Într-un comunicat prudent, neutru și structurat ca un sinopsis de scenariu, EMA scrie că trombozele apărute după administrarea vaccinul anti-COVID-19 AstraZeneca trebuie văzute ca un „foarte rar efect secundar” al imunizării cu acel ser, însă cere în același timp ca ele să fie înscrise în mod specific pe lista efectelor secundare posibile.
Agenția europeană EMA, instanța supremă în materie de medicamente, al cărei sediu este la Amsterdam, precizează că riscul de apariție a cheagurilor se poate întinde pe două săptămâni de la data vaccinării, însă insistă că beneficiile vaccinării cu AstraZeneca depășesc totuși considerabil riscurile administrării lui.
EMA și-a bazat concluziile pe studiul amănunțit a 62 de cazuri de tromboză cerebrală și 24 cazuri de tromboză abdominală. Comunicatul EMA îndeamnă persoanele vaccinate să contacteze de îndată un medic în cazul apariției simptomelor unei tromboze, asta în vreme ce recomandă folosirea în continuare a vaccinului. Riscul al apărea mai degrabă printre tineri, dar mai ales printre femeile sub 60 de ani.
„Aspirina e mai periculoasă.” (La Repubblica)
Intervievați de presă, diverși experți, de-a lungul și de-a latul Europei, subliniază în presa din această dimineață, că riscul de tromboză pentru femeile care iau pilule anticoncepționale este de fapt mai ridicat, statistic, decât cel prezentat de vaccinul AstraZeneca. Ba chiar, la Roma, La Repubblica pune mare în titlu că până și „aspirina este mai periculoasă” decât injecția cu AstraZeneca.
Cu toate astea, Marea Britanie, de unde provine de fapt vaccinul în cauză, conceput la Oxford, i-a restrâns deja administrarea, propunându-l de acum înainte doar persoanelor în vârstă de peste 30 de ani. Asta după ce din 79 de cazuri de tromboză raportate în țară, 19 s-au dovedit mortale. La fel, în Belgia, cum o anunță cotidianul din Bruxelles Le Soir, guvernul a decis miercuri că vaccinul AstraZeneca va fi administrat, vreme de patru săptămâni, doar celor în vârstă de peste 56 de ani. (Peste 60 de ani, de preferință, în Italia, cum precizează Corriere della Sera, cotidianul din Milano.)
Evident însă că fixând, pentru următoarele patru săptămâni, în Belgia, limita minimă de vârstă la 56 de ani pentru a primi AstraZeneca, se pune întrebarea logică, formulată explicit de cotidianul catolic La Libre Belgique, ce se întâmplă cu persoanele sub 56 de ani care au primit deja o primă injecție cu AstraZeneca, știind că acest vaccin se administrează în două doze. La această întrebare, responsabilul Covid-19 pentru regiunea Valonia din Belgia, Yvon Englert, intervievat de La Libre Belgique, nu are un răspuns. „O pistă ar fi ca a doua doză să fie un alt vaccin”, răspunde el, aparent nu foarte convins.
Interpretări diferite de la o țară UE la alta
AstraZeneca mai fusese deja foarte criticat, începând din ianuarie, în Europa, pentru că nu își respectă contractul și că livrează în Europa mai puțin decât fusese prevăzut.
La Londra, tabloidul The Sun pune întrebarea dacă problema creată de vaccinul AstraZeneca, atât de lăudat anul trecut pentru rapiditatea cu care a fost pus la punct, nu va da acum peste cap planul lui Boris Johnson de a ridica treptat restricțiile în trei faze: 12 aprilie, apoi 17 mai și, în sfârșit, revenirea la normalitate după obținerea ipotetică a imunității populației britanice, pe 21 iunie.
Presa britanică subliniază că EMA nu a identificat încă factorul de risc în compoziția respectivului vaccin anti-COVID. O explicație plauzibilă a accidentelor ar putea fi răspunsul imunitar al anumitor persoane. Peste Canalul Mânecii, în Franța, Le Monde admite această teorie, precizând însă că „incertitudinile persistă”.
În paralel, Libération prezintă un studiu publicat ieri, miercuri, în revista de specialitate «The Lancet Psychiatry», din care rezultă că un bolnav de Covid din trei suferă de probleme psihologice după vindecare. Cât despre cei care au fost în reanimare, printre aceștia, proporția celor care prezintă încă probleme mintale, chiar și la șase luni după vindecare, se apropie de jumătate, mai precis: 46%.
Cât despre cotidianul conservator francez Le Figaro, el revine asupra acuzațiilor frecvente de lentoare și incompetență aduse birocrației europene din Bruxelles și amintește că inițial mulți eurodeputați erau reticenți și cereau mai mult timp de reflecție în fața pandemiei.
În Spania, El Mundo analizează conflictul dintre guvernul central din Madrid și cel al „comunității autonome” Castilia și León, care a suspendat folosirea vaccinului AstraZeneca. Guvernul central de la Madrid, a anulat însă imediat decizia suspendării vaccinului, atrăgând atenția că asemenea măsuri nu sunt de resortul comunităților locale (regiunilor).
Pista Sputnik
Presa britanică rămâne cea mai preocupată de subiect. Guvernul ar trebui să le ofere o alternativă tinerilor, estimează The Guardian. La rândul său, The Times anunță că s-a început deja administrarea vaccinului american Moderna, deocamdată nepus în cauză de niciun studiu medical, dar care costă, cum am mai arătat-o, de aproape zece ori mai mult decât cel fabricat în Anglia (AstraZeneca: €1,78, față de Moderna: $18).
Tocmai pentru că este atât de ieftin, problemele întâmpinate de vaccinul AstraZeneca riscă să aibă un impact global. Luna trecută, un raport publicat de programul Think Global Health estima că 50% din vaccinurile folosite mondial ar putea fi AstraZeneca. Acum însă, cel puțin în Europa, țări precum Danemarca și Norvegia au încetat cu totul să-l mai folosească.
La fel, tot la Londra, Financial Times scrie că EMA analizează acum „standardele etice” ale testelor cu vaccinul rusesc Sputnik (estimat la 10 $ doza), pentru a decide dacă acesta poate fi distribuit în Europa în afara celor câteva țări care o fac deja, în primul rând Ungaria.
Covid-19 și vaccinurile
În Germania, la München, Süddeutsche Zeitung îl citează pe premierul Bavariei, Markus Söder (pe care mulți îl văd în rolul de cancelar după retragerea Angelei Merkel la toamnă), anunțând că, date fiind evoluțiile, ridicarea prevăzută a unor restricții va fi amânată cu cel puțin două săptămâni. Același articol notează că landul Bavaria a încheiat un contract cu fabricantul rus și că vaccinul Sputnik va începe să fie produs într-un laborator din orășelul bavarez Illertissen.
Ministrul german al sănătății Jens Spahn și-a informat omologii europeni că Germania a început negocieri cu Moscova pentru a cumpăra și produce vaccinul Sputnik.
În Cehia, ministrul sănătății Jan Blatný a fost concediat, după ce a refuzat să facă același lucru, la insistențele președintelui Miloš Zeman, un mare fan al lui Putin și care dorește ca Cehia să folosească Sputnik.
Presa rusă deloc triumfătoare
La Moscova, în acest timp, Rossiiskaia Gazeta, care e practic organul de presă al Kremlinului, trece rapid peste știrea cu necazurile AstraZeneca și are ca principal titlu întâlnirea lui Vladimir Putin cu premierul Armeniei Nikol Pașinian, căruia Putin i-a promis livrări de vaccin Sputnik, în vreme ce cei doi au discutat situația din Karabah, unde de asemenea Rusia va livra vaccinuri Sputnik.
Despre același lucru mai scrie și Izvestia, de altfel singura publicație rusă ce preia reacția firmei AstraZeneca, publicată imediat după verdictul prudent de ieri al EMA. Astfel, pe site-ul său AstraZeneca scrie că a luat cunoștință de remarcile EMA, dar subliniază că Agenția Europeană a Medicamentelor afirmă totuși că beneficiile vaccinării cu AstraZeneca depășesc considerabil riscurile administrării respectivului vaccin.
Cât despre presa rusă încă necontrolată de Kremlin, Kommersant rezumă concluziile ultimului raport al firmei americane Pew Research, din care rezultă că pe toată planeta pandemia a dus la sărăcirea și micșorarea clasei de mijloc.
Balcanii vaccinează ca înainte
În Balcani, o abordare politică fermă și asumată găsim în Croația. Principalul cotidian din Zagreb, Jutarnji List, pune mare ca titlu decizia premierului Andrej Plenković, care e categoric: „Continuăm vaccinarea cu AstraZeneca. Opoziția face scandal de dragul spectacolului.”
În Bulgaria, „23 Ceasa”, prezentând raportul EMA, are la rândul său titlul: „Nu e dovedit că vaccinul AstraZeneca duce la tromboză”. Titlu exact opus, însă, în ziarul rival „Trud”: „Legătură posibilă între vaccinul AstraZeneca și tromboze”. Tot Trud mai scrie, pe baza unor statistici europene, că pandemia de Covid omoară mai mulți bărbați decât femei.
În sfârșit, la Belgrad, în Serbia vecină, una din țările europene în care vaccinarea se dovedește un succes și avansează bine, cotidianul Politika arată cum sectorul privat colaborează cu guvernul pentru a convinge populația. Astfel, aflăm că un anume Zoran Petković, directorul fabricii de hârtie "Kartonval", a promis 30.000 de dinari (250 euro) fiecărui angajat care se vaccinează.
Firma are 270 de angajați. Astfel, Petković plătește 67.500 euro din buzunar (dar pe care o să și-i scoată, evident, din impozite), ca să-și fabrice cartoanele în liniște și să mai și doarmă senin, cu numele lui și al "Kartonval" în toate ziarele și la toate televiziunile, chiar și străine. În final, e mai ieftin decât o pagină de reclamă în Financial Times.
