Reprezentantul special pentru reglementarea conflictului transnistrean, ambasadorul Thomas Mayr Harting începe marți o vizită de trei zile la Chișinău. În ajunul acesteia, șeful misiunii OSCE, Claus Neukirch, a avut întrevederi cu viceprim-ministra pentru Reintegrare, Olga Cebotari și liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski. Schițăm așteptările de la această vizită alături de fostul reprezentant al Chișinăului în Comisia Unificata de Control, Ion Leahu.
Ion Leahu: „Neapărat vor fi vizite la Chișinău și la Tiraspol. În primul rând, va veni reprezentantul Thomas Mayr-Harting și apoi posibil că va veni și dna Ann Linde, ministrul de Externe al Suediei, care anul curent, 2021, va îndeplini funcțiile președinției Misiunii OSCE.”
Europa Liberă: A intervenit o pauză în procesul de negocieri. Este adevărat, unii experți spun că și pandemia a lăsat o amprentă, dar oricum carul se urnește greu din loc. De ce?
Ion Leahu: „Evident că pandemia nu a putut să nu lase amprentele sale asupra acestui proces, însă foarte mult depinde de activitatea părților. M-am uitat la Biroul de Reintegrare și trebuie să vă spun că nici nu este afișată Rezoluția ministerială a OSCE pentru anul 2020. Asta-i una. A doua: Chișinăul nu poate să fie acela care să inițieze tare mari activități în procesul respectiv, odată ce el se află într-un impas în care a intrat semnând pachetul „Berlin plus”.”
Europa Liberă: Dvs. vorbiți despre impact, dar totuși Maia Sandu, aflându-se la Kiev și la Bruxelles, a discutat despre subiectul transnistrean?
Ion Leahu: „Da, desigur, ea nu putea să nu discute despre aceasta, fiindcă este un subiect foarte important, unii observatori consideră că este cel mai important subiect pentru democratizare și pentru procesul de mișcare spre Europa, însă Tiraspolul, fiind puternic susținut de Federația Rusă și, într-o măsură oarecare, de alți parteneri de dezvoltare participanți la negocieri...”
Europa Liberă: Care parteneri?
Ion Leahu: „OSCE-ul, în primul rând, foarte activ promovează ideea că în cadrul negocierilor pot fi studiate și rezolvate numai probleme practice care țin de necesitățile cotidiene ale populației, adică tot ceea ce ține de coșul trei ei din start atribuie acestor noțiuni de fantezii și declară că ei nici nu admit să se implice în discuția pe marginea acestor probleme, pe când dna Maia Sandu a indicat că, în primul rând, totuși este vorba de examinarea problemelor ce țin de statut, ce țin de relațiile dintre Chișinău și Tiraspol etc. Deci au să fie și mai multe probleme pentru ca să urnim carul negocierilor.”
Europa Liberă: Dvs. ați vorbit despre incertitudinea care a venit odată cu semnarea pachetului „Berlin plus”, dar acest pachet e și criticat, e și lăudat. Pe de o parte, totuși se încearcă dezamorsarea multor probleme care există în relația Chișinău-Tiraspol?
Ion Leahu: „Problemă constă în aceea că Chișinăul cam greu purcede la delimitarea problemelor. Ceea ce ține nemijlocit de pachetul „Berlin plus”, eu am în vedere plăcuțele de înmatriculare neutre, recunoașterea diplomelor, asta trebuie să fie demonstrat că s-a făcut, s-a semnat, se realizează și nu mai poate fi modificat așa cum tratează Tiraspolul, pe când Tiraspolul permanent înaintează condiții noi...”
Europa Liberă: Ca de exemplu...
Ion Leahu: „De exemplu, aceleași plăcuțe, acum cer în mod neapărat să fie admiși șoferii care circulă pe rute internaționale cu camioane de marfă și să utilizeze legitimații eliberate de organele respective transnistrene, în timp ce Chișinăul foarte rezonabil recomandă că este necesar să fie aplicate legitimațiile legal eliberate de structurile constituționale ale Republicii Moldova. Chiar dacă Chișinăul merge la anumite cedări în cazul de față și spune că aceste legitimații ar putea fi la fel, adică fără indicația statului de proveniență, dar trebuie să fie eliberate de o structură legală, Tiraspolul nu merge la asta. De asemenea,Tiraspolul insistă ca să fie neapărut pusă în discuție problema relațiilor bancare. Cum poate să fie pusă în discuție așa o problemă când instituțiile bancare transnistrene nu sunt înregistrate ca instituții la Banca Națională a Republicii Moldova? Deci, iată lucrurile acestea demult trebuiau să fie spuse clar și evident, ca Tiraspolul nici să nu mai revină la ele atâta timp cât regiunea transnistreană nu este oficial parte componentă a Republicii Moldova cu un statut stabilit.”
Europa Liberă: Se discută foarte mult și dacă ar trebui sau nu să accepte Maia Sandu o întrevedere cu liderul de la Tiraspol, Krasnoselski. Liderul socialiștilor Igor Dodon își exprima regretul în legătură cu faptul că Maia Sandu ar fi refuzat din start un dialog direct cu autoritățile tiraspolene. În general, s-au copt premisele pentru un dialog între Maia Sandu, de exemplu, și Krasnoselski?
Ion Leahu: „Eu sper că dna președintă Maia Sandu n-o să fie convinsă de nimeni de necesitatea de a se întâlni cu o persoană care reprezintă un regim rebel, care are o singură destinație – Penitenciarul nr. 13 de la str. Tighina. Este absolut suficient că Chișinăul în cadrul formatului „5+2” discută la masa de negocieri cu reprezentanții acestui regim, asta este prea mult, ar fi suficient că Chișinăul să discute în cadrul bilateral cu Moscova și în cadrul multilateral – cu același format, dar fără Tiraspol. Tiraspolul trebuie să spună „mulțumesc” pentru faptul că cineva din conducerea anterioară a acceptat, în primul rând, ca el să fie prezent la masa de negocieri, iar în al doilea rând să-i fie acordate drepturi egale la această masă. Deci, dna Maia Sandu, în calitate de președintă legitimă a Republicii Moldova, nu are ce discuta cu liderul rebel al regiunii transnistrene.”
Europa Liberă: Dar credeți că doar dacă ar avea Maia Sandu un dialog cu partea rusă s-ar deschide și alte uși pentru discuții?
Ion Leahu: „Dacă ne amintim, în istorie au avut loc foarte multe poziții ale liderilor de la Tiraspol.
Au fost situații când mai nu se înjurau unii pe alții și au fost situații când îi purtau pe mâini acești de la Chișinău pe liderii de la Moscova...
Cu toate acestea, absolut nimic în mod serios pentru reglementarea transnistreană nu s-a făcut. Din contra, la Tiraspol există structuri ale Federației Ruse foarte puternice care demonstrează că Moscova nu are intenții, nu are de gând să cedeze, să plece ș.a.m.d. Și în situația în care noi știm foarte bine, dar eu sper că totuși se cunoaște în coridoarele de la Casa guvernului că Moscova nu are intenția să plece, să cedeze, să răspundă pozitiv la doleanțele Chișinăului, care ar fi necesitatea unor altor relații cu Moscova, decât cele pur practice și comerciale? Aveți nevoie de marfa noastră? Vă rog frumos fiți buni și o primiți, noi la fel suntem disponibili să avem relații comerciale cu dvs.”
Europa Liberă: Dar Moscova ar vrea și ea să adune niște bile albe când e vorba despre rezolvarea conflictelor înghețate, iar cel transnistrean se consideră unul dintre cele mai ușor rezolvabile conflicte în spațiul post-sovietic. De ce să nu fie cooperantă Moscova și să accepte o soluție?
Ion Leahu: „Moscova a pășit pe așa o cale că de acum încolo nu mai are nevoie de niște elemente care i-ar îmbunătăți cumva imaginea. Moscova într-atât de mult s-a șifonat cu situația asta cu Navalnîi, cu atitudinea față de propriii cetățeni, că pe acest fundal situația cu Republica Moldova nu schimbă absolut nimic. Toată lumea într-o măsură oarecare este obosită de acum și de Rusia, și de atitudinea, și de incapacitatea ei de a asculta și de a auzi alte voci. Așa că noi, din păcate, nu putem să mizăm pe opinia publică din exterior atât de mult, încât să le permitem lor să ne rezolve problemele, noi trebuie singuri să dăm din coate, să fim gata la fiecare situație să prezentăm o poziție bine argumentată și, evident, accesibilă. În situația în care Chișinăul patru ani la rând a fost lipsit de relații normale cu Bruxelles-ul, cu alte state, rezolvând toate problemele la Moscova (nu știm dacă le rezolva), evident că s-a format o opinie oarecare – dacă acolo vi-i bine, duceți-vă acolo și acolo rezolvați-vă problemele.”
Europa Liberă: Dar fostul președinte, liderul socialiștilor Igor Dodon, va insista pe ideea că Maia Sandu nu e capabilă să gestioneze dosarul transnistrean?
Ion Leahu: „Neapărat va insista! Ei au găsit (am în vedere opoziția prorusească, antidemocratică) o modalitate de a frâna acei pași nu prea activi, nu prea încă la moment cu mare efect, pe care îi face dna președintă Maia Sandu spre reorientarea republicii spre democratizare. Nu este niciun pas nu numai al dnei președinte, dar chiar și al consilierilor săi care să nu fie dur criticat, să nu fie redus la zero din toate punctele de vedere, pornind de la un singur fapt, că dna președintă e doamnă, că pe post de consilieri sunt multe doamne și riscă să aibă propria opinie.”
Europa Liberă: Dar acțiuni bilaterale moldo-ucrainene ar putea fi întreprinse, ca totuși să se schimbe în bine situația?
Ion Leahu: „Eu cred că da, însă și aici noi suntem destul de puternic afectați de faptul că Ucraina nu a renunțat la ideea de a avea o sursă puternică de venit din partea la cele șase hidrocentrale pe care râvnește să le construiască la Nistru. Noi o să avem foarte mari probleme cu asta, chiar dacă s-a ajuns la o înțelegere cu Kievul că ne vom adresa către Uniunea Europeană ca să fie expediată o grupă de experți care să valorifice situația integrală și apoi se va decide.
Însuși faptul că o să vină niște experți încă nu înseamnă nimic...
Kievul cum nu a prea ținut cont de aceasta, așa și n-o să țină cont pe viitor, singurul lucru care îl poate opri, asta dacă structurile europene vor renunța să finanțeze proiectele ucrainene la acest capitol. Dacă ei categoric nu le vor finanța, eu nu cred că Ucraina o să găsească undeva în altă parte sursele necesare.”
Europa Liberă: Pe moment, Ucraina e mai mult preocupată de separatismul din această țară sau și de dosarul transnistrean?
Ion Leahu: „Ei foarte bine își dau seama care este situația reală și care ar trebui să fie pașii lor. Nu în zadar la momentul de față noi ne limităm la un singur punct de control și încă și acela lucrează de azi pe mâine.”
Europa Liberă: Vă referiți la postul de la Cuciurgan?
Ion Leahu: „Da. Urma să fie cel puțin încă 10 posturi deschise de așa natură, însă ele nu sunt și nu știu dacă au să fie. Ucraina niciodată nu a renunțat la ideea că acest teritoriu cândva a fost în componența Ucrainei și ar trebui să revină.”
Europa Liberă: Adică, regiunea transnistreană să aparțină Ucrainei?
Ion Leahu: „Da, regiunea transnistreană, sigur! Ne putem aștepta chiar și în perioada noastră la anumite schimbări serioase.”
Europa Liberă: În altă ordine de idei, acum câteva zile experții din domeniul ocrotirii sănătății de pe ambele maluri ale Nistrului au discutat aspecte de imunizare anti-COVID-19. Apropo pentru regiunea transnistreană Federația Rusă zicea că ar putea să trimită doze de vaccin Sputnik V. În ce condiții ar putea să ajungă acest vaccin rusesc în stânga Nistrului?
Ion Leahu: „Am auzit și eu promisiunile acestea, însă, deocamdată s-au exprimat mai mult reprezentanții legislativului. În special, Constantin Zatulin, exprimându-și nedumerirea față de decizia Curții Constituționale pe marginea legii despre funcționarea limbii ruse a declarat că Transnistria este parte a Republicii Moldova care respectă interesele Federației Ruse, unde limba rusă este la dânsa acasă și ea trebuie să fie ajutată din toate punctele de vedere, inclusiv cu asigurarea cu vaccinuri.”
Europa Liberă: Cum ajunge acest vaccin din Rusia în regiunea transnistreană, dacă se decide acest lucru?
Ion Leahu: „Eu presupun că asta n-o să fie o mare problemă, doar cu o singură condiție – dacă Rusia reușește să-și perfecționeze condițiile pentru transportare. Din moment ce aceste condiții vor fi asigurate, cu avionul au să fie exportate încoace...”
Europa Liberă: Dar nu trebuie să aibă și acceptul autorităților statului Republica Moldova?
Ion Leahu: „Chestia e în aceea că Moscova, în pofida unor declarații în care ea recunoaște că Transnistria este parte componentă a Republicii Moldova, ea n-o să se oprească în față la aceea ca să trimită încoace vaccinul, cu toate că Chișinăul ar putea să nu spună nimic. Eu cred că Moscova deja dispune de afirmația pozitivă a Chișinăului, care a fost făcută încă pe timpurile când Dodon era președinte.”
Europa Liberă: Dar s-a schimbat puterea?
Ion Leahu: „Puterea s-a schimbat, însă nu se schimbă acordurile, înțelegerile rămân.”
Europa Liberă: Și admiteți că ar putea cetățenii din stânga Nistrului să fie vaccinați înaintea cetățenilor întregii Republici Moldova?
Ion Leahu: „Dacă la Chișinău au să activeze tot așa de operativ cum au activat până acum, eu cred că da. Vedeți că România a promis 200 de mii de doze de vaccin, dar pe moment nu avem niciunul. Chișinăul s-a adresat la administrația care gestionează în Europa vaccinarea, ne-au pus la rând și suntem printre ultimii. Eu cred că, chiar dacă ne-au promis în aprilie, încă n-au să fie, cel mai probabil în mai o să vină vaccinurile din partea structurilor europene, dar aici ei, în primul rând, nu au nevoie de chiar atât de multe, 200-300 de mii de vaccinuri, în principiu, sunt suficiente pentru a vaccina majoritatea populației active din Transnistria.”
Europa Liberă: Și câtă imagine politică se va face cu acest gest?
Ion Leahu: „Da, asta-i clar, nici nu se discută! Dar haideți mai întâi să auzim că vaccinul rusesc Sputnik V a trecut a treia etapă de omologare și atunci vom vedea ce-i de făcut. Dacă într-adevăr va fi recunoscut că este unul corespunzător tuturor rigorilor, de ce nu?”
