Numeroși angajați ai Căii Ferate a Moldovei au făcut grevă duminică și luni, la mai multe noduri feroviare, pentru a protesta față de faptul că nu primesc salariile de câteva luni. Administrația CFM spune că mersul trenurilor, puține câte mai circulă, nu a fost perturbat. O anchetă parlamentară tocmai a relevat că această întreprindere de stat a acumulat în ultimul deceniu datorii de sute de milioane de lei, inclusiv aproximativ 100 de milioane datorii la salarii.
În ajun de Paște, angajații Căii Ferate spun că nu și-au ridicat lefurile încă înainte de Anul Nou, adică de patru luni. În total, 165 de milioane de lei ar datora întreprinderea de stat celor peste șase mii de angajați. De mai mult de jumătate de an ei trăiesc cu datorii și cu promisiunea că problema lor va fi rezolvată, afirmă liderul sindicatului feroviarilor, Ion Zaporojan.
Duminică au protestat cei de la nodul feroviar Chișinău, astăzi li s-au alăturat colegi de la filialele Ocnița, Bălți, Basarabeasca, Bender. Demonstrațiile lor au avut loc dimineața, înainte începerii programului de muncă, a spus liderul sindicatului de profil.
Acolo sunt milioane și milioane... Nimeni nu-i tras la răspundere
„Oamenii cer ceea ce li se cuvine. Toți dorm, nimeni nu are grijă... De-am nu știm cum să le mai spunem. Toate scrisorile numai lui Dumnezeu nu le-am dat, căci nu poți ajunge la el, dar la restul... Chiar să fii cât de tureatcă nu au fi vei înțelege că acesta-i obiect strategic și trebuie salvat. De când sunt la sindicat, de șase ani de zile, mă adresez la toate instanțele, le dau toate documentele de control de la Curtea de Conturi, de la Ministerul de Finanțe. Acolo sunt milioane și milioane... Nimeni nu-i tras la răspundere. Lui domnul Onceanu [director interimar CFM] îi cerem demisia din luna mai anul trecut, el se ascunde”.
Greva feroviarilor nu a afectat mersul trenurilor și nici activitatea întreprinderii, a spus Europei Libere unul din directorii adjuncți, Vitalie Mucan. El precizează că datoriile pentru neplata salariilor nu ar fi atât de mari.
„Nu e corectă suma. Dați noi să nu mergem înaintea trenului. Vom veni cu o reacție oficială. Acum lucrăm referitor la proteste cu cei din sindicate. Cunoaștem situația, dar, vă spun, vom veni cu date concrete”.
În semn de solidaritate cu angajații CFM, vicepreședintele legislativului Alexandru Slusari, fruntaș al Partidului Demnitate și Adevăr, a propus ca executivul în exercițiu să vină cu alocații în sumă totală de 56 de milioane de lei, ceea ce ar ajunge pentru a echivalent a două salarii restante. Slusari a insistat ca aceste fonduri nicidecum nu trebuie să nu fie virate pe conturile întreprinderii, unde mai mulți creditori pretind sume datorate de CFM. Mai mult, el spune că pe perioada stării de urgență, un guvern, chiar și interimar, ar putea găsi aceste resurse.
Pe de altă parte, consilierul pentru transporturi al primului-ministru, Oleg Tofilat, spune că premierul interimar cunoaște despre situația de la CFM, doar că aceste resurse financiare despre care propune deputatul Slusari nu au fost planificate în buget, iar un executiv în demisie nu poate lua asemenea decizii.
„Nu are atribuții, nu are niciun fel de împuterniciri, lucru constatat și de decizia Curții Constituționale. Chiar să vrea, guvernul interimar nu poate interveni cu modificări la buget. Asta e situația”.
Cu trecut de expert pe domeniul transporturilor, Oleg Tofilat candidează la concursul de administrator al CFM, prin urmare el are și o viziune cum ar urma să fie scoasă din criza ramura feroviară. Bunăoară, el spune că soluția capitalizării nu trebuie ignorată, mai cu seamă că e vorba de o întreprindere strategică. „Bani mereu nu-s și mereu se găsesc, să fie dorință. În viziunea mea, statul trebuie să capitalizeze întreprinderea, adică să injecteze mijloace financiare. De ce e important de capitalizat? Pentru că, de fapt, sunt mai multe restanțe din partea statului față de întreprindere de mai mulți ani, în primul rând e legat de acel Cahul-Giurgiulești, unde logic era că infrastructura feroviară se construiește din contul statului. Și din ce a contruit Calea Ferată o bună parte nu i-a fost restituit și, mai rău, lucrările nici nu au fost finalizate”.
Numai că la pachet cu eventuala capitalizare ar urma să fie făcută și o restructurare a domeniului, crede Oleg Tofilat. Prima reformă iminentă, după părerea lui, prevăzută și în Acordul de Asociere la UE, este separarea infrastructurii drumului de fier de întreprinderea ce prestează servicii, după modelul Administrației de Stat a Drumurilor. Adică este vorba de liberalizarea pieței.
Circa 2% din transportul de pasageri revine CFM și în jur de 19% din cel de marfă, de fapt transportul de marfă e singurul care a generat în ultimii ani venituri întreprinderii.
Problemele CFM nu sunt de dată recentă, mai spune consilierul premierului pe domeniul transporturilor, sunt de decenii, aceste evoluții negative au fost prevăzute în mai multe documente de politici publice, dar s-a ajuns în acest moment deoarece mulți politicieni au încercat să evite reformele. Oleg Tofilat aseamănă CFM cu un pacient care vrea să fugă de medicii care vor să vină să-l ajute.
Marți Consiliul Suprem de Securitate va încerca, din a treia tentativă, să examineze problemele din domeniu, chiar și în lipsa directorului interimar, cel care a invocat până acum motive de boală.
