Președinta în exercițiu a OSCE, ministrul de externe al Suediei, doamna Ann Linde, va întreprinde o vizită în Republica Moldova, pe 17 februarie. Ea urmează să aibă întrevederi cu președinta Maia Sandu, prim-ministrul interimar și ministrul afacerilor externe și integrării europene al Republicii Moldova, Aureliu Ciocoi. De asemenea, vor fi discuții cu vicepremierul pentru reintegrare, Olga Cebotari, precum și cu președinta Parlamentului, Zinaida Greceanîi, împreună cu membrii delegației legislative la Adunarea Parlamentară a OSCE. La Bender, ea se va întâlni cu liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, și reprezentantul politic al administrației regiunii transnistrene, Vitali Ignatiev. Ce așteptări sunt de la această vizită?
La recenta întrevedere pe care a avut-o președinta Maia Sandu cu șeful Misiunii OSCE la Chișinău, Claus Neukirch, șefa statului spunea că formatul „5+2” rămâne platforma de bază pentru procesul de negocieri, care trebuie să lucreze în interesul oamenilor și să includă o serie de subiecte, inclusiv pe dimensiunea umanitară, a drepturilor omului, social-economică și cu privire la libertatea de circulație, și a repetat că lupta împotriva corupției și contrabanda sunt unele dintre cele mai importante priorități ale sale. Urmează o primă întâlnire a președintei Maia Sandu cu un președinte în exercițiu al OSCE. Expertul în securitate Ion Leahu califică această vizită drept una de curtoazie și iată de ce:
Ei vor să vadă ce li se va propune aici, în teritoriu...
„În fiecare an, Misiunea OSCE începe anul cu întâlniri cu principalii factori în problemele de care este preocupată. Deci, atât Misiunea OSCE, cât și reprezentantul Suediei nu poate să vină cu anumite soluții sau anumite propuneri. Ei vor să vadă ce li se va propune aici, în teritoriu, dar politicul Republicii Moldova este ocupat cu altceva și nu-i capabil să elaboreze ceva important.”
Europa Liberă: Maia Sandu pentru prima dată va discuta cu un președinte în exercițiu al OSCE de când a preluat mandatul de șef al statului.
Ion Leahu: „În limba rusă asta se numește «сверить часы», adică să vadă cam care este atitudinea, abordarea din partea Chișinăului a problemelor care ar putea fi examinate pe parcursul acestui an, când Suedia este copreședinte al OSCE-ului, și nimic mai mult. Eu nu cred că Chișinăul are pregătit un program amplu care ar trebui să fie de urgență examinat între partenerii de negocieri.”
Europa Liberă: Ce ar trebui să propună Chișinăul, autoritățile Republicii Moldova președinției în exercițiu a OSCE? Ce propunere ar putea să facă, ce sugestii ar putea să-i transmită ca să urnească carul din loc pe dosarul reglementării transnistrene?
Ion Leahu: „Dacă este vorba de reintegrare, apoi această problemă trebuie să fie în capul mesei - reintegrarea teritorială a statului, dar cu un șir mare de probleme complementare, care ar consolida această poziție și ar demonstra clar calea cum vrem noi, cum vedem noi soluționarea acestei probleme, care sunt etapele și unde și cu ce partenerii noștri ar putea să ne ajute.”
Cristina Lesnic, care a demisionat în noiembrie anul trecut din funcția de vicepremier pentru reintegrare, a declarat Europei Libere că nu e nevoie să se discute la nesfârșit de pachete la pachete, dar să se ajungă și la subiecte de securitate din coșul trei și sugerează că Suedia ar putea avea un cuvânt greu de spus despre soluționarea conflictului transnistrean pe platformele internaționale.
Drepturile omului trebuie să fie prioritatea zero pentru Chișinău și pentru dialogul dintre Chișinău și Tiraspol...
„Eu sunt sigură că, așa cum au fost menționate deja prioritățile pentru președinția în exercițiu (OSCE – n.r.), drepturile omului trebuie să fie prioritatea zero pentru Chișinău și pentru dialogul dintre Chișinău și Tiraspol. O linie diferită de ceea ce a fost până acum a fost și promovarea egalității de gen, inclusiv pe platforma OSCE. De aceea, reieșind din faptul că avem un actor foarte puternic pentru anul 2021, probabil că cel mai frumos și cel mai așteptat la momentul actual ar fi să fie promovată dimensiunea drepturilor omului pentru consolidarea măsurilor de încredere între ambele maluri ale Nistrului.”
Europa Liberă: Dar dacă, deocamdată, pe aspecte politice nu se suprapun interesele Chișinăului, autorităților Republicii Moldova cu cele ale autorităților de la Tiraspol, credeți că se poate face un pas înainte?
Cristina Lesnic: „Tot ce ține de soluția politică pentru reglementarea conflictului transnistrean poate fi discutat în formatul „5+2”, dar și construită agenda astfel încât președinția în exercițiu să amplifice rolul fiecărui actor pe această platformă, parametrii, condițiile, deci trebuie să vină soluția inclusiv de la Chișinău.”
Europa Liberă: Și cel mai probabil Chișinăul nu are formalizată o asemenea decizie?
Cristina Lesnic: „Există o platformă trilaterală care a fost deschisă în anii trecuți - parlamentul, președinția și guvernul. Eu cred că trebuie să fie explorată această platformă pentru a găsi un consens comun, pentru a discuta aceste aspecte și a interveni atunci cu o soluție sau cu o propunere de subiect pe agenda de discuție în formatul „5+2”.”
Europa Liberă: A existat o pauză lungă și în negocierile din formatul „5+2”, dar vin foarte multe critici la adresa acestui mecanism, că nu are curajul să deschidă coșul trei politic, care presupune acordarea unui statut acestei regiuni transnistrene. Chiar atât de greu să fie acest lucru?
Cristina Lesnic: „În toate declarațiile ministeriale ale OSCE care sunt adoptate la sfârșitul fiecărui an nu există nicio condiție prin care să fie menționat că se discută coș după coș, există foarte clar formulată această prevedere, că se discută toate subiectele în paralel pe toate coșurile. Reieșind din faptul că noi am avut o experiență mai puțin frumoasă în legătură cu pandemia, au fost conturate alte realități, cele ce țin de securitate și de drepturile omului. Eu cred că deja este timpul să fie discutate aceste subiecte în formatul „5+2”.”
