Din sumar:
Pregătiri de alegeri pe ambele maluri ale Nistrului – semne de întrebare cu privire la modul de participare a alegătorilor din regiunea transnistreană la scrutinul prezidențial din 1 noiembrie din Republica Moldova și campanie electorală pentru alegerile legislative care vor avea loc din stânga Nistrului pe 29 noiembrie. Evoluţiile în procesul de reglementare transnistreană au fost discutate la Viena în cadrul Consiliului Permanent al OSCE.
***
Pentru început, însă, o sinteză a principalelor evenimente ale săptămânii trecute.
Evoluţiile în procesul de reglementare transnistreană au fost discutate joi în cadrul Consiliului Permanent al OSCE de la Viena. Un comunicat al guvernului de la Chişinău spune că acţiunile unilaterale ale Tiraspolului privind instalarea posturilor ilegale de control de-a lungul liniei administrative, îngrădirea liberei circulaţii, precum şi degradarea situaţiei drepturilor omului în regiune au determinat o reacţie critică în cadrul Consiliului Permanent al OSCE din partea Statelor Unite ale Americii, a Ucrainei, Turciei, Uniunii Europene şi statelor aliniate acesteia. Chişinăul și-a exprimat regretul cu privire la lipsa progresului în retragerea trupelor ruse şi a muniţiilor de pe teritoriul Republicii Moldova.
Biroul de reintegrare din cadrul Guvernului de la Chişinău încearcă să asigure un echilibru între dreptul la vot și securitatea cetățenilor în timpul scrutinului prezidențial din 1 noiembrie, a declarat viceprim-ministra pentru Reintegrare, Cristina Lesnic, în cadrul unei conferințe online organizată de Institutul de Politici și Reforme Europene. „Faptul că te-ai născut în regiunea transnistreană nu trebuie să fie o piedică în exercitarea drepturilor constituționale”, a declarat Cristina Lesnic. Viceprim-ministra a subliniat că numărul locuitorilor din regiunea transnistreană cu acte emise de autoritățile constituționale a crescut permanent după introducerea regimului liberalizat de vize cu Uniunea Europeană. Potrivit datelor Agenției Servicii Publice, este vorba de 338 957 de persoane.
Comisia Electorală Centrală de la Chişinău a adoptat, marți, o decizie care interzice transportarea organizată a alegătorilor la secțiile de votare cerând să se interzică circulația autovehiculelor cu mai mult de opt locuri, în ziua alegerilor prezidențiale din 1 noiembrie. Decizia a fost luată pe fundalul îngrijorărilor exprimate de candidații opoziției în legătură cu faptul că alegători din stânga Nistrului pot fi aduși organizat să voteze la zecile de secții preconizate pentru ei pe malul drept, asemenea cazuri fiind semnalate la alegerile parlamentare din 2019.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat că el „contează” pe faptul că poporul Moldovei va „aprecia”, la apropiatele alegeri prezidențiale moldovene, eforturile președintelui pro-rus Igor Dodon de apropiere de Rusia, relatează agenția rusă de știri Tass. Putin a făcut declarația joi, răspunzând unei întrebări la un forumul de dezbateri „Valdai”. În cuvintele liderului rus, Moscova urmărește ce se întâmplă în jurul Moldovei și înțelege necesitățile poporului acesteia în planul dezvoltării democrației, dar și al dezvoltării economiei. Putin a spus că multe ramuri ale economiei moldovene „nu pot funcționa normal” fără Rusia, că nimeni nu are nevoie de vinurile moldovenești pe piața europeană și că „aceste produse nu sunt întrebate deocamdată nicăieri decât pe piața rusă”. Ziarul de Gardă citează date statistice care arată că peste 65% din exporturile moldovene sunt orientate către Uniunea Europeană. România este piața principală de export a produselor moldovene, cu o cotă de 19%, înaintea Rusiei. România importă și cele mai multe vinuri moldovene, în timp ce Rusia este pe locul trei, după Polonia, potrivit datelor pentru 2019.
Parlamentul European a acordat opoziției din Republica Belarus Premiul Saharov pentru libertatea conștiinței 2020. Anunțul a fost făcut de președintele instituției europene, David Sassoli. „Vreau să-i felicit pe membrii opoziției democratice din Belarus pentru curajul lor, pentru rezistența și determinarea pe care o demonstrează în fiecare zi. Ei continuă să apere libertatea de gândire și de expresie, valori pe care le susține premiul Saharov. Ei continuă să-și demonstreze forța în fața unui inamic foarte puternic. Dar ei sunt susținuți de faptul că violența nu poate învinge adevărul”, a declarat președintele Parlamentului European, David Sassoli. Protestele din Belarus au izbucnit după alegerile prezidențiale de pe 9 august, soldându-se cu câteva victime, sute de răniți și peste 10 mii de arestări.
În Statele Unite a avut loc a doua și ultima dezbatere televizată din cadrul campaniei electorale pentru alegerile din 3 noiembrie între președintele Donald Trump și democratul Joe Biden. Tradițional, ultima dezbatere prezidențială atinge și probleme de politică externă, dar de data aceasta pandemia de coronavirus și asigurările medicale au fost una din temele centrale ale dezbaterii, la fel ca amestecul altor state ca Rusia sau China în alegerile americane.
***
Pandemia de coronavirus ne-a schimbat în mare parte prioritățile și felul în care abordăm lucrurile obișnuite din viața noastră – de la călătorii la muncă și studii. Schimbări mari s-au produs și în viața artiștilor, iar majoritatea evenimentelor culturale au fost anulate sau au trecut în format on-line.
De 15 ani în orașul Camenca din stânga Nistrului toamna se adunau oameni de creație de pe ambele maluri ale Nistrului, dar și din mai multe țări din regiune și din Uniunea Europeană. În jur de 50 de pictori, sculptori, autori de mozaicuri și goblenuri din Moldova, Ucraina, România, Rusia, Belarus, Germania, Bulgaria, Polonia, Israel și Italia veneau în fiecare an la festivalul KamArt din Camenca. În acest an, această întâlnire nu a mai fost posibilă, iar pentru a marca aniversarea a 15 ani, organizatorii festivalului au deschis la Tiraspol o expoziție, care însă a fost inaugurată fără public. La expoziție sunt prezente peste o sută de lucrări – tablouri, icoane, sculpturi, goblenuri, păpuși – toate create de peste 40 de artiști din mai multe țări. Multe dintre lucrări sunt create chiar în perioada pandemiei. Puteți vedea mai jos câteva din lucrările prezentate la expoziția KamArt de la Tiraspol.
***
Și în regiunea transnistreană are loc o campanie electorală – acolo sunt în pregătire alegerile legislative generale și locale. Pe 29 noiembrie vor fi aleși cei 33 de deputați în Sovietul suprem, legislativul de la Tiraspol, și membrii consiliilor locale din toate localitățile subordonate administrației transnistrene. Nu este de așteptat ca scrutinul să aducă mari surprize – marea majoritate a candidaților înregistrați sunt membri ai partidului Obnovlenie, care controlează viața politică și economică a regiunii separatiste.
În pregătirea acestor alegeri, în această perioadă are loc înregistrarea candidaților, proces care se încheie săptămâna aceasta. Observatorii locali remarcă însă unele situații cel puțin ciudate în procesul înregistrării. Practic toți candidații care sunt cunoscuți ca fiind membri ai Partidului de la putere Obnovlenie se înregistrează în calitate de independenți. 32 de deputați din actuala componență și-au depus deja candidaturile pentru un nou mandat, și doar patru dintre ei s-au declarat membri ai Partidului Obnovlenie: președintele formațiunii, Galina Antiufeeva, și trei membri ai consiliului central al formațiunii.
Candidații cu adevărat de alternativă, cei care nu reprezintă partidul de la putere, de regulă nu sunt înregistrați. De multe ori refuzul de a înregistra candidatura nici măcar nu este explicat de autoritatea electorală din regiunea separatistă. Printre cei respinși sunt și fosta candidată pentru funcția de așa-numit „președinte al Transnistriei”, Irina Vasilaki, dar și fostul șef al raionului Dubăsari, Igor Mazur, foarte popular pentru activitatea lui din perioada primului „președinte” transnistrean Igor Smirnov.
Sunt și cazuri în care toți candidații „independenți” se retrag imediat ce în cursă se înscrie și un reprezentant al partidului de la putere, asigurându-i astfel câștigul la așa-zisele alegeri cu un singur concurent.
Se discută în stânga Nistrului și despre alegerile prezidențiale din 1 noiembrie. Chiar dacă oficial nu se anunță nimic, localnicii spun că nu este exclus să fie pus la punct și în acest an transportul organizat de votanți. Corespondentul nostru la Tiraspol, care a stat de vorbă cu mai mulți locuitori ai regiunii, spune că oamenii se așteaptă în acest an la o „creștere a tarifelor” informale pentru participare la alegeri. Și asta, pentru că în acest an va fi mai greu de ajuns la secțiile de votare. Alegătorii din stânga Nistrului vor putea folosi doar transport privat sau cu un număr de maxim opt pasageri. În plus, unele puncte de trecere ale așa-numitei „frontiere” administrative sunt închise și locuitorii regiunii vor trebui să facă un drum mai lung pentru a ajunge la secția de votare de pe malul drept.
Amintim că administrația de la Tiraspol a anunțat că va face o derogare de la regimul strict de carantină impus locuitorilor regiunii încă din luna martie pentru a le permite să meargă să voteze pe malul drept al Nistrului la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie. La scurt timp după acest anunț, Comisia electorală Centrală de la Chişinău a decis că va deschide pentru alegătorii transnistreni 42 de secții de votare în 22 de localități situate de-a lungul Nistrului și în municipiile Chişinău și Bălți, iar Biroul de reintegrare din cadrul Guvernului a anunțat că în regiunea transnistreană ar locui 247,6 mii de cetățeni moldoveni cu drept de vot.
Corespondentul nostru mai transmite că un alt factor care ar putea scădea prezența la votare a locuitorilor regiunii este și îngrijorarea acestora că așa-numiții grăniceri le vor cere la revenirea acasă să prezinte dovada că într-adevăr au fost la votare, și nu în altă parte. Adică le vor cere să prezinte buletinul de identitate moldovenesc cu ștampila de la secția de votare și astfel le vor trece datele personale în baza de date a administrației separatiste.
***
Cetățenii care revin din străinătate sunt potențiale surse de infecție
Produsul intern brut al regiunii transnistrene va scădea în acest an cu 14 la sută, din cauza crizei economice generate de pandemia de coronavirus. Pentru anul viitor, administrația de la Tiraspol estimează o creștere de 5,5 la sută, ceea ce va aduce economia regiunii la nivelul de la începutul anului 2019, potrivit unei prognoze a executivului de la Tiraspol. În acest moment însă indicatorii economici continuă să scadă. Volumul producției industriale a scăzut în septembrie cu 6,4 la sută. Pe fundalul crizei bugetare acute, liderul de la Tiraspol Vadim Krasnoselski a dat indicații ca toți locuitorii din stânga Nistrului care pleacă temporar din regiune să-și cumpere asigurare obligatorie de sănătate pentru cazul în care în timpul călătoriei se vor infecta cu Covid-19. „Cetățenii care revin din străinătate sunt potențiale surse de infecție, se spune într-un comunicat de la Tiraspol. În consecință, presiunea asupra sistemului de sănătate, și deci asupra finanțelor statului, crește”. Comunicatul mai spune că cetățenii care pleacă în afara Transnistriei la muncă își plătesc impozitele în țările în care lucrează, iar tratamentul, în caz de infectare cu Covid-19, se face din contul bugetului transnistrean, în plus, aceștia își expun concetățenii riscului contaminării. Acesta și este motivul pentru care administrația de la Tiraspol impune cumpărarea obligatorie a asigurării medicale la ieșirea de pe teritoriul Transnistriei.
Corespondenții noștri la Tiraspol și Bender au întrebat oamenii întâlniți întâmplător pe stradă dacă au reușit să-și păstreze locul de muncă în perioada pandemiei și, dacă nu, cât de ușor le-a fost să găsească un altul.
Vox:
- Da, e mai puțin de lucru, veniturile sunt mai mici. Oamenii se tem și se duc să-și face rezerve de produse alimentare.
- Știu mai multe cazuri când oamenii nu au fost concediați direct, ci au fost trimiși în concediu nelimitat. Iar apoi le-au spus că nu mai este nevoie de serviciile lor. În cazul companiilor private de multe ori oamenii nu au fost plătiți pentru perioada carantinei. Pot fi numărate pe degete companiile care se gândesc la oameni. Toate celelalte consideră că e problema angajaților. Cum s-ar spune, „pe Sheriff nu-l interesează problemele indienilor”.
- Nu, nu am avut asemenea situații. Întreprinderea la care muncesc lucrează și nu avem probleme.
- Mama mea a fost concediată. Au obligat-o să lucreze într-un spital Covid. Ea a refuza, pentru că are diabet. Și au obligat-o să scrie cerere de concediere. Și la 56 de ani a rămas fără loc de muncă.
- La noi a fost totul bine, e adevărat că am stat câteva luni fără lucru, dar apoi am recuperat.
***
Așadar, Comisia Electorală Centrală a adoptat o decizie care interzice transportarea organizată a alegătorilor la secțiile de votare cerând să se interzică circulația autovehiculelor cu mai mult de opt locuri în ziua alegerilor prezidențiale din 1 noiembrie. Interdicția a fost cerută de echipa candidatei Maia Sandu, în urma îngrijorărilor că alegători de pe malul stâng al Nistrului pot fi aduși în mod organizat și masiv să voteze în secțiile preconizate pentru ei în zona de securitate, cum s-a mai întâmplat în trecut. CEC însă a adoptat o interdicție universală, care se referă și la secțiile de votare din diaspora, ridicând și mai multe semne de întrebare dacă este posibil să fie și aplicată. Cum poate fi pusă în practică această decizie a CEC? O întrebare la care a căutat răspuns Valentina Basiul:
Transportarea organizată a alegătorilor percepută ca dovadă a posibilei coruperi a acestora, neprobată însă oficial, a fost observată și contestată la alegerile prezidențiale de acum patru ani, dar și la parlamentarele din 2019. În special la secțiile de votare arondate cetățenilor domiciliați în stânga Nistrului sau Bender concurenții electorali, dar și misiunile de observare a alegerilor au sesizat aceste fenomene. Unii cetățeni domiciliați în localitățile necontrolate de autoritățile constituționale de la Chișinău declaraseră presei că au primit între 300 și 500 de lei. La fel au fost raportate cazuri de transportare organizată în diaspora, dar și în alte localități din autonomia găgăuză sau din nordul țării, conform Asociației Promo-LEX, organizație care monitorizează scrutinele de mai mulți ani.
Chiar dacă Curtea Constituțională, atunci când validase alegerile precedente, a atras atenția asupra acestei vulnerabilități, abia acum, în ajunul noilor alegeri, Comisia Electorală Centrală a încercat să intervină cu reglementări, drept urmare a sesizării depuse de ex-ministra justiției Olesea Stamate, reprezentanta Maiei Sandu la CEC.
Poliția va monitoriza toate activitățile care țin de transportarea organizată a persoanelor
Poliția va monitoriza activitățile care țin de transportarea organizată a persoanelor
Pentru a se evita repetarea acestei practici, CEC a adoptat hotărârea prin care ar da mână liberă poliției și altor instituții ale statului să acționeze, rezumă Alexei Grosu, directorul adjunct al Inspectoratului Național de Securitate Publică, subdiviziune din cadrul Inspectoratului General al Poliției. „Atunci era reglementat, dar problema constă în aceea că nu erau probe concludente de ceea ce ține că sunt infracțiuni. Și Curtea Constituțională s-a expus asupra acestor aspecte. Prin hotărârea dată de ieri va fi sporită vigilența sau poliția va monitoriza mai din toate aspectele toate activitățile care țin de transportarea organizată a persoanelor”.
Chiar dacă s-a pus în sarcina poliției să vegheze și transportul organizat al alegătorilor din secțiile deschise peste hotarele țării, Alexei Grosu spune că acest lucru este ireal. Președintele Comisiei Electorale Centrale, Dorin Cimil, a ținut să precizeze că scopul deciziei este să combată fenomenul în general, fără a favoriza o anumită categorie de votanți.
Potrivit secretarului CEC, Maxim Lebedinschi, limitările se referă la transportul către secțiile de votare, în ziua alegerilor, cu autocarele, cu mijloace de transport în regim de taxi sau alte autoturisme cu mai mult de opt pasageri. În cazul în care cei surprinși în trafic vor duce în eroare agenții de patrulare în ceea ce privește destinația reală, alți polițiști vor putea interveni, se arată convins Lebedinschi.
„Noi nu putem să avem obiecții la transportul de rută, obișnuit, între localități. Dar dacă vedem că se încearcă a utiliza votul alegătorului contrar voinței lui, trebuie să reacționăm”.
Transportarea organizată a alegătorilor este o infracțiune de corupere
Coordonatorul echipei de observatori de la Asociația Promo-LEX, Pavel Postică, salută decizia CEC pe acest subiect, chiar dacă susține că ea este puțin întârziată. Din punctul lui de vedere, în urma hotărârii autorității electorale a fost simplificată probarea unor acțiuni documentate de poliție. „Este evident pentru toată lumea că transportarea organizată a alegătorilor este o infracțiune de corupere. Pur și simplu, până la momentul de față era destul de complicat pentru organele de drept să documenteze și să stabilească o legătură cauzală între transportarea propriu-zisă a alegătorilor și conexiunea cu votul acordat în favoarea sau în defavoarea unui concurent electoral”.
Pavel Postică admite că fenomenul transportării organizate a alegătorilor, la pachet cu presupusa corupere, ar putea suferi anumite metamorfoze: autocarele să nu mai fie văzute, dar să apară cărăbuși cu mașini mici de ocazie. Dar și acestea pot fi observate, probate și raportate CEC și poliției. De aceea el îi îndeamnă pe concurenții electorali, prin reprezentanții lor, să fie cu ochii în patru pentru a nu admite vicierea alegerilor.
***
Și totuși, cum vor vota alegătorii din stânga Nistrului, la modul practic? Acest vot continuă să trezească îngrijorări, atât din partea autorităților responsabile de organizarea votării, cât şi din partea experților care monitorizează procesul. Riscurile legate de participarea transnistrenilor la alegeri au fost discutate joi la o dezbatere organizată de Institutul pentru Politici şi Reforme Europene. Chiar dacă Comisia Electorală Centrală a înlăturat una din marele îngrijorări, interzicând transportarea organizată la secţiile de votare, inclusiv a alegătorilor din regiunea transnistreană, experții nu exclud totuși eventuale abuzuri. Iar această îngrijorare devine și mai pronunțată după ce joi s-a aflat despre o schimbare obscură la şefia Inspectoratului de Poliţie Dubăsari, raion în care vor fi deschise mai multe secţii de votare pentru alegătorii din stânga Nistrului. Alla Ceapai are detalii:
Detașarea lui Ion Pricop, şeful Securităţii Interne din cadrul Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat, instituție subordonată președintelui, la șefia Inspectoratului de Poliție Dubăsari este una stranie şi transmite un semnal de îngrijorare, spune coordonatorul celei mai mari echipe de observatori electorali naționali Pavel Postică de la Asociația Promo-LEX.
De ce trezește îngrijorare această detașare care, deşi s-a produs în septembrie aşa cum a reuşit să afle Ziarul de Gardă, nu a fost anunţată public? Pentru că poliţiştii sunt cei care la scrutinele precedente, cel prezidențial de acum patru ani, dar și parlamentar din 2019, au tolerat, în lipsa unor reglementări foarte explicite, transportarea organizată cu autobuze a alegătorilor din localitățile necontrolate de autoritățile neconstituționale, iar la secţiile de votare din raza raionului Dubăsari au fost constatate şi alte nereguli, inclusiv cazuri de mituire a alegătorilor, aminteşte Postică. Şi tot poliţiştii sunt cei care ar urma la scrutinul din 1 noiembrie să pună în aplicare recenta hotărâre a CEC care interzice transportarea votanţilor, precizează Pavel Postică. Iată de ce numirea la şefia poliţiei din Dubăsari a unei persoane din anturajul actualului preşedinte ridică semne de întrebare, explică expertul.
„Sper că toţi colaboratorii de poliţie îşi vor exercita meseria cu bună credinţă şi nu vor face partizanat politic, exact aşa cum s-a întâmplat în 2019, atunci când pentru anumite categorii de transport era permis accesul liber în teritoriu controlat de autorităţile constituţionale, iar pentru alte unităţi de transport accesul era blocat.”
O să reacţionăm şi imediat această procedură va fi sistată
Secretarul de stat al Ministerului de Interne, Sergiu Golovaci dă asigurări că numirea temporară, pe o perioadă de 6 luni, a noului şef al poliției din Dubăsari s-a făcut printr-o procedură absolut legală la rugămintea personală a şefului Inspectoratului General de Poliție. „Suspiciunile nu ştiu de unde pot apărea. Vă asigur că dacă în privinţa dumnealui vor apărea suspiciuni concrete că poate fi implicat sau se va implica în careva activităţi care ar periclita procesul electoral, vă rugăm să ne semnalaţi aceste temeri. O să reacţionăm şi imediat această procedură va fi sistată.”
Dincolo de comportamentul poliţiştilor, experţii mai invocă o posibilă dificultate în contractarea fenomenului transportării organizate a alegătorilor. Legislaţia nu prevede sancțiuni pentru asemenea acțiuni, în schimb penalizează îngrădirea dreptului la vot care ar putea fi invocat atunci când polițiștii vor dori eventual să restricționeze circulația unor unități de transport. Secretarul de stat al Ministerului de Interne, Sergiu Golovaci, a dat asigurări că poliţiştii vor documenta eventuale tentative de transportare a alegătorilor, dar şi eventuale încercări de a-i corupe pe cetățenii hotărâți să meargă la vot, așa cum s-a întâmplat în scrutinele precedente, judecând după informații autentificate de observatori internaţionali și locali.
Golovaci a enumerat şi alte riscuri legale de participarea alegătorilor din regiunea transnistreană la scrutinul prezidențial. E vorba în primul rând de libera lor circulaţie. Chiar dacă administrația de la Tiraspol a anunţat că pe 1 noiembrie nu va obstrucţiona libera circulaţie, inclusiv prin posturile instalate unilateral şi ilegal sub pretextul pandemiei, comportamentul regimului separatist este unul imprevizibil, a precizat secretarul de stat.
Și pe malul drept întâmpinăm anumite impedimente
„Totodată vreau să spun că şi pe malul drept întâmpinăm anumite impedimente. În unele localităţi autorităţile locale încearcă în fel şi chip să nu admită ca să fie deschise acele secţii de votare pentru cetăţenii din stânga Nistrului. În principiu aceste impedimente au fost depăşite, dar acele semnale şi acele voci care se aud în teritoriu ne spun despre faptul că posibil în ziua scrutinului electoral să avem careva acţiuni din partea unor activişti prin care se va încerca să fie obstrucţionat accesul alegătorilor din stânga Nistrului către secţiile de votare. Totodată ar putea să apară tentative de a bloca traseele de deplasare sau căile de acces.”
Toate aceste riscuri, spune Pavel Postică de la Asociaţia Promo-LEX, pot fi gestionate de autorităţi, iar problema care rămâne deocamdată nesoluţionată în niciun fel ţine de întrebarea unghiulară - cât de conștient este votul cetățenilor din stânga Nistrului, care nu au acces la mass-media din dreapta Nistrului şi nici la întruniri cu concurenţii electorali? Or un vot manipulat duce inevitabil la fraudarea alegerilor, conchid experții.
***
Scriitorul și eseistul Vladimir Beşleagă spune, într-un interviu cu Valentina Ursu, că toate alegerile din Republica Moldova sunt axate pe geopolitică. Vladimir Beșleagă, născut în stânga Nistrului, crede că rezolvarea problemei transnistrene nu are şanse în timpul apropiat, nici pe termen mediu pentru că Rusia nu este interesată de acest lucru, iar votul cetăţenilor din regiunea transnistreană la alegerile din 1 noiembrie ar presupune susţinerea unui candidat anume.
Europa Liberă: Cine e majoritate și cine e minoritate în Republica Moldova dacă ne referim la bazinul electoral?
Transnistrenii sunt o diversiune... ei nu se supun legilor republicii
Vladimir Beșleagă: „Majoritatea este ruralul, țăranii, acolo este bazinul cel mai mare, dar la noi s-a format o situație foarte complicată din momentul când au venit și au fost admiși la alegeri transnistrenii. Transnistrenii sunt o diversiune și o mare diversiune în introducerea în echilibru, ei nu se supun legilor republicii, ei nu respectă legile republicii, ei nu respectă drepturile omului, dar sunt admiși masiv în procesul electoral. Asta este o diversiune atât de gravă și atât de serioasă, aș spune chiar criminală, pentru că asta nu este corect.”
Europa Liberă: Dvs. sunteți băștinaș de la Mălăiești, Grigoriopol...
Vladimir Beșleagă: „Da.”
Europa Liberă: Dacă Dvs. ați locui în satul de baștină, ați vrea să votați pentru alegerile prezidențiale din Republica Moldova?
Vladimir Beșleagă: „Dacă ar fi să fie, câți sunt acolo, 250 de mii de alegători, așa se estimează, cine sunt acei 250 de mii? Cine îi informează pe dânșii? Cine îi orientează? Ei sunt aduși și impuși să voteze exact așa cum vor ei, pentru că acolo sunt oameni foarte bine orientați, sunt oameni foarte cumsecade și care-și dau seama, și care cunosc, dar ei sunt în felul acesta mobilizați sau manipulați ca să voteze pentru un anumit candidat. Nu e vorba că n-aș vrea eu să votez, dar vreau să fiu informat, să știu ce-și propune acest candidat.”
Europa Liberă: Soluționarea problemei transnistrene ar trebui să ajungă să fie o prioritate pentru următorul președinte?
Vladimir Beșleagă: „Ea urma să fie o prioritate, dar nu o să fie rezolvată. De ce? Pentru că acest teritoriu ocupat de Federația Rusă este o bază militară pe care ea n-o s-o cedeze niciodată.”
Europa Liberă: Adică n-o să-și retragă armata rusă de pe teritoriul Moldovei?
Vladimir Beșleagă: „Niciodată! Armata rusă, dna Valentina, noi suntem la microfon, tu n-ai să dai lucrurile acestea pe care am să le spun eu, dar acolo teritoriul este împănat cu tot felul de armament, acolo este Doamne ferește, chiar în zona satului meu, în carierele de piatră de la Bâcioc, care se întind pe kilometri lungi, acolo este concentrat armament, dacă nu cumva și avioane și de toate celea, acolo este bucșit pământul. Dacă se sparg aceste butoaie sau recipiente, n-a rămas nimic, nu numai din satul meu, dar din toate satele dimprejur.”
Europa Liberă: Cum trebuie și cum poate fi rezolvată problema transnistreană?
Numai odată cu pieirea acelui regim se va rezolva și problema Transnistriei
Vladimir Beșleagă: „N-o să se rezolve, o să stea ca o piatră, dar rezolvări există în timp, există rezolvări așa cum a fost rezolvată Marea Unire, la care s-a visat, un secol întreg s-a visat, se poate rezolva doar după colapsul Imperiului Rus. Dacă se dărâmă și se distruge din interior, atunci se rezolvă și asta, pentru că vreau să spun că populația rusească care este și în Transnistria, și aici are simțul ei, ea nu este vinovată, ea a fost plasată aici, adusă, special infiltrată, de la nord adusă aici. Eu îi cunosc, îi cunosc personal pe mai mulți și ei ar fi bucuroși să trăiască într-o țară liberă, dar regimul care este la ei acolo este atât de barbar, atât de dur, atât de sălbatic, numai odată cu pieirea acelui regim se va rezolva și problema Transnistriei. Pentru că ce este Transnistria? Câteva raioane, un fleac, demult s-ar fi putut dezice Republica Moldova de Transnistria. Dar știi de ce nu se dezice? Pentru că însăși Republica Moldova de acolo își trage esența, dacă nu exista anul ‘24 și republica autonomă – Republica Moldova este o ficțiune, dar așa, chipurile, există istorie, există un document.”
Europa Liberă: Ce ați dori să decidă aceste alegeri?
Vladimir Beșleagă: „Să decidă viitorul, pentru că sunt 30 de ani de brambureală pe dealuri, pe coclauri și se apropie termenul de 40 de ani ai lui Moise și, dacă noi nu o să reușim să ne orientăm și să ne limpezim nici în acești ultimi ani, gata cu noi, s-a zic cu noi, ne-am pierdut. Au rămas acești câțiva ani.”
Aici e Radio Europa Liberă
