În așteptarea unei liste de măsuri ce trebuie urmate pe perioada stării de urgență, o parte dintre antreprenorii moldoveni își exprimă temerea că s-ar putea repeta situația din primăvara anului trecut, când au trebuit să activeze fără instrucțiuni clare. Faptul că restricțiile vin după luarea deciziei de către Parlament i-a lăsat pe mulți în ceață. Diana Răileanu a stat de vorbă cu mai mulți oameni de afaceri de la care a căutat să afle cine-i informează despre schimbările ce-i așteaptă.
Pe durata pandemiei majoritatea antreprenorilor nu au pus mari speranțe în autorități zice Ana Sîtnic, proprietara unei cafenele din Chișinău. Prin urmare nu-i surprinde faptul că nimeni habar nu are cum vor activa în următoarele două lunidupă ce parlamentul a votat instituirea stării de urgență. În căutarea de informații, spune Ana Sîtnic, oamenii creează grupuri pe rețele sociale în speranța să afle cât mai curând ce-i așteaptă:
„Noi avem norocul să fim în Asociația restaurantelor și avem un chat cu restauratorii. În felul acesta măcar suntem „la curent” cu noutățile. Unul aude o vorbă de undeva, altul din altă parte. De asemenea, facem schimb de informații despre tot ce se întâmplă la fiecare, inclusiv despre controale. Această asociație a noastră este unica salvare, pentru că formulează comunicate, luări de poziție pentru a clarifica unele chestiuni.”
Ana Sîtnic nu exclude că în lipsa unor informații oficiale detaliate, antreprenorii riscă să improvizeze și astfel se expun riscului de a fi amendați. Cine ar putea să-i informeze despre schimbările ce-i așteaptă? Probabil întâi de toate Instituțiile care constant au grijă să-i anunțe că au de plătit taxe și impozite, crede antreprenoarea:
„În mod normal, această informație ar trebui să vină de la o autoritate cu care noi conlucrăm: ANSA sau Inspectoratul Fiscal. Nu știu, de la o instituție cu care suntem în contact permanent și care putea să ne comunice despre schimbări. Însă confuzia și neclaritatea nasc apoi situații în care organele de control pot să ne taxeze cum vor ei.”
În Republica Moldova, sunt înregistrate peste 11 mii de patente de întreprinzător, iar proprietarii acestora au contribuit la bugetul de stat cu aproape 9 milioane de lei. Jumătate dintre ei sunt comercianți cu amănuntul. Faptul că premierul interimar Aureliu Ciocoi a anunțat de la tribuna Parlamentului că, deocamdată, nu va cere închiderea activităților economice, i-a mai liniștit pe micii antreprenori, spune președintele Asociației Micului Business, Eugen Roșcovan. Antreprenorii speră doar ca regulile de activitate se nu se schimbe de la o săptămână la alta – o practică foarte păguboasă pentru afaceri:
„Agentul economic dacă nu este sigur de ceea ce se întâmplă, dacă nu este sigur de reglementări, este pur și simplu nevoit să-și abandoneze afacerea și să plece unde poate să câștige mai mult decât ar avea în R. Moldova. Dacă să vorbim despre sursa de informare a antreprenorilor: ea pur și simplu nu există. Există doar modalitatea prin care ești amendat. Ceea ce se cântă la executiv și legislativ, da, impresionează, dar nu are nicio eficiență din punct de vedere economic sau pentru moralul antreprenorilor din R. Moldova.”
Președintele Asociației Micului Business crede că scepticismul mediului de afaceri poate fi înțeles: în regiune, R. Moldova este țara care cel mai puțin a susținut antreprenorii pe timp de pandemie. Un recent sondaj al Băncii Mondiale, intitulat „COVID-19: Impactul asupra firmelor”, arăta că doar 5,9 % dintre agenții economici din R. Moldova au declarat că au primit sau așteaptă să primească suport din partea autorităților statului pe timp de coronacriză. Pentru comparație, datele aceleiași cercetări arată că în Polonia aproape 80 % dintre firme au beneficiat de suportul statului în această perioadă de criză, iar în Georgia și România în jur de 50 la sută.
