În perioada independenței Republicii Moldova, toți președinții aleși în mod direct de cetățeni au avut conflicte majore cu Parlamentul. Cum poate fi rezolvată actuala criza politica? Prin dialog, crede comentatorul Roman Mihaeș care sugerează că un nou eșec la CCM poate fi un început de eșec politic al Maiei Sandu. El se referă la relația dușmănoasă dintre instituția prezidențială și cea legislativă.
Europa Liberă: Dle Mihăieș, cum vedeți confruntarea dintre președinție și legislativ și care ar putea să fie finalitatea acestei dispute ajunsă la confruntare?
Roman Mihăieș: „Bine, noi am văzut că sunt, într-adevăr, două poziții ireconciliabile, aparent. Pe de o parte, avem o majoritate parlamentară destul de clară între Partidul Șor și Partidul Socialiștilor, care au și un candidat la funcția de premier. Și avem, pe de altă parte, președinția, care insistă pe alegeri anticipate. Am văzut că astăzi Igor Dodon a venit cu anumite precizări la poziția lor, printre care a apărut și modificarea Constituției, dacă ați observat. Din cât am înțeles și eu, această majoritate nouă va crește în timpul apropiat. Ca să modifice Constituția le trebuie 57 de mandate în parlament, mie îmi este interesant, cine o să mai adere la ei. Ei vor să transforme instituția prezidențială în una decorativă, pe modelul german sau pe modelul italian, să spunem așa, care sunt mai cunoscute, republici parlamentare clasice. Deci, confruntarea se acutizează.”
Europa Liberă: Dvs. chiar credeți că s-ar găsi voturi suficiente pentru modificarea legii fundamentale?
Roman Mihăieș: „Eu sunt convins că se va încerca, cel puțin, acest lucru, tocmai pentru că, din ceea ce a spus astăzi Dodon, în premieră, din cât am înțeles, e creat deja și un grup de lucru care lucrează asupra textului de modificare de Constituție. Astfel că tensiunea crește, iar pe de altă parte președinția are soluția de dizolvare a parlamentului și așteaptă data de 23 martie pentru a cere opinia Curții Constituționale, dacă se întrunesc niște condiții. Dar aici am o remarcă: pentru ca să se întrunească condițiile, președinția trebuie să citească mai atent decizia din 23 februarie a Curții și să purceadă la ceea ce se numește turul doi, adică, cel puțin, să consulte fracțiunile parlamentare. În lipsa acestui exercițiu, mă tem că Curtea poate să constate încălcarea Constituției de către președinte. Ceea ce observ eu e că la președinție sunt oameni cu carențe de expertiză și de consultare a președintelui, i se oferă soluții de astea mai radicale, mai neclare și vedem deciziile Curții, care deseori sunt împotriva la ceea ce așteaptă președinția de la ele.
Pentru că e foarte simplu, în mod normal, președintele ar trebui să convoace partidele...
În mod formal, măcar, să le consulte, să vadă dacă este sau nu majoritate parlamentară și mai departe să verifice candidatul. Pentru că aici decizia Curții vine în întâmpinarea Președintelui R. Moldova și-i dă un instrument, îi dă posibilitatea să verifice candidatul și, din punctul meu de vedere, președintele poate să refuze candidatul majorității și să înainteze candidatul propriu. Dar pentru asta trebuie un joc, trebuie să ai tactică, să ai inteligență, să ai expertiză. Deci, e o problemă. Mă tem că situația asta poate să ducă la un scenariu nedorit, și anume suspendarea președintelui în parlament și numirea unui premier de către liderul parlamentului, spre asta ne îndreptăm.”
Europa Liberă: Dar liderul Platformei Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase, s-a adresat partenerilor externi și a cerut o mediere din partea lor. Ar putea să se repete scenariul din 2019, atunci când a fost retras Plahotniuc?
Roman Mihăieș: „Eu cred că medierea internațională este necesară la o anumită etapă, cred că încă nu a venit acel timp, cred că vom mai fi în situația de a vorbi de o mediere internațională până la 23 martie, în momentul în care doar se va pronunța Curtea Constituțională, pentru că noi nu știm care va fi decizia Curții. S-ar putea Curtea Constituțională să declare să sunt motive suficiente de dizolvare a parlamentului și atunci totul se rezolvă frumos, președintele emite un decret de dizolvare a parlamentului, și anunță alegeri parlamentare parlamentare anticipate.
Asta ar fi o variantă frumoasă, legală și corectă de dizolvare a crizei politice, dar dacă se întâmplă că Curtea Constituțională nu-i dă președintelui dreptul de a dizolva parlamentul, atunci bineînțeles că situația va fi riscantă și va trebui o mediere, pentru că, așa cum am spus, mă tem că scenariul pe care-l au cei din majoritatea parlamentară este de suspendare a președintelui prin modificarea Constituției.”
Europa Liberă: Dar știți că sunt forțe din afara parlamentului care spun că protestele ar putea să pună presiuni asupra demnitarilor dintr-o tabără și alta.
S-ar putea ca toate aceste declarații să fie doar unele politice...
Roman Mihăieș: „Referitor la eventualele proteste, pot să vă spun în felul următor: deocamdată, cei care au declarat că vor să facă revoluție, să protesteze, după revelion au trecut două luni de zile și îi văd protestând doar la televizor, în talk-show-uri și pe Facebook, pe Internet. S-ar putea ca toate aceste declarații să fie doar unele politice și să nu aibă niciun fel de corespondent în realitate.”
Europa Liberă: Bine, dar după ce a anunțat acest lucru, liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, a venit cu o declarație asemănătoare și Mark Tkaciuk, fruntașul unei formațiuni mai nou apărute.
Roman Mihăieș: „Eu am văzut declarațiile și ale lui Usatîi, și ale lui Tkaciuk, dar ei deocamdată protestează doar pe Facebook și pe la talk-show-uri, asta am avut în vedere.”
Europa Liberă: Adică testează ceva sau ce?
Roman Mihăieș: „Eu nu exclud că sunt declarații politice, pentru că eu nu am văzut ca să depună cereri prealabile la primăria municipiului Chișinău. Cândva am organizat proteste, și nu o singură dată, depuneam cerere la Primăria municipiului Chișinău cu o lună înainte, că așa trebuie să înștiințezi primăria. În cazul dat, eu o să mă conving că aceste persoane politice sunt sincere în intenția lor de a protesta numai când o să văd depuse cererile la Primăria municipiului Chișinău cu indicarea datei când vor să protesteze. Deocamdată așa ceva nu există, astfel încât eu pot doar să fac concluziile preliminare că declarațiile care se fac au doar o conotație politică.”
Europa Liberă: Dar protestele ar putea mai tare să aprofundeze criza politică sau s-o aducă la un deznodământ?
Roman Mihăieș: „Protestele, ca minimum, îi vor oferi președinției o susținere populară necesară în aceste momente. Eu îmi aduc aminte că toate protestele care au fost în R. Moldova au ajutat la ceva. De exemplu, în 2001-2002, pozițiile rigide ale lui Voronin s-au înmuiat după proteste. Și în 2003, în legătură cu memorandumul Kozak, la fel: în 2009 –la fel; în 2015-2016, protestele de atunci la fel au ajutat. Maia Sandu sigur că ar avea nevoie de un sprijin popular sub formă de proteste pașnice, dar prima întrebare e cine să le organizeze? Și aici nu văd intenția PAS-ului de a face lucrul acesta, care e partid prezidențial. Iar celelalte partide care au declarat această intenție deocamdat nu au dat declarații prealabile și deocamdată lipsesc doar ca declarații politice, astfel că întrebarea dacă vor fi sau nu proteste rămâne deschisă.”
