Oricât de importantă ar părea asigurarea dreptului de vot pentru cetăţenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană, nu există, deocamdată, o soluţie mai bună decât cea a secţiilor speciale, utilizată până în prezent. La alegerile prezidențiale din anul trecut pentru votanții de pe malul stâng al Nistrului s-au deschis 42 de centre de votare. În turul doi al alegerilor prezidențiale, 85,80 la sută din alegători au votat pentru Igor Dodon, iar pentru Maia Sandu – 14,20 la sută. În total, în turul doi al prezidențialelor, la secțiile de vot pentru cetățenii din localitățile din stânga Nistrului au participat 31 071 de persoane. Despre votul cetăţenilor Republici Moldova din regiunea transnistreană o convorbire cu Ion Leahu, fost membru al Comisiei Unificate de Control.
Europa Liberă: Se apropie scrutinul parlamentar anticipat din 11 iulie. Ce credeți Dvs. despre participarea cetățenilor cu drept de vot din stânga Nistrului la aceste alegeri?
Ion Leahu: „Nimic nou nu se va întâmpla, ca de obicei anumite forțe politice din dreapta Nistrului vor depune eforturi care vor fi neapărat susținute de Tiraspol pentru aceea ca cât mai multă populație cu drept de vot, adică cu cetățenia Republicii Moldova, să se prezinte la urne. Totul depinde de cât de mult vor fi apte aceste forțe politice de a remunera participarea la vot.”
Europa Liberă: Și fără remunerare, fără oferirea unor bani nu s-ar prezenta cetățenii de acolo la alegeri?
Ion Leahu: „Fără oferirea unor bani la urne neapărat o să se prezinte persoanele care sunt devotate Republicii Moldova. Eu am în vedere consiliile pedagogice ale școlilor noastre, angajații din sistemul medical, adică o parte foarte subțire din inteligenți care este nevoită, special utilizez acest termen, este nevoită să trăiască acolo și să promoveze ideile democratice ale Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Dar de ce atât de greu se trezește conștiința națională în stânga Nistrului?
Ion Leahu: „În primul rând, ea nici nu a prea fost – asta-i una, a doua – evident că ea nu poate să se trezească atât de lent, atât de încet în situația în care 24 din 24 de ore ei sunt zombați cu dezinformații de tot felul și li se demonstrează că Republica Moldova este o structură care nu s-a realizat ca stat, ea nu poate oferi cetățeanului nici prezentul, nici viitorul. În situația în care totuși ei sunt chemați la vot și sunt chiar, într-o măsură oarecare, mai că nu obligați să meargă la vot, lor li se declară că asta este o posibilitate de a ridica, de a scoate unele pericole care ar fi posibile în situația în care la conducerea Republicii Moldova ar veni forțe proeuropene.”
Europa Liberă: Să ne imaginăm că se identifică o soluție pentru criza transnistreană și că cele două maluri ale Nistrului sunt din nou împreună. Încotro ar înclina balanța acelor voturi, tuturor voturilor din regiune pentru viitorul Republicii Moldova?
Ion Leahu: „Eu nu cred că s-ar produce unele schimbări serioase brusc, o să treacă mult timp, chiar dacă va fi identificată o soluție perfectă care ar predomina și în aspectul drepturilor omului, cu toate acestea, ei o să se simtă alte persoane, alți oameni, cu altă mentalitate, cu alte merite față de această unitate.”
Europa Liberă: Din contra, se crede că, odată cu venirea noilor generații, ar putea interesele mai degrabă să se intersecteze?
Ion Leahu: „Da, într-adevăr, s-au făcut unele eforturi pentru a atrage tineretul din stânga Nistrului în diferite programe, în diferite acțiuni din dreapta Nistrului, însă vă dau un singur exemplu: una din cele mai active domnișoare care participa la diferite foruri din dreapta Nistrului, Aliona Arșavina, pe urmă a fost aleasă în Duma de Stat a Federației Ruse.”
Europa Liberă: Și totuși, trebuie să existe o perspectivă pentru reglementarea transnistreană?
Ion Leahu: „Da. În primul rând, nu este război. Asta-i foarte important! Într-al doilea rând, o mare parte a exportului transnistrean revine nu Rusiei deja, dar Uniunii Europene. Nouă ni se pare că din aceste două deziderate noi putem trage concluzia că suntem pe calea reunificării, dar ei foarte liber, foarte conștient își vând marfa în România și pe altă pagină a aceluiași tratat plefturesc România, o fac ocupantă, o fac agresor ș.a.m.d. Asta deloc nu le afectează, să spunem așa, poziția.”
Europa Liberă: Dar sunt și politicieni, demnitari în Republica Moldova, care cred că, dacă vor fi deturnate schemele, dacă nu se va mai face contrabandă, s-ar putea să se apropie ziua reintegrării?
Ion Leahu: „Da, da, noi toți, cei care am avut cât de cât de-a face cu problema transnistreană, ne-am expus opinia, am avut opinie, nu o dată am menționat acest lucru. Într-adevăr, unul din factorii de bază care determină existența acestui regim este posibilitatea de a efectua diferite acțiuni de contrabandă, diferite scheme cu conducerea Republicii Moldova care le dau profituri enorme, absolut enorme. Acele 6 miliarde și ceva de dolari care, chipurile, sunt datorii ale Republicii Moldova față de concernul Gazprom, dacă vreodată cineva va reuși să efectueze o anchetă serioasă și să demonstreze cum și unde au mers banii ceia, o să ne uimească foarte mult. În primul rând, cui și, în al doilea rând, cam cât de mult s-a primit din această așa-numită datorie și fix la toate capitolele este câte o așa situație – și la exportul de gaz, și la exportul de curent electric, și la exportul de tutun, alcool etc., etc. Eu amintesc un singur lucru, undeva prin anii ‘94-’96, în Cipru, Uzina metalurgică moldovenească din Râbnița a format reprezentanța comercială a Transnistriei în Cipru. Ca să înțelegem noi de ce au avut nevoie de reprezentanță, ei într-atât de mult și-au creat acolo condiții pentru a exporta nelegal diferite mărfuri, că aveau surplusuri de bani care le permiteau deja să se legalizeze, să devină structuri solide, cu conturi, cu firme etc., etc. Asta nu mai era o reprezentanță a unui regim autoproclamat, care prin rebeliune a pus mâna pe conducere în acest teritoriu, dar erau businessmeni respectabili care voiau să fie în rând cu lumea.”
Europa Liberă: Dacă în rezultatul alegerilor din 11 iulie, în parlament vor ajunge deputați onești, integri, pentru că despre asta a vorbit Maia Sandu atunci când a dizolvat actualul legislativ, credeți că se va schimba atitudinea Tiraspolului față de autoritățile statului Republica Moldova?
Ion Leahu: „Neapărat o să se schimbe, o să se schimbe modalitățile și procedeele prin care ei au să caute acces la aceste autorități pentru a le converti, a le forța să contribuie la realizarea schemelor cu care ei se ocupă.”
Europa Liberă: Credeți că Tiraspolul poate pune presiune asupra aleșilor poporului din Republica Moldova?
Ion Leahu: „Este suficient un anumit grup care are posibilitatea de a promova legi, de a redacta legi. Chiar de la începuturi, din ’98, Parlamentul Republicii Moldova a amendat Legea Codului vamal, introducând acolo o singură schimbare – pentru agenții economici din Transnistria perceperea taxei vamale se efectuează nu la intrarea în Republica Moldova, dar la punctul de destinație. Momentan, la Vama Sculeni, la Vama Ungheni au apărut sute de autocare și cisterne feroviare care aduceau combustibil din România și, respectiv, din altă parte, din Rusia și din Belarus. Timp de câteva luni, până noi, cei de la securitate am bătut la ușile demnitarilor noștri și am demonstrat că se face un furt extraordinar, s-au umplut oamenii cu bani până la vârf. Pe urmă, peste 3 luni, au demonstrat că totuși trebuie de schimbat acel amendament.”
Europa Liberă: Credeți că cetățeanul cu drept de vot la aceste alegeri nu va măsura de 7 ori și va tăia o dată?
Ion Leahu: „Din stânga Nistrului?”
Europa Liberă: În general...
Ion Leahu: „Cetățenii din dreapta Nistrului neapărat au să numere și eu mă gândesc că, din păcate, au șansele oricât ar număra, totuna să greșească. Pe când cetățenii din stânga Nistrului n-au să greșească niciodată, că ei au să primească, ei au să măsoare, dar au să măsoare numai cât li se dă, așa că ei au să profite de o remunerare materială, au să facă o plimbare până în dreapta Nistrului și-i tot, mai departe pe ei nu-i mustră conștiința, pentru că ei nu sunt legați de ceea ce se face în Parlamentul de la Chișinău. Pentru dânșii asta-i absolut indiferent.”
Europa Liberă: Dar care este miza acestor alegeri din 11 iulie?
Ion Leahu: „Indecișii. Forțele politice care vor reuși să pătrundă la inima celor 30 și ceva de procente care sunt astăzi indeciși să-i atragă, să-i convingă, atunci țara are variante: ori scutură de pe ea greutatea timpurilor vechi legată de Uniunea Sovietică și apoi de Rusia și, în sfârșit, începem reformele care ne vor deschide perspectiva aderării la o uniune normală, ori din nou reușesc cei care se țin cu ambele mâini de trecut, de scheme și ne înglodăm din nou, dar pe o perioadă mult-mult mai îndelungată. Eu poate n-ar trebui să spun acest lucru, dar vreau să-l spun totuși: Maia Sandu de 10 ori în Moldova nu se nasc, noi am avut fericirea aceasta, generația noastră, că avem așa un lider. Și dacă n-o să fie susținută, toată vina va cădea pe noi.”
Europa Liberă: Rusia ar avea interes pentru aceste alegeri parlamentare anticipate din Republica Moldova?
Ion Leahu: „Evident că are interes, evident că finanțează, evident că o să susțină anumite forțe, așa că moldoveanul trebuie să fie mult mai atent, mult mai sensibil la anumite momente...”
Europa Liberă: Dar nu se pedepsește imixtiunea unei puteri în treburile altei țări?
Ion Leahu: „Se pedepsește, însă vedeți cum se întâmplă? Procuratura Statelor Unite ale Americii a demonstrat că anumite forțe din Rusia s-au implicat în alegerile din Statele Unite ale Americii, însă alte forțe n-au vrut să accepte acest lucru și ca urmare Rusia a rămas nepedepsită pentru aceste lucruri. Dar în Republica Moldova, în principiu, nu prea are cine, în primul rând, developa această imixtiune, apoi nu are cine aprecia, pentru că procuratura este ocupată cu altceva. Și e evident că în situația de față e puțin probabil ca aceste fărădelegi să fie pedepsite.”
