Politicienii care și-au anunțat participarea la scrutinul anticipat din 11 iulie deja s-au lansat în promisiuni electorale. Premii de milioane pentru cei care denunță cazuri de corupție, evaluarea externă a judecătorilor sau „scoaterea statului din captivitate” sunt doar câteva dintre promisiunile făcute de politicieni. Între timp, experții din domeniu spun că sectorul justiției se reformează cu pași de melc. În ajun, colega noastră Tatiana Ețco a stat de vorbă cu președintele Consiliului Naţional de Asistenţă Juridică Garantată de Stat, Victor Zaharia, expert în cadrul Institutului de Reforme Penale, pe care l-a întrebat cum a evoluat în ultimii ani sistemul justiției și cel al asistenței garantate de stat, din perspectiva beneficiarului, a omului de rând?
Victor Zaharia: „Haideți să analizăm lucrurile din perspectiva unei persoane care se adresează pentru protecția legală într-o instanță de judecată. Este interesată oare această persoană despre faptul cum sunt organizate instanțele? Poate mai puțin. Este interesată cauza să fie examinată cu celeritate, să aibă încredere în acel judecător care pronunță o decizie, hotărârea să fie executată în timp, costurile pe care le implică aceste proceduri, efortul depus să fie unul optim și asta ar fi din perspectiva unui beneficiar. Ar trebui să fie mai mult orientat sistemul de justiție și în general sectorul public spre interesele, nevoile beneficiarilor de aceste servicii”.
Europa Liberă: În general, reforma, reformele justiției care se tot întâmplă în ultimii ani inclusiv asta-și propun. În ce măsură se reușește sau e în proces?
Victor Zaharia: „De a exagera cu scepticismul probabil nu este corect, pentru că într-adevăr se fac anumiți pași, se întreprind anumite măsuri care dau anumite rezultate, dar nici nu putem să privim cumva, așa, indiferent, formalist la lucruri, pentru că adoptarea cadrului legal nu înseamnă de la sine soluționarea anumitor probleme. Cu suportul partenerilor de dezvoltare au fost modificate actele normative, au fost capacitați profesioniștii, s-a încercat a eficientiza mecanismele de interacțiune și totuși lucrurile nu lucrează până la capăt.
După mine, probabil problema majoră nu este atât legea, conținutul, textul legii, cât felul în care sunt interpretate aceste norme și aplicate de către persoane. Noi vorbim despre atitudini umane, atitudinile profesioniștilor, cei care au obligația să execute întocmai legea în spiritul acestea, fără a căuta anumite modalități de evitare sau scuze de neîndeplinire a atribuțiilor legale. Asta este. Resursa umană probabil este punctul numărul unu”.
Europa Liberă: Și sistemul asistenței juridice garantate de stat a trecut printr-o reformare, dacă tot am menționat de reformă...
Victor Zaharia: „Sistemul asistenței garantate de stat, în versiunea, în formatul actual, este din anul 2008. Dacă aș face o scurtă retrospectivă sau comparație cu ce a fost până în 2008, atunci diferența este enormă. Noi vorbeam despre o situație anterioară anului 2008, despre o situație în care era nevoie de prezența formală a unui avocat într-o ședință de judecată, deoarece aceasta este cerința procesuală. În prezent, aspirațiile sunt de altă natură, cadrul legal, cadrul organizațional permit ca să avem așteptări mult mai mari, serviciile care sunt acordate de sistemul de asistență garantată de stat să corespundă acelor practici profesionale care există în domeniul avocaturii și asistenței garantate de stat în ansamblu.
Revenind la întrebarea dacă este în proces de reformă. Da, este în proces de construcție, un sistem care are mai mult de zece ani, dar continuă să demonstreze anumite necesități, nevoi de îmbunătățire. Să nu uităm că instanțele de judecată, procuratura, alte profesii au o istorie mult mai îndelungată, probabil ei sunt în reformă, asistența garantată de stat este în construcție și reformă, pentru că sunt unele elemente care sunt adaptate, în prezent, pentru a corespunde mai bine așteptărilor, nevoilor, standardelor.
Avem un grup resursă foarte bun de avocați care acordă asistență garantată de stat la cerere. La moment, sunt exact 455 de avocați și aceștia sunt avocații care acordă asistență garantată de stat și în cazuri private. Un număr de prestatori avem.
De asemenea, avem un număr de avocați publici care au o misiune specială, suplimentar de a acorda asistență garantată de stat la solicitări sau la desemnarea oficiului teritorial, mai au și rolul de a promova anumite novații, a testa anumite novații în limita care ne permite cadrul legal.
Avem un grup de para-juriști care, spre deosebire de situația din 2008, au pășit mai aproape de beneficiar, mai aproape de persoanele care au nevoie de asistența juridică garantată de stat. Să nu uităm că asistența garantată de stat nu înseamnă doar participarea, activitatea în instanță sau în fața organelor de urmărire penală. Problema accesului la justiție începe de acolo de unde începe problema legală, socio-juridică și nu din momentul în care este declanșată protecția legală. Înafară de asta, există anumite parteneriate foarte bune cu partenerii de dezvoltare, cu instituțiile publice, ocazional lucrurile se întâmplă poate altfel decât ne dorim noi, oricum sunt anumite parteneriate.
Asistența juridică garantată de stat în slujba publicului
Și atunci apare întrebarea - unde suntem? Dacă ar fi să ne oprim la ideea de minim, am depășit demult, dacă vrem într-adevăr să operăm cu un sistem care este axat pe interesele beneficiarului, pe protecția drepturilor și libertăților fundamentale, nu pe interese departamentale sau confortul departamental, atunci mai sunt multe lucruri de făcut.
Spre exemplu, felul în care sunt accesate serviciile. O inovație promovată recent este semnătura electronică. Or, dacă analizăm din perspectiva beneficiarilor marginalizați, este asta o opțiune? Sigur că nu. Este o opțiune pentru cineva. Și atunci, noi trebuie să promovăm și alte opțiuni pentru a nu admite marginalizarea suplimentară a celor care deja sunt vulnerabili. În felul acesta, noi vorbim despre dezvoltarea sistemului, despre aducerea mai aproape a sistemului față de cerințele care sunt sau față de ceea ce numim noi bunele practici”.
Europa Liberă: Dacă ați zis de avocați și de calitatea muncii pe care o prestează, mă uitasem peste strategia Consiliul și unul dintre principalele obiective, care în continuare se menține, este eliminarea stereotipului că avocatul ,,din oficiu” are mai mult prestație formală și nu acordă asistență juridică calitativă. Cum se acționează pentru a schimba, pentru că vorbim de stereotip și uneori gândesc așa și oamenii care nu neapărat au contact cu avocații?
Serviciile de asistență garantată de stat să fie cel puțin la același nivel cu calitatea serviciilor în ansamblu.
Victor Zaharia: „De acord. Este un efect, așa, al telescopului. Mulți dintre cei care activează în sectorul justiției deja nu mai utilizează noțiunea avocat din oficiu, care este expresie clară a acestui stereotip, nemaivorbind de persoanele, populația R.Moldova care nu au avut tangență cu sistemul de asistență garantată de stat și atunci, foarte bine cunoașteți, impresiile sunt formate în virtutea anumitor experiențe sau în virtutea experienței altora.
La moment, așteptările sunt ca serviciile de asistență garantată de stat să fie cel puțin la același nivel cu calitatea serviciilor de asistență juridică în ansamblu. Problema este, care este calitatea serviciilor de asistență juridică în ansamblu?”
Calitatea și banii
Europa Liberă: În contextul acesta, după logica mea, vine și remunerarea avocaților, pentru că nu poți pretinde la o calitate și o implicare maximă când remunerarea este nu pe potrivă. Și în ultimii ani s-a obținut majorarea cu 150% a remunerației avocaților. ultima creștere a avut loc în aprilie 2021. În ce măsură este competitivă remunerarea și chiar vă rog să-mi spuneți niște cifre exacte.
Remunerarea este suficientă? Probabil nu. Competitivă? Probabil da.
Victor Zaharia: „Într-adevăr, s-a produs ceea ce trebuia demult să se producă, ajustarea unității convenționale la 50 de lei. A fost o ajustare graduală a unității convenționale la 50 de lei. Dar vreau să vă zic un lucru. Suntem convinși că sporirea remunerării nu duce implicit la aceeași formulă de sporire a calității. Sporirea remunerării era un imperativ care deriva foarte clar. În 2008 au fost stabilite anumite tarife de activitate care au fost păstrate mai mult de 10 ani de zile. Între timp, cunoașteți foarte bine care a fost dinamica salariilor inclusiv în sectorul justiției și atunci era evident, nu poți să aștepți calitate, în situația în care o acțiune a unui avocat costă 60 de lei. În legătură cu ajustările care au fost făcute în ultimii ani, inclusiv în 2021, noi putem spune simplu.
Remunerarea este suficientă? Probabil nu. Competitivă? Luând în calcul contextul din R.Moldova, probabil da.
Mai este unde de sporit, dar suntem conștienți, suntem în contextul economic, social, politic pe care-l avem. Aici ar trebui să nu analizăm lucrurile doar din perspectiva cum vrem, dar și din perspectiva ce este posibil. Și, corespunzător, la moment, putem spune că nivelul de remunerare al avocaților la cerere este acceptabil și este comparabil cu nivelul de remunerare pentru servicii similare în R.Moldova. În mediu, luând în calcul costul per cauză, noi vorbim despre o mie de lei cauza, de la a la z, care poate dura ani de zile. De asta și spuneam, comparați cu practica privată sau cu așteptările. Sigur că este diferit, dar să nu uităm că noi vorbim de diferite categorii de cauze, unele pot fi câteva ședințe, altele pot fi câțiva ani, variază și atunci lucrurile astea cumva se compensează.
Să nu uităm că remunerarea nu este unicul element de motivare a avocaților. Sunt și alte elemente, spre exemplu, recunoașterea avocatului ca parte egală în proces, atitudinea judecătorilor, procurorilor, ofițerilor de urmărire penală, stima și respectul față de activitatea avocaților. Trebuie să înțelegem, avocatura în perioada sovietică a avut un statut, un rol. Avocatura așa cum ne-o vrem noi în prezent, vorbesc despre profesia de avocat, inclusiv asistența garantată de stat, așteptările sunt total altele. Probabil nu am ajuns la momentul unei mase critice, dar încet se observă o îmbunătățire și în această privință”.
Europa Liberă: Vroiam să revin la profesioniștii din sistem, prin ce se deosebește Chișinăul de restul țării și de regiuni?
Victor Zaharia: „Capitala, de obicei sau în multe cazuri în multe state, este diferită de regiuni și noi nu suntem o excepție. În municipiul Chișinău, dacă vorbim despre asistența calificată de prestatori de servicii, noi avem de unde selecta avocați. Avem de unde ridica nivelul așteptărilor, spre deosebire de anumite raioane și nu am să fac acum o referință directă la un anumit raion, dar avem câteva raioane în care numărul de avocați, în general, nu doar cei din asistența garantată de stat, este foarte mic și atunci nu ai pe cine selecta. Trebuie să-i convingi cumva să acceadă în sistem și ulterior este mult mai complicat să spui că nu prea-și îndeplinește diligent meseria sau să ceri calitate. Sunt niște probleme în anumite raioane care merită atenție. Spre deosebire de Chișinău, în localitățile rurale și în anumite raioane avem para-juriști. Este vorba de o altă abordare. În momentul în care persoanele se cunosc mai puțin, putem vorbi despre un nivel mai redus al solidarității profesioniștilor din sectorul justiției, pentru că atunci când ai doi avocați într-un raion, care participă la rețineri, acordă asistență de urgență sau asistență calificată garantată de stat, cunoscând toți profesioniștii din sectorul justiției, cumva gradul de toleranță față de încălcări ar putea fi mai mare”.
Pandemia și avocatura
Europa Liberă: Vreau să vă întreb un pic și despre pandemie. Cum a a afectat pandemia și în sensul bun, dar și în sensul mai puțin sistemul, dar și accesul la justiție?
Victor Zaharia: „Greu de spus impactul multidimensional, dar sunt unele lucruri care sunt evidente. Spre exemplu, numărul total de cazuri a scăzut de la în jur de 60 de mii la 56 de mii, fapt cauzat probabil și de sistarea activității instanțelor anumită perioadă, de prioritizarea anumitor tipuri de cauze, de incertitudinea activității în sfârșitul lui martie-aprilie-mai. Este cumva o explicație, dar noi vedem cifrele foarte clar că este o scădere și vedem, de asemenea, o încercare de creștere în 2021, deja se simte. Probabil cei care nu au reușit să-și soluționeze problemele de natură juridică acolo unde era posibil în 2020 încearcă să o facă în 2021. Pandemia ne-a arătat că avem restanțe la utilizarea tehnologiei. Considerente de sănătate publică, dar noi avem considerente de eficiență.
Noi vorbim despre promovarea unor modalități care trebuiau demult promovate, dar cu mențiunea să nu marginalizăm și mai mult pe cei care sunt vulnerabili și nu au acces la tehnologii sau nu au capacitate în sens de abilități de a utiliza tehnologia.
Dar elementele astea continuă să fie integrate în cadrul sistemului. În timpul pandemiei, spre exemplu, s-a acordat asistență la distanță, s-a intensificat asistența la telefon, modalități Skype, viber, oricare modalități disponibile la anumit moment și lucrul acesta a fost făcut atât de către oficiile teritoriale, atât de către para-juriști și de către avocați în general. Vorbim despre încercări de a găsi cea mai comodă modalitate pentru beneficiari și potențiali beneficiari”.
*********************************
Acest interviu este un fragment din podcastul CuDREPTul realizat de Tatiana Ețco. Interviul integral cu expertul Victor Zaharia poate fi citit pe site-ul justitietransparenta.md.
CuDREPTul poate fi ascultat pe Apple Podcasts, Google Podcasts, Anchor.fm,
Acest Podcast este realizat în cadrul Campaniei Naționale pentru o Justiție Sănătoasă, care este parte a proiectului „Accesul la Justiție în Moldova”.
