Linkuri accesibilitate

Vitalie Hotnogu: În 30 de ani, alegerile parlamentare nu au schimbat nimic


Jurnalistul Vitalie Hotnogu

Recentele alegeri prezidențiale, dar și evenimente recente care mediatizeaza activitatea legislativului şi executivului par să favorizeze percepția asupra direcției în care merg lucrurile în R Moldova.

Jurnalistul de la Cahul, municipiu cu 40.000 de locuitori, Vitalie Hotnogu crede că lucrurile în ţară merg într-o direcţie greşită, dar priveşte cu optimism în viitor.

Vitalie Hotnogu: În 30 de ani, alegerile parlamentare nu au schimbat nimic
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:10:51 0:00
Link direct

Vitalie Hotnogu: „În țară lucrurile merg prost, fiindcă în 30 de ani, fiind copil al independenței, născut un pic mai devreme de proclamare, am văzut și diferențe dintre țările care în aceeași perioadă și-au proclamat independența; am văzut cum s-au dezvoltat aceleași Letonie, Estonie, Lituanie, toate țările baltice și nu înțeleg de ce este atât de mare decalajul acesta, fiindcă noi ne aflăm la o etapă de dezvoltare rudimentară față de acele țări care au pornit pe calea independenței practic odată cu Republica Moldova. Mult depinde modul în care elita politică își stabilește valorile și viziunile generale, noi nu am avut o elită politică care să aibă valori și viziuni clare, unii au luat o cale, alții au luat altă cale.”

Europa Liberă: Adică, unii cu Estul și alții cu Vestul?

Vitalie Hotnogu: „Da, unii cu Estul, alții cu Vestul, alții cu beneficiul propriu sau al celor care i-au susținut și i-au promovat, și i-au finanțat. Dacă am fi avut o elită politică cu o viziune clară că mergem încolo și, gata, în rest nu ne batem între noi și avem agenda noastră politică, alegeri, guvernare ș.a.m.d., calea era să fie clară. Acum, noi nu avem o cale clară, nu știu când vom avea o cale clară, că de la alegeri la alegeri este timp foarte puțin pentru ca țara să poată să se dezvolte așa cum ar dori toți cetățenii. Plus la asta, de la 2000 încoace, migrația a pus o amprentă foarte mare asupra țării, văd tot mai puțini tineri, cei cu care am învățat în școală foarte mulți sunt plecați, foarte puțini au rămas aici și asta este generația anilor ‘90, generație care acum ar putea da o plusvaloare dezvoltării țării și, în genere, plusvaloare la tot.”

Europa Liberă: De obicei, toate criticile se îndreaptă către clasa politică, dar cei care au ajuns să guverneze în parlament, în executiv sunt aleși de cetățeni? Cetățenii de fiecare dată și-au propus drept scop să nu mai calce pe aceeași greblă, de ce atâta oftat?

Vitalie Hotnogu: „Vă dau dreptate. Clasa politică noi o alegem, avem politicieni care joacă pe nevoile rudimentare ale oamenilor; avem politicieni care atrag electoratul nu prin o agendă clară economică, politică și de dezvoltare, dar ei își consolidează electoratul lor, însă dezbină societatea. E foarte greu de spus când se vor schimba lucrurile.”

Europa Liberă: Cât de implicați sunt tinerii atunci când vine vorba să-și decidă ei soarta?

Vitalie Hotnogu: „Noi am văzut în alegerile prezidențiale care au avut loc nu demult unde sunt acești tineri. Acești tineri sunt plecați peste hotare și în mare parte acești tineri acolo și vor rămâne. E o tragedie, de fapt, fiindcă 30 de ani cineva le-a creat toate condițiile ca aceștia să plece sau mai degrabă nu le-a creat nicio condiție ca ei să rămână. Și-i foarte greu să te aștepți că în următorii ani ceva se va schimba.”

Europa Liberă: Este mai ușor să alegi străinătatea decât să rămâi aici, să lupți, să câștigi?

Vitalie Hotnogu: „Nu-i putem condamna pe cei care au plecat.”

Europa Liberă: Nu-i condamnăm... Dar cine aduce schimbarea aici, în Moldova?

Vitalie Hotnogu: „Ei și-au făcut alegerea, ei vor o viață mai bună, vor un job decent și când acest job nu poate fi asigurat de cei de pe loc, ei pleacă, își iau familiile și pleacă. Și tinerii sunt mult mai mobili în situația în care nu-i leagă practic nimic de loc și au posibilitatea de a migra și a se dezvolta acolo. E bine că avem toate posibilitățile de a pleca.”

Europa Liberă: Cum ar putea să se implice ei mai activ ca să participe la schimbări, la transformări?

Vitalie Hotnogu: „Singura formă de implicare este alegerea, votul. Iarăși, în ultimii ani, observ că în raionul Cahul mult se dezvoltă asociațiile băștinașilor. Este o practică extraordinară pentru satele de unde foarte mulți sunt plecați, care au foarte multe probleme acele localități și migranții, băștinașii, haideți să le spunem așa, se implică, inclusiv financiar. Și asta ar fi o metodă de a-i consolida și a-i ține aproape de casa lor, chiar dacă nu sunt fizic acasă, măcar cu inima, cu un ban, cu o vorbă bună... De exemplu, la Colibași, în pandemie s-au mobilizat reprezentanții diasporei și au trimis cu avioane charter chiar dezinfectanți, măști și tot ce trebuia pentru ca instituțiile să funcționeze, grădinițele, școlile. Acesta-i un exemplu bun și în toată țara sunt astfel de exemple bune. Eu cred că ele se vor mai dezvolta și vor apărea mai multe astfel de exemple în care oamenii se vor implica nu doar o dată la patru ani, când se alege parlamentul și când se alege președintele.”

Europa Liberă: Acum se duce o luptă între instituția prezidențială și instituția legislativă. Vă este clar ce se întâmplă în parlament și de ce această dispută cu președinția?

Vitalie Hotnogu: „Ideea statului parlamentar de aceasta și a fost motivată, ca președintele, o persoană să nu poată influența foarte mult lucrurile, ca să nu ajungem la o dictatură. Bine, în situația în care am avut practic președinți de țară lideri neformali de partid (ne aducem aminte și de Voronin), era foarte greu să desparți președinția de parlament, când omul, bătând cu pumnul în masă, decidea cine și cum trebuie să voteze; am avut președinți numiți de parlament care nu prea aveau puterea de a influența lucrurile și nu știu dacă aveau și dorința de a o face sau imaginea aceea care să spună că președintele este unul atotputernic și iubit de popor. Acum avem situația când președinta Maia Sandu a fost aleasă de tot poporul, dar puterea de a influența anumite lucruri este foarte limitată și aici o înțelegem și-i dăm dreptate că vrea să schimbe lucrurile, dar din poziția de președinte este foarte greu să faci asta, neavând o majoritate clară care te susține în parlament. Până la urmă, miza oricărui partid trebuie să fie alegerile parlamentare.”

Europa Liberă: Ca tânăr alegător, ce ziceți – să se declanșeze aceste alegeri parlamentare și ce vor schimba, și dacă vor schimba prea mult ele?

Vitalie Hotnogu: „În 30 de ani, alegerile parlamentare, indiferent că ele au fost ordinare sau anticipate, nu au schimbat nimic. Ca cetățean, nu aș vrea anticipate. Orice alegeri anticipate la nivel național sunt cheltuieli enorme pentru buget și în situația când guvernul se împrumută de la băncile locale pentru a da salarii și pensii, și nu mai știu ce, ne costă cam scump.”

Europa Liberă: Ce notă îi dați activității parlamentare?

Vitalie Hotnogu: „Nesatisfăcătoare.”

Europa Liberă: Și atunci, nu-i un paradox?

Vitalie Hotnogu: „Noi i-am ales pe patru ani, ar fi straniu dacă odată ce este ales parlamentul și el nu activează așa cum ar vrea unii cetățeni, să solicităm demisia in corpore a tuturor parlamentarilor și să fie alegeri anticipate. E un nonsens democratic, practic. Ei au mandat pe patru ani, lucrați! Dacă nu știți să negociați între voi, atunci e altă întrebare. Eu aș pune accentul pe altceva: sunt parlamentari care-s certați cu legea, de exemplu, care figurează în rapoarte internaționale privind fraude financiare, altcineva ar trebui să ne scape de ei, justiția care chiar nu pot să dau o apreciere cum lucrează. Și aici problema principală e că puterile nu sunt chiar despărțite în stat și, odată ce ar lucra justiția, poate am avea parlamentari mult mai..., inclusiv onești, dar când se schimbă unul dintre actorii principali în stat, e un nonsens să faci alegeri.

Moldova rămâne un stat capturat

Până la urmă, noi avem în capul mesei Constituția Republicii Moldova și Curtea Constituțională ca organ care ar apăra ceea ce-i scris în Constituție, însă mai este o mică dilemă aici – Moldova rămâne un stat capturat. Și declarația aceea a parlamentului care s-a făcut în 2019 încă nimeni nu a abrogat-o, să spunem așa, nimeni nu a spus: gata, noi am ieșit din captivitate. Și interesant de ce nu au făcut-o, dar statul rămâne capturat din punctul de vedere al parlamentarilor și apar alte întrebări: Cât de corectă este justiția într-un stat capturat? Dacă mâine orice cetățean care are un litigiu la același CEDO poate invoca această declarație și spune: uita-vă, până acum suntem capturați, justiția e sub un semn mare de întrebare cât e de echidistantă? Și una pot să spun: legislativul acesta a făcut mai multe greșeli, încercând să construiască anumite relații sub anumiți politicieni sau sub anumite circumstanțe de timp, adică dacă astăzi, având o perspectivă că vom avea o altă alianță de guvernare, să trecem cu Curtea Constituțională anumite hotărâri prin care președintele să fie obligat să înainteze un candidat propus de majoritate, în situația pe care o avem, președinta este obligată. Practic, asta s-a și spus în ultima hotărâre a Curții Constituționale, că este obligată să înainteze un candidat propus de majoritatea formală din parlament. Și calcă pe grebla lor și asta tare nu-mi place la clasa politică, fiindcă ei încearcă să modifice regulile jocului în timpul jocului. În anii aceștia au avut loc mai multe astfel de acțiuni și mereu au dat în bară.”

Vox-populi: Ce cred tinerii despre puterea votului lor
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:18 0:00

Europa Liberă: Și viitorul Moldovei cum ați vrea să fie în următorii ani?

Vitalie Hotnogu: „O țară modernă, de unde oamenii nu vor să emigreze sau unde vor să se întoarcă, cu o economie dezvoltată, modernă, nu cu fabrici rămase moștenire de la luminosul trecut și-s în prag de faliment, și mâine se închid, vedeți municipiul Cahul, raionul Cahul. Asta ar însemna un viitor luminos, o educație corectă. Sunt probleme și în medicină, sunt probleme și în educație, sunt probleme în multe domenii, dar pe noi în această zonă, aici, noi mai mult avem de-a face cu administrațiile locale, ca formă locală de guvernare. Și pe cetățeni mai mult îi afectează activitatea primarului, de exemplu, într-un sat, să spunem, decât ceea ce face guvernul. Ceea ce face guvernul, el simte, nu știu cum, post-factum, dar aceea că nu este un drum normal în sat sau în oraș, că nu este o ladă de gunoi, că nu se evacuează gunoiul, asta o simt toți și schimbările trebuie să vină de jos, anumite schimbări, dar o politică generală de dezvoltare trebuie să vină de sus. Și atâta timp cât nu vom avea verticala aceasta bine formată, vom avea șanse puține.”

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG