Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și vă prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene.
Din sumarul ediţiei:
Prima ninsoare din ultimii doi ani în regiunea transnistreană. Chişinăul a solicitat amânarea aplicării interdicției ieșirii spre Ucraina a mașinilor cu numere de înmatriculare transnistrene. Ecourile vizitei la Kiev a președintei Maia Sandu – opinii de la Chişinău și Tiraspol. Și despre cum și când va ajunge vaccinul anti-Covid în Republica Moldova – pe malul drept și în regiunea transnistreană.
***
Pentru început, o sinteză a principalelor evenimente ale săptămânii trecute.
„Nu există premise pentru un conflict, nu există niciun fel de neînțelegere cu oamenii de pe malul stâng al Nistrului”, a declarat președinta Maia Sandu la o întrevedere cu Claus Neukirch, șeful Misiunii OSCE în Moldova. Aceasta a subliniat că sprijină principiul exclusiv pașnic al soluționării conflictului și a spus că „cetățenii din regiunea transnistreană sunt cetățeni ai Republicii Moldova, iar între locuitorii de pe cele două maluri nu există niciun fel de neînțelegere sau dușmănie”. Maia Sandu a repetat că „formatul 5+2 rămâne platforma principală pentru procesul de negocieri” și că „lupta împotriva corupției și contrabandei este una dintre cele mai importante priorități” ale noului șef de stat.
Administrația de la Tiraspol a decis să permită persoanelor care s-au însănătoșit după Covid-19 să intre în regiunea separatistă fără a sta în izolare sau a prezenta un test negativ. Permisiunea însă va fi valabilă doar două luni după însănătoșire. Vor putea intra în regiune și cei care au primit vaccinul anti-Covid. Totuși, pentru a pleca din stânga Nistrului va fi în continuare nevoie de o aprobare din partea administrației de la Tiraspol, scrie presa din regiune. Interdicția de a circula liber a fost impusă de Tiraspol în luna martie a anului trecut, formal pentru a opri răspândirea epidemiei de covonavirus. Experții în sănătate notează însă că în ultimele luni rata de infectare în stânga Nistrului este mai mare decât media pe Republica Moldova.
R.Moldova ar putea primi primele vaccinuri anti Covid-19 pe platforma Covax „în primele săptămâni ale lunii februarie”, a anunțat un oficial OMS. „Vaccinul e pe drum. Acum sarcina este să ne pregătim să-l primim. Organizarea vaccinării trebuie să fie o prioritate națională pentru toate țările și trebuie să ne asigurăm că vaccinul nu doar va veni, dar va fi și păstrat sau administrat în siguranță“, a spus Oleg Beneș, reprezentant al OMS Europa.
Liderul comuniștilor transnistreni, Oleg Horjan, aflat în detenție la Tiraspol pentru organizarea unui protest pașnic, spune într-o scrisoare deschisă adresată lui Vadim Krasnoselski că Holdingul Sheriff, care controlează de facto nu doar viața economică, ci și pe cea politică a regiunii transnistrene este „o tumoare canceroasă care a pătruns în toate domeniile și împiedică o dezvoltare normală și sănătoasă”. Acesta cere eliminarea acestei structuri și a oamenilor ei din toate instituțiile și judecarea acestora în cadrul unor procese publice, eliminarea schemelor de corupție și reorientarea tuturor resurselor către oameni și dezvoltarea regiunii. Horjan mai cere eliberarea tuturor deținuților politici din închisorile transnistrene și organizarea de alegeri libere și democratice. Horjan a fost condamnat la 4 ani și 6 luni de închisoare pentru organizarea unui miting pașnic în centrul Tiraspolului, pe 6 iunie 2018, împotriva actualei puteri.
Temperaturile scăzute din ultimele zile nu au împiedicat administrația de la Tiraspol să continue exercițiile militare din așa-numita armată transnistreană. Militarii au fost treziți de alarma de luptă, au primit arme și muniții, au pregătit tehnica și au efectuat un marș cu exerciții de tragere la țintă. Exercițiile militare sunt o constantă în regiunea transnistreană, acestea pot avea loc chiar și de câteva ori pe săptămână. Pe rețelele de socializare apar destul de frecvent postări sau comentarii ale locuitorilor regiunii care spun că în apropierea localității lor se aud împușcături sau explozii.
Ucraina a scos Republica Moldova de pe „lista roșie” a țărilor cu cel mai mare risc de infectare cu COVID-19. În practică, acest lucru înseamnă că moldovenii pot trece frontiera Ucrainei fără să prezinte un test negativ la COVID-19 și fără să stea în carantină. Totuși, la intrarea în Ucraina, trebuie să prezinte polița de asigurare medicală, care să acopere costurile unui eventual tratament pentru Covid-19. La rândul ei, Ucraina nu se află pe „lista roșie” actualizată săptămânal de autoritățile moldovene.
Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a admis o parte din plângerile depuse de Ucraina în legătură cu invadarea Crimeii de către Rusia în 2014. Ucraina a depus o plângere invocând o presupusă încălcare regulată a drepturilor omului în perioada invaziei, între februarie și martie 2014, potrivit unei declarații a Curții. Acuzațiile admise de CEDO se referă la exercitarea de către Rusia a jurisdicției extrateritoriale asupra Crimeii, rețineri ilegale de persoane și intimidare.
Și opozantul rus Alexei Navalnîi a fost reținut sâmbătă seara la Moscova, pe aeroportul de la Șeremetievo, imediat după aterizarea avionului cu care se întorcea din Germania, unde a urmat tratamentul și reabilitarea după otrăvirea cu Noviciok.
O investigație independentă a arătat că în spatele acestei otrăviri ar fi stat serviciile secrete din Rusia, scopul fiind eliminarea celui mai vocal oponent și critic al președintelui rus Vladimir Putin.
***
Prima ninsoare din acest an a adus nu doar bucurie copiilor din regiunea transnistreană, dar și o creștere a numărului de persoane care au avut nevoie de ajutorul de urgență al unui traumatolog.
Departamentul de interne de la Tiraspol a cerut copiilor să nu se joace în apropierea drumurilor circulate de mașini și mai ales să nu se dea cu sania pe dealurile din apropierea șoselelor. Responsabilii avertizează și asupra pericolului pe care îl prezintă gheața subțire de pe râuri și lacuri și cere părinților să nu-și lase copiii să se joace nesupravegheați pe gheața formată în urma gerurilor de la sfârșitul săptămânii. A crescut și numărul accidentelor de mașină din cauza poleiului. Peste 600 de angajați ai serviciilor de salubritate și 80 de unități de tehnică au fost mobilizate pentru deszăpezire, însă oricum o parte din drumuri și trotuarele au devenit adevărate patinoare.
Corespondenții noștri la Tiraspol și Bender au ieșit în stradă pentru a întreba trecătorii cum a fost pentru ei venirea primei zăpezi, de altfel prima zăpadă mai consistentă căzută în regiune în ultimii doi ani, și cum s-au descurcat serviciile de salubritate.
VOX
- Drumurile sunt oricum sparte la noi, înseamnă că nu-și fac treaba așa cum trebuie. În jur sunt doar gropi, trotuare nu sunt, gropile de aici de unde stăm noi sunt deja de trei ani. Oamenii scriu pe rețelele de socializare, s-au adresat și deputatului local… Nici nu mai știu cine e responsabil – deputații sau serviciile de salubrizare și întreținere.
- Eu sunt mulțumit de cum își fac treaba, și eu mai fac curat uneori în curtea blocului.
- Trebuie să facă ceva și cu gheața, să o spargă, ca oamenii să nu lunece pe trotuare.
- Eu sunt mulțumit, mie mi se pare că își fac treaba bine.
- E ghețuș mare, demult nu am mai prins așa ceva. În curtea blocului la noi chiar se curăța bine, dar pe străzi - nu prea.
***
Săptămâna trecută deputatul Platformei DA, Igor Munteanu, a anunțat că autoritățile de la Chişinău au solicitat amânarea aplicării interdicției ieșirii spre Ucraina a mașinilor din regiunea transnistreană neechipate cu numere neutre și cu simbolul MD, înțelegere care ar fi trebuit să intre în vigoare pe 15 ianuarie. Solicitarea este conținută într-o notă diplomatică trimisă la Kiev de Ministerul moldovean de Externe. Igor Munteanu notează că nota nu indică motivele şi nici perioada de amânare a aplicării înțelegerii convenite cu Ucraina acum un an. „Nu este clar, notează deputatul, nici ce are de câştigat politic sau economic Chişinăul din această amânare, care nu reflectă scopul de aplicare graduală a legilor Republicii Moldova asupra acestui teritoriu, şi nici de adaptare a cetăţenilor din stânga Nistrului la noile realităţi politice”.
Într-un comentariu oficial, Ministerul de Externe, prin vocea purtătorului său de cuvânt, Daniel Vodă, spune că s-a amânat aplicarea interdicției ieșirii spre Ucraina a mașinilor cu numere transnistrene întrucât populația din stânga Nistrului nu a apucat să se informeze suficient despre această cerință.
„Autoritățile de la Chișinău și Kiev au planificat ca, începând cu data de 15 ianuarie 2021, mijloacele de transport din regiunea transnistreană să poată traversa frontiera de stat a Republicii Moldova, inclusiv cu Ucraina, în condițiile în care dețin plăcuțe cu numere de înmatriculare neutre, agreate în cadrul procesului de negocieri însoțite cu semnul distinctiv al statului „MD”.
Cu toate acestea, nu au fost întreprinse măsuri suficiente pentru a informa cetățenii din regiunea transnistreană a Republicii Moldova despre noile reglementări, existând riscul apariției unor inconveniențe majore pentru locuitorii din stânga Nistrului.
În situația dată și având în vedere perioada restrânsă până la data propusă inițial de Republica Moldova pentru punerea în aplicare a noilor reglementări, s-a convenit asupra amânării termenului de aplicare, perioadă în care să se lucreze intens la informarea deținătorilor de mijloace auto din regiunea transnistreană, oferindu-le timp pentru a se conforma noilor cerințe.”
Ministerul de Externe de la Chişinău nu a anunțat când vor intra totuși în vigoare înțelegerile cu Ucraina.
Într-un comentariu postat pe Facebook, Alexandru Flenchea, care a deținut funcția de vicepremier responsabil pentru reintegrare în perioada în care s-a convenit cu Ucraina oprirea circulației pentru mașinile cu numere transnistrene, pare să nu fie de acord cu afirmația din comunicatul externelor că nu ar fi existat suficient timp pentru informarea locuitorilor regiunii transnistrene. Mai mult, Alexandru Flenchea susține că Republicii Moldova era pregătită încă acum un an pentru adoptarea acestei măsuri.
„În perioada 10-20 ianuarie 2020, scrie Alexandru Flenchea, în regim de testare Poliția de Frontieră a suspendat accesul în afara țării pentru automobilele din regiunea transnistreană neînmatriculate de către Agenția Servicii Publice. Am constatat atunci, după procesarea informațiilor de la Poliția de Frontieră, că suntem pregătiți să asigurăm aplicarea prevederilor tratatelor bilaterale moldo-ucrainene, dar și a angajamentelor de bunul management al frontierei în cadrul trilateral al Misiunii UE EUBAM, într-o manieră care să servească intereselor statelor noastre, dar și să asigure respectarea drepturilor tuturor locuitorilor țării, inclusiv celor din regiunea transnistreană.
Ca urmare, continuă Alexandru Flenchea, pe 11 martie 2020 Guvernul a oferit locuitorilor regiunii și oportunitatea de schimbare a permiselor de conducere transnistrene în unele legale și recunoscute la nivel internațional – cele eliberate de autoritățile Republicii Moldova. În rezultatul discuțiilor am convenit cu partea ucraineană ca începând cu 15 ianuarie 2021 accesul peste frontiera de stat moldo-ucraineană să fie acordat doar acelor mijloace de transport, care au fost înmatriculate în baza legislației Republicii Moldova, fie cu plăcuțe obișnuite, fie cu cele de format „neutru” pentru locuitorii regiunii transnistrene. Această înțelegere a fost confirmată pe 13 martie 2020. Iar perioada de până în ianuarie 2021 ar fi trebuit să dea timp oamenilor să beneficieze de mecanismul de legalizare a autoturismelor”, mai notează fostul vicepremier pentru reintegrare, Alexandru Flenchea.
Amintim că în septembrie s-au împlinit doi ani de la lansarea mecanismului ce permite accesul mijloacelor de transport din stânga Nistrului și municipiul Bender în traficul rutier internațional. În această perioadă, circa 4 mii de mașini au primit plăcuțe neutre la ghișeele din Râbnița și Tiraspol. Potrivit datelor oficiale, pe durata a doi ani, peste hotarele Republicii Moldova s-au deplasat 1.143 de unităţi de transport cu numere neutre, ceea ce constituie 4.718 traversări atât pe sensul de intrare spre România, cât şi pe sensul de intrare spre Ucraina. Din 2019 și până în luna august 2020, la Agenţia Servicii Publice au fost schimbate aproape 8.400 de permise de conducere transnistrene în cele de model naţional ale Republicii Moldova.
***
Săptămâna trecută a avut loc și prima vizită externă a președintei Maia Sandu. Kievul a fost prima destinație externă, după ce mai devreme la Chişinău a fost în vizită președintele României, Klaus Iohannis. În declarațiile făcute la Kiev după întâlnirea Maiei Sandu cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski nu s-a pus accent prea mare pe subiectul transnistrean, cei doi șefi de stat au vorbit despre intensificarea cooperării pentru continuarea drumului european și obținerea vaccinului anti-covid-19, dar și pe întărirea securității celor două state vecine, ambele cu statut de asociat la UE și ambele confruntate cu conflicte teritoriale sprijinite de Rusia.
De ce este importantă relația cu Ucraina – Diana Răileanu a discutat subiectul cu fostul ministru adjunct de Externe, Iulian Groza, director executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene.
Iulian Groza: „Dacă e să ne referim la relațiile dintre Republica Moldova și Ucraina la nivelul conducerii statelor, evident că acestea au lipsit deja de mai mulți ani, în special de la preluarea mandatului precedent de către Igor Dodon. Evident că lipsa unui contact permanent important la nivelul șefilor de state între două țări vecine, și Ucraina este un vecin important al Republicii Moldova, dacă doriți, este un scut strategic al Republicii Moldova și evident că astăzi este foarte importantă această relație cu Ucraina, de altfel cum este importantă și relația noastră cu România, dar și cu alți parteneri strategici pe care îi are Republica Moldova.
Și evident că vizita are și o importanță simbolică, este prima vizită a președintei Maia Sandu în afara țării și după vizita președintelui Iohannis de la sfârșitul anului trecut în Republica Moldova și, respectiv, această vizită la Kiev, într-un fel, primul obiectiv pe care și l-a asumat președinta Sandu se realizează, Republica Moldova iese din izolare, Republica Moldova începe să-și restabilească relațiile cu vecinii.”
Europa Liberă: Dle Groza, dar când spuneți că Ucraina este un scut strategic important, la ce vă referiți?
Iulian Groza: „Ucraina, ca și Republica Moldova, este afectată de mai multe amenințări la adresa securității. Noi avem o problemă comună, nerezolvată, într-un fel este comună fiindcă ține de regiunea transnistreană. Și existau mai multe inițiative în care Ucraina a participat și participă pentru a contribui la soluționarea acestui diferend de mai mulți ani, dar au existat și mai multe inițiative care au contribuit la consolidarea frontierei moldo-ucrainene, inclusiv la monitorizarea ei, inclusiv cu suportul Uniunii Europene prin intermediul Misiunii EUBAM.
În anul 2019 a fost lansată o inițiativă importantă: stabilirea punctelor comune de trecere a frontierei pe teritoriul ucrainean, inclusiv pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene. Este o inițiativă importantă lansată atunci, care astăzi cred că poate fi readusă în discuție și realizată cu mai multe rezultate, în special pe partea ucraineană. Iată anume din perspectiva dată, evident că Ucraina fiind și ea astăzi amenințată de riscul de securitate și chiar având o parte din teritoriul său anexată ilegal de către Federația Rusă, având un conflict în derulare în zona Donbasului, astăzi practic Ucraina protejează, într-un fel sau în altul, inclusiv Republica Moldova din perspectiva securității.”
Europa Liberă: Dacă ați trece în revistă cele mai importante subiecte de pe agenda de discuții Chișinău-Kiev, pe lângă cele de securitate la care v-ați referit, care ar fi acestea?
Probabil unul dintre subiectele cele mai importante este subiectul contrabandei
Iulian Groza: „Ucraina este principala țară de tranzit pentru produsele de origine din Republica Moldova pentru spațiul estic, Ucraina este un partener economic și comercial important al Republicii Moldova, o țară care produce energie electrică, o țară din perspectiva dată importantă pentru Republica Moldova. Dar probabil unul dintre subiectele cele mai importante este subiectul contrabandei, contrabandei cu țigări, cu produse alcoolice, cu alte produse.
Știm foarte bine că combaterea contrabandei este unul dintre obiectivele președintelui Ucrainei la nivel național. Republica Moldova, de asemenea, este afectată puternic de acest flagel și cu siguranță Republica Moldova și Ucraina pot face mult mai mult pentru a-și crește nivelul de eficiență în combaterea acestui flagel printr-o cooperare mai intensă la nivelul autorităților. Dar evident că transmiterea unui mesaj puternic la nivel de președinți în prioritizarea agendei de luptă cu această contrabandă va transmite un semnal puternic pentru autoritățile competente din ambele țări și, într-un fel sau în altul, va ajuta la contracararea acestui flagel.
Sunt și alte subiecte nu mai puțin importante care țin de domeniul ecologic sau poate chiar ar putea fi unul dintre subiectele-cheie legate de situația ecologică a bazinului râului Nistru, lucru legat de activitatea complexului hidroelectric de la Novodnestrovsk și posibilul impact negativ al activității acestui complex hidroelectric reprezintă un risc, reprezintă o amenințare care trebuie soluționate, care trebuie prevenite de ambele părți.”
Europa Liberă: Și spre final, dle Groza, atât Republica Moldova, cât și Ucraina sunt membre ale Parteneriatului Estic. Din acest punct de vedere, cum vă așteptați să se completeze aceste două state?
Iulian Groza: „Cred că este important să vedem cum această relație bilaterală relansată între Republica Moldova și Ucraina ar putea să contribuie la avansarea europeană a celor două țări, având în vedere statutul lor de state asociate, inclusiv din perspectiva summitului Parteneriatului Estic, care urmează să fie organizat în primăvara acestui an. Deci, este foarte important ca Republica Moldova și Ucraina să-și consolideze pozițiile și obiectivele pentru ca să poată să stabilească cu Uniunea Europeană o agendă mult mai ambițioasă pentru o perioadă imediat următoare, care inclusiv ar putea să ajute Republica Moldova și Ucraina să-și consolideze legăturile fizice. Aici vorbim de infrastructură – poduri, drumuri, din punctul de vedere al comerțului, din punctul de vedere al domeniului energetic și din punctul de vedere al securității, inclusiv în ceea ce privește cooperarea dintre autoritățile competente în combaterea diferitelor riscuri de securitate și diferitelor infracțiuni transfrontaliere care, din păcate, au loc și astăzi – vorbim despre contrabandă.”
***
Vizita Maiei Sandu a fost urmărită cu atenție și la Tiraspol, iar aspectele care au atras atenția cel mai mult au fost discuțiile legate de demilitarizarea regiunii transnistrene și păstrarea integrității teritoriale a Republicii Moldova și Ucrainei în limitele frontierelor recunoscute internațional.
Corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul, a discutat subiectul cu Anatoli Dirun, directorul Școlii de studii politice de la Tiraspol.
Anatoli Dirun: „Ambele capitale, și Chişinăul, și Kievul, erau interesate de organizarea acestei întâlniri din mai multe motive. Ucraina – pentru că din 2016 nu au existat niciun fel de contacte cu Chişinăului oficial, din momentul alegerii lui Igor Dodon în funcția de președinte. Și, având în vedere factorul Donbas, pentru Kiev era de o importanță principială să aibă în „spatele frontului”, dacă pot spune așa despre Republica Moldova, un interlocutor cu care să fie pe aceeași lungime de undă.
Pentru Moldova, la rândul ei, pentru Maia Sandu, vizita la Kiev a avut pe de o parte o semnificație simbolică, demonstrând o relansare a relațiilor, iar pe de altă parte Maia Sandu a „testat terenul”. Nu este un secret faptul că Chişinăul și Kievul au nu doar multe teme comune, ci și un șir de momente discutabile, începând de la exportul produselor ucrainene pe piața moldovenească și ajungând la construirea centralei hidroelectrice de la Novodnestrovsk, pe Nistru.
Însă nu cred că vizita a fost cu mul mai mult decât doar una de curtoazie. Victor Chirilă, directorul executiv al Asociației pentru Politică Externă, spunea, și sunt de acord cu el, că o adevărată relansare a relațiilor dintre cele două țări se va produce după alegerile anticipate din Republica Moldova, când ar fi posibil ca Maia Sandu să obțină o majoritate parlamentară și, respectiv, Guvernul.”
Europa Liberă: Cei doi șefi de stat au discutat despre sectorul electroenergetic, despre necesitatea de a diversifica livrările. Și în acest context la Tiraspol apar îngrijorări în legătură cu faptul că Republica Moldova ar putea renunța la curentul electric contractat de la Centrala electrică de la Cuciurgan, din regiunea transnistreană. Această centrală este unul din cei cinci cei mai mari plătitori de impozite în bugetul transnistrean. Credeți că în urma discuțiilor de la Kiev Transnistria ar putea pierde o parte din contractul pentru livrările pe curent electric?
Anatoli Dirun: „Dacă analizăm calitatea livrărilor actuale către piața Republicii Moldova, vedem că din momentul semnării contractului cu centrala de la Cuciurgan nu a existat niciun incident în care să fi existat probleme de furnizare de curent electric. Asta, în timp ce atunci când Ucraina a livrat o parte din curentul necesar Republicii Moldova au existat momente când Chişinăul a semnalat că contractul nu a fost respectat complet de partea ucraineană.
Iată de ce subiectul trebuie privit sub două aspecte. Pe de o parte, este o chestiune de calitate a livrărilor, adică a asigurării constante cu curent electric. Pe de altă parte, este componenta financiară, adică oferta de preț.
Atunci când în luna martie va veni momentul semnării unui nou contract de livrare de curent electric Republicii Moldova, vom vedea la modul practic ce însemnă declarațiile celor doi șefi de stat, cât din cota de necesități este gata să preia Ucraina și cât de pregătit este Chişinăul să diversifice la modul real livrările de curent electric. Adică câte procente din piață este gata să dea părții ucrainene.”
În prezent nu putem vorbi despre mecanisme concrete pe care le-ar putea propune fie Chişinăul, fie Kievul în privința demilitarizării…
Europa Liberă: În declarațiile finale ale celor doi președinți s-a spus și că anumite eforturi vor fi orientate către demilitarizarea țărilor. Ar putea acest lucru însemna că Ucraina și Moldova vor interacționa activ pentru a înlocui formatul de pacificare și a scoate militarii ruși din Transnistria?
Anatoli Dirun: „Astăzi, în această situație concretă, aceste declarații cred că pot fi interpretate ca gest reciproc de bune intenții. În prezent nu putem vorbi despre mecanisme concrete pe care le-ar putea propune fie Chişinăul, fie Kievul în privința demilitarizării, dacă e să ne referim concret la retragerea trupelor ruse din Transnistria.
În ceea ce privește integritatea teritorială, este vorba despre poziția tradițională a Chişinăului care este susținută de Kiev: Moldova este indivizibilă în limita frontierelor recunoscute internațional și Transnistria este parte componentă a Republicii Moldova. Așa că această poziție nu a fost o noutate pentru Tiraspol. Dar nu văd mecanisme reale care să pună în aplicare aceste declarații.
Eu cred că un mecanism real și o politică coordonată dintre Kiev și Chişinău în raport cu Tiraspol poate apărea doar după intrarea în funcție a noului președinte al Statelor Unite ale Americii, confirmarea noii echipe a Departamentului de stat și, respectiv, aprobarea concepției de politică externă a administrației americane în raport cu țările din spațiul post-sovietic și din bazinul Mării Negre.”
***
Să precizăm că poziția Statelor Unite ale Americii în ceea ce privește reglementarea transnistreană a rămas mereu neschimbată, în susținerea integrității teritoriale a Republicii Moldova.
Săptămâna aceasta, miercuri, pe 20 ianuarie, la Washington are loc inaugurarea noului președinte american Jos Biden.
În 2011, în calitatea lui de atunci de vice-președinte al SUA, Joe Biden a vizitat Republica Moldova, care în acei ani era un lider promițător al reformelor și democratizării în regiune.
Într-un discurs ținut în fața a mii de oameni la Chişinău, în scuarul Teatrului Național de Operă și Balet, Joe Biden i-a îndemnat pe moldoveni să-şi continue calea reformelor democratice şi integrării europene, asigurându-i că Statele Unite le vor fi alături pe acest drum.
El s-a referit și la sprijinul Statelor Unite pentru soluţionarea problemei transnistrene, spunând că Republica Moldova trebuie să-şi menţină suveranitatea şi integritatea teritorială. Iată ce a spus atunci Joe Biden:
„În ceea ce privește Transnistria, America a susținut și va continua să susțină o soluționare, dar nu orice fel de soluționare, ci una care să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a Moldovei, în hotarele ei recunoscute internațional. Viitorul Transnistriei este în interiorul Moldovei, alături cu comunitatea europeană. Cetățenii Moldovei merită ca această dispută, care divizează țara de prea multă vreme, să se încheie,” declara noul președinte american, Joe Biden, în cadrul vizitei lui de acum aproape 10 ani în Republica Moldova.
***
Comisia naţională extraordinară de sănătate publică a aprobat Planul naţional de vaccinare anti-Covid 19 elaborat de Ministerul Sănătăţii şi experţi ai OMS. Vaccinurile vor fi primite pe linia platformei COVAX care va livra doar vaccinuri înregistrate oficial în statele occidentale. Planul nu vizează și locuitorii regiunii transnistrene, care sunt izolați în stânga Nistrului în urma deciziilor administrației de la Tiraspol și nu pot beneficia de programele naționale derulate în restul teritoriului Republicii Moldova.
Liderul transnistrean Vadim Krasnoselski a declarat că locuitorii din stânga Nistrului vor fi vaccinați cu vaccinul rusesc Sputnik-V. Krasnoselski a vorbit despre încheierea unui acord cu Federația Rusă privind furnizarea unui lot de vaccin rusesc în regiune. Subiectul a fost discutat în cadrul unei întâlniri la Moscova a lui Krasnoselski cu șeful adjunct al Administrației prezidențiale ruse, Dmitrii Kozak. Anunțul a fost făcut la începutul acestei luni, însă de atunci administrația transnistreană nu a mai dat detalii privind perioada în care vaccinul rusesc ar putea ajunge în regiunea transnistreană. În momentul în care a fost înregistrat în Rusia, vaccinul Sputnik-V fusese testat pe doar câteva zeci de persoane, motiv pentru care Organizația Mondială a Sănătății a îndemnat Rusia să respecte protocoalele internaționale, pentru a se asigura că vaccinul este eficient și sigur.
Revenind pe malul drept al Nistrului, să precizăm că Republica Moldova urmează să recepționeze vaccinul anti-Covid19 la sfârșitul lunii ianuarie, iar planul de imunizare prevede, între altele, că vaccinarea va începe din luna februarie. În prima etapă vor fi vaccinați lucrătorii din instituțiile medico-sanitare.
Cum se va desfășura programul național de vaccinare anti-COVID, a căutat să afle Alla Ceapai.
Primele doze de vaccin anti-Covid ar urma să ajungă în R. Moldova prin intermediul platformei internaţionale COVAX, creată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, urmând a se acoperi gratuit 20 la sută din necesarul de vaccinuri. Alte 30 la sută autorităţile moldovene intenţionează să le cumpere la prețuri avantajoase de pe aceeaşi platformă. Primul lot de vaccinuri este aşteptat la finele lunii ianuarie, a anunţat Ministerul Sănătăţii, fără a preciza însă cantitatea exactă şi tipul vaccinului.
Potrivit Planului de imunizare elaborat de Minister, vaccinarea va avea loc în trei etape, începând cu luna februarie. Primii vor fi vaccinați lucrătorii medicali din secţiile de reanimare, de terapie intensivă şi cei din spitalele cu profil Covid, iar ulterior şi alţi lucrători medicali. La etapa a doua vor fi vaccinate persoanele vârstnice de peste 60 de ani, cele din zona de risc, angajaţii structurilor de ordine şi ai sistemului educaţional. Etapa a treia va viza populația generală. Vor fi vaccinaţi inclusiv cei care s-au vindecat de Covid-19.
Cât va dura fiecare din aceste etape de imunizare? Cât de numeroase sunt categoriile de persoane care vor fi vaccinate prioritar? Câţi lucrători medicali vor fi implicaţi în procesul de imunizare? Sunt câteva din întrebările pe care le-am adresat Ministerului Sănătății într-o solicitare la care deocamdată nu am primit un răspuns. Nu e limpede deocamdată şi când vor ajunge cele 200 de mii de doze de vaccin promise de președintele României Klaus Iohannis.
Sistemul de sănătate este pregătit de a organiza procesul de imunizare
Prezentând luni planul naţional de imunizare, secretara de stat în ministerul Sănătății, Tatiana Zatîc, a respins criticile lansate de unii oficiali şi experţi precum că sistemul de sănătate nu ar fi pregătit pentru gestionarea procesului de vaccinare. „Sistemul de sănătate este pregătit de a organiza procesul de imunizare şi de a valorifica cantităţile de vaccinuri pe care ţara le va recepţiona indiferent de tipul vaccinului. În toate instituțiile medico-sanitare există condiții de păstrare pentru vaccin la temperatura +2-+8 grade. Centrele de sănătate publică deţin în dotare congelatoare care asigură temperatura de -20 de grade. Iar în cadrul ANSP există capacitatea de depozitare la temperatura -70 de grade fiind vorba de un congelator cu capacitatea de a depozita peste 100 de mii de doze de vaccin”.
Tatiana Zatîc a mai anunțat că până la finele lunii ianuarie ar urma să ajungă în ţară încă patru congelatoare, inclusiv două cu regim de temperatură de – 70 de grade la care se păstrează primul vaccin aprobat la nivelul Uniunii Europene, cel dezvoltat de Pzifer.
Imunizarea va fi gratuită, iar autorităţile în sănătate planifică să vaccineze populaţia în proporţie de 70 la sută. Datele celui mai recent studiu despre viziunile privind COVID-19 în R. Moldova, realizat în noiembrie 2020, arată că doar 30 la sută dintre cetăţeni acceptă vaccinul anti-Covid-19. Iar 70 la sută dintre respondenți sunt îngrijorați de siguranța vaccinării. Rămân în vigoare majoritatea restricţiilor actuale
Comisia naţională extraordinară de sănătate publică a precizat că situaţia epidemiologică rămâne nefavorabilă şi a decis să prelungească până pe 15 februarie starea de urgenţă în sănătate. Rămân în vigoare majoritatea restricţiilor actuale. Cluburile de noapte și alte unități asemănătoare rămân închise, prezența publicului în cinematografe, săli de concerte și case de cultură rămâne interzisă. Este permisă funcționarea teatrelor cu așezarea distanțată a spectatorilor și reluarea, din 16 ianuarie, a competițiilor sportive fără spectatori.
Aici e Radio Europa Liberă
