Linkuri accesibilitate

7 Mișcarea Profesioniștilor „Speranța-Надежда”


Andrei Donică, liderul Mișcării profesioniștilor „Speranța-Надежда”
Andrei Donică, liderul Mișcării profesioniștilor „Speranța-Надежда”

Mișcarea Profesioniștilor „Speranța-Надежда” a fost fondată în 1997. Timp de două decenii a fost condusă de Vladimir Florea, președintele Uniunii Transportatorilor și Drumarilor. Din 2018 președinte a devenit activistul Andrei Donică.

Nu are o doctrină clară. A participat la mai multe scrutine, dar rezultatele înregistrate au fost modeste. A reușit în 2001, în componența blocului electoral „Alianța Braghiș”, să acceadă în parlament cu un deputat, Vitalie Mrug. La începutul istoriei sale era considerat un partid apropiat președintelui Petru Lucinschi.

La ultimele alegeri, din februarie 2019, a acumulat un scor de 0,19% sau mai puțin de 3000 de voturi. În acea campanie electorală noul lider, Andrei Donică, în trecut președintele unui ONG anticorupție, a declarat că singura salvare a țării, pentru a stopa corupția și emigrarea în masă, e introducerea „pedepsei cu moartea pentru corupție la nivel de stat”.

Activistul Andrei Donică (stânga) după ce a vărsat lapte peste ex-ministrul finanțelor Octavian Armașu
Activistul Andrei Donică (stânga) după ce a vărsat lapte peste ex-ministrul finanțelor Octavian Armașu

Nu este prima manifestare considerată excentrică a actualului primar al satului Condrița, din componența municipiului Chișinău. El a devenit cunoscut mai ales în 2016, când a vărsat o găleată de lapte peste ministrul finanțelor de la acea vreme Octavian Armașu, actualul guvernator al Băncii Naționale, revoltat că ministrul ar fi pus costul fraudei bancare pe umerii contribuabililor. A fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare pentru huliganism, ulterior procesul penal a fost încetat.

În 2013, a aruncat cu ouă în timpul prezentării planurilor de modernizare a Aeroportului Internațional Chișinău, astfel exprimându-și atitudinea critică faţă de concesionarea dubioasă a aeroportului. În ambele cazuri nu a plătit amenzile aplicate inițial.

Într-un alt episod văzut de analiști drept expunere publică premeditată a propus, în martie 2014, alături de alți tineri care susțineau că reprezintă Partidul Generația Tânără, ca politicienii de la putere să revendice „prin căi legale, civilizat” Basarabia de sud, Bucovina și Hotinul de la Ucraina.

Tot președintele Mișcării Profesioniștilor „Speranța-Надежда” a fost cel care a cerut eliberare din închisori, înainte de termen, a deținuților „nevinovați sau care și-au înțeles greșeala”. Propunerea venea după eliberarea condiționată, înainte de termen, a ex-premierului Vlad Filat.

Anticipate 2021: rezultate

Alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie au fost câștigate de Partidul „Acțiune și Solidaritate” (PAS) iar în noul Parlament vor intra trei partide/blocuri electorale.

Pentru a accede în Parlament, partidele politice trebuiau să întrunească 5% din voturile valabile ale alegătorilor, iar blocurile electorale – 7%. Candidații independenți numai 2%.

Rezultatele parțiale, prezentate de CEC, după numărarea a 100% din voturi.

Prezența la vot a fost de 48,41 la sută.

  • Pe teritoriul R. Moldova, prezența a fost de 44,56%.
  • Peste hotare au votat pese 212 mii de persoane, aproape jumătate fiind între 26 și 40 de ani, arată datele CEC. PAS a obținut peste 86% din voturi, în timp ce Blocul electoral al Comniștilor și Socialiștilor, numai 2,47%.
  • Cei mai mulți alegători din diaspora au fost în Italia, peste 66 de mii. Urmează Germaia cu aproape 26 de mii de votanți, Marea Britanie cu aproape 24 de mii și Franța cu aproape 23 de mii. În România au votat 15.123 de alegători iar în Rusia numa 6.153.
  • La secțiile de votare alocate locuitorilor regiunii transnistrene, 62,21 la sută dintre alegători au votat pentru Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, iar 13,59 la sută – cu Partidul Acțiune și Solidaritate. 6,25 la sută au votat pentru Partidul Șor.
  • În total, la cele 41 de secții arondate regiunii transnistrene s-au prezentat la votare 28.780 de alegători.

Previous Next

Radio Europa Liberă în alegeri

RADIO EUROPA LIBERA reamintește ca nu susține nici un partid politic înscris în cursa electorală pentru alegerile anticipate din 11 iulie 2021. Emisiunile noastre electorale, în română și rusă, oferă același condiții de exprimare tuturor candidaților, iar materialele analitice caută să prezinte cât mai exact informațiile publice despre trecutul partidelor aflate în competiție, astfel încât publicul (cititorii si ascultătorii) Europei Libere să facă o alegere informata și la scrutinul din 11 iulie 2021.

XS
SM
MD
LG