea nu ne este auzită, pentru ce să mai mergem la votare, o să suferim și noi, și cred că nu mai are rost să căutăm scuze după ce nu vom merge la votare, pentru că depinde de noi, de rezultatul care va fi, așa că nu ne vom putea plânge mai târziu dacă acum nu vom merge la votare.”

* * *

În interviul pe care l-am înregistrat în studiul Europei Libere zilele trecute, Elena nu ne-a spus ce opțiune împărtășește, noi nici nu am întrebat-o și nici nu știm dacă ea va fi sau nu dezamăgită după ce acest scrutin va fi încheiat. Ce știm, însă, e că despre Republica Moldova s-a tot spus că e un permanent câmp de luptă între două viziuni geostrategice: una orientată spre Est și alta spre Vest. De această dată, însă, analiștii insistă că lucrurile sunt total diferite. Ce argumente, dovezi și explicații au? Să le trecem pe scurt în revistă:

Pe 20 iulie 2020, în Parlamentul de la Chișinău a eșuat o moțiune de cenzură împotriva guvernului PSRM-PD condus de Ion Chicu. Prea multă siguranță că va trece nu a existat nicio clipă, dar ultima șansă a moțiunii s-a jucat totuși după un anunț de pe ultima sută de metri a formațiunii Șor, despre îmbolnăvirea de COVID-19 a doi deputați. Acesta este momentul din care analiștii de la Chișinău au început să vorbească tot mai insistent în spațiul public despre existența unor înțelegeri de culise în perspectiva prezidențialelor, dar mai ales la ce le-ar putea urma, între Igor Dodon, Ilan Șor și Vlad Plahotniuc.

Valeriu Pașa
Valeriu Pașa

Iată care este părerea lui Valeriu Pașa, expert de la comunitatea WatchDog Moldova:

„Acest non-combat în campania electorală, când atât Partidul „Șor”, cât și Partidul „Pro Moldova” practic nu-l ating pe Dodon decât cu niște critici foarte formaliste și superficiale – unde sunt acele bombe promise de dl Candu? Și plus această istorie cu Turcia, care cumva vine să confirme anume faptul că Igor Dodon, care se dă mare prieten cu președintele Turciei, nu a putut să obțină aducerea lui Plahotniuc în cătușe acasă. Mai mult ca atât, a ascuns că știe despre aflarea lui Plahotniuc în Turcia.

Este absolut logică această raliere a forțelor care reprezintă corupția

În ziua în care a devenit public acel filmuleț care vine să confirme că Plahotniuc e acolo, președintele Dodon discută la telefon cu Erdogan și dă un comunicat din astea răsuflate, în care nu spune nimic concret. Și asta seamănă mai curând cu un fel de preîntâmpinare, ca să fie scos Plahotniuc de sub lovitură. Toate acestea aspecte ne fac să credem că, chiar dacă nu au intrat la pace până la urmă, o înțelegere pentru aceste alegeri o au. Și este firească, este absolut logică această raliere a forțelor care reprezintă corupția în fața unui inamic comun: dincolo de ce au ei de împărțit, frica față de o justiție reformată îi unește.”

Analistul Valeriu Pașa este și unul din observatorii care cred că, forțat de dorința de a câștiga cu orice preț un nou mandat prezidențial, Igor Dodon ar fi mers până într-acolo încât să fi avut o înțelegere cu fostul democrat fugar, care, e de presupus, la fel de mult ca Dodon însuși și-ar dori o înfrângere sigură în acest scrutin a Maiei Sandu.

* * *

Alexei Tulbure, analist politic, fost ambasador la ONU și Consiliul Europei
Alexei Tulbure, analist politic, fost ambasador la ONU și Consiliul Europei

Alexei Tulbure, un alt analist de la Chișinău, vorbind zilele trecute într-un interviu din „Cronica electorală”, emisiunea zilnică a Europei Libere dedicată alegerilor:

„Înaintarea Violetei Ivanov are un scop: Violeta Ivanov ca un candidat care n-a intrat în turul doi o să iasă și o să vorbească două săptămâni că, iaca, noi îl susținem pe Igor Dodon, pentru că el e unicul ș.a.m.d. Deci, încă o voce care are un statut oarecare în politicul moldovenesc în favoarea lui Igor Dodon. Șor lucrează acum pentru Igor Dodon.”

Leo Litra, analist moldovean stabilit de mai mulți ani la Kiev, invitat și el zilele trecute în „Cronica electorală” a Valentinei Ursu, definea astfel dimensiunile viitorului scrutin electoral moldovean:

„Mie nu mi se pare că moldovenii au de ales între două lumi, în sensul că diviziunea nu trebuie să fie Est-Vest. Eu cred că, având în vedere tot ce am văzut noi în ultima perioadă – imagini video cu așa-numitul „kuliok” și toată prestanța acestor doi lideri – Igor Dodon și Maia Sandu –, cred că lumea trebuie să aleagă anume din acest considerent. Acum, chiar dacă acest mesaj este vehiculat foarte des în campanii, parteneriat strategic cu Rusia sau cu Uniunea Europeană ș.a.m.d., eu cred că aceste lucruri în acest moment sunt mai puțin importante, pentru că Moldova n-o să poată avea o politică externă puternică și n-o să poată apăra interesele sale, indiferent cu cine va interacționa, dacă nu este puternică pe interior.”

Dar iată cum așeza scrutinul moldovean într-un context mai larg, internațional, Iulian Chifu, analistul de la București, care la fel i-a vorbit Valentinei Ursu în aceste zile într-un interviu:

Există toate premisele ca aceste alegeri să nu fie recunoscute la nivel internațional

„În primul rând, trebuie spus că a scăzut în mod dramatic interesul pentru Republica Moldova, că atât timp cât Republica Moldova nu reușește să pună pe masă argumente viabile ale unui drum proeuropean, ale unor reforme, ale unui mers constant în direcția apropierii de Uniunea Europeană, din contra, opțiunile sale sunt de îndepărtare de Uniunea Europeană, firește că și interesul scade în mod dramatic. Și am văzut manevre subversive, modificări la Codul electoral, implicări în deschiderea secțiilor de votare în Federația Rusă sau cele pentru regiunea separatistă. Deci există toate premisele ca aceste alegeri să nu fie recunoscute la nivel internațional, cel puțin la nivel european.”

Declarații ca cele ale lui Iulian Chifu, care ar trimite la o posibilă fraudare a alegerilor prezidențiale moldovene, au apărut în spațiul public de la începutul acestei campanii și merită probabil o punere în ordine cât mai atentă. Dar aceasta este o posibilă temă pentru un nou podcast.

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG