După resetarea Partidul „DA” pe interior, noua conducere va depune eforturi pentru a consolida și uni oameni de valoare care au rămas subapreciați. Și va fi criticat atunci când partidul de guvernământ va deraia de la promisiunile făcute în campania electorală. În pofida încrederii enorme pe care o are PAS, are și o responsabilitate-n față și în orice domeniu este nevoie de o concurență loială pentru a spori calitatea serviciului prestat, chiar și-n politică, mai ales în politică. „Am demonstrat performanță ca partid parlamentar, fiind cea mai bună și profesionistă echipă, vom demonstra performanță și ca partid extraparlamentar.” Sunt declarațiile făcute Europei Libere de Dinu Plîngău, presedintele interimar al partidului.
Europa Liberă: Pentru început, s-ar cere o lămurire. Totuși, ce s-a întâmplat cu demisia întregii conduceri a partidului ca în toamnă, în septembrie, când va avea loc congresul, să revină în forță această conducere sau cum e?
Dinu Plângău: „Este un proces absolut normal, în această campanie electorală noi am mers cu sloganul „Echipa contează”. Și, după un scor nu tocmai îmbucurător pentru partid și pentru membrii noștri, este un proces absolut normal în care toată conducerea, întreaga echipă să-și depună mandatele și să anunțăm congresul. Este nevoie de o resetare a partidului, până în septembrie...”
Europa Liberă: În ce constă resetarea?
Dinu Plângău: „Alegerea noii conduceri, toate programele de conducere.”
Europa Liberă: OK. Și simpatizanții, membrii partidului vor spune că ei pledează ca în fruntea formațiunii să revină aceleași persoane.
Dinu Plângău: „Acesta este deja un proces ce ține de interior, dar evident că în aceste momente depunem eforturi foarte mari, o să mergem în teritoriu la echipele noastre locale, o să vedem care sunt așteptările lor, o să încercăm să cooptăm fețe noi în politică, să întinerim partidul, evident că în viitoarea conducere a partidului vor fi fețe și noi, și vechi, conducerea partidului nu pleacă din partid, vom pune umărul la crearea și resetarea partidului, ar fi mare păcat, o să încercăm să menținem această echipă care a fost recunoscută foarte puternică, competentă și în stradă, și în parlament, și credem că putem aduce un aport și în folos pentru Republica Moldova prin expertiză, prin experiența oamenilor din Platforma Demnitate și Adevăr. Este nevoie doar de o resetare, dacă vreți și de imagine, și evident de cooptare a fețelor noi în partid.”
Europa Liberă: Dar dl Andrei Năstase v-a spus cumva, el își mai dorește să conducă partidul?
Dinu Plângău: „Asta o să-l întrebați pe dl Năstase. La momentul actual, ne-am anunțat toți demisiile, la Biroul Politic mi-au încredințat mie o mare onoare și o mare responsabilitate să fiu președinte interimar până la congres, să pregătim împreună cu echipa de la centru congresul și deja o să mergem și în teritoriu la organizațiile noastre teritoriale, ele vor decide cine va fi, dar, evident...”
Europa Liberă: Un președinte interimar are și șansa să devină lider?
Dinu Plângău: „Desigur, orice membru de partid poate să candideze la funcția de președinte al partidului.”
Europa Liberă: V-ați dori funcția de președinte al Platformei Demnitate și Adevăr?
Dinu Plângău: „Ar fi o mare-mare onoare pentru mine să fiu în orice funcție, este o onoare pentru mine să fiu și membru al acestei echipe, luând în calcul personalitățile notorii care sunt în Platforma DA. Și, vă spun, pentru mine este o onoare să fiu președinte interimar al Platformei Demnitate și Adevăr, fiind într-o echipă cu oameni ca Slusari, ca Munteanu, ca Liviu Vovc, ca toți deputații noștri care au făcut față în fracțiunea parlamentară, Andrei Năstase, care are meritele lui față de această societate din 2015 la marile proteste. Deci sunt oameni cu caractere diferite, dar oameni care au muncit enorm de mult și nimeni nu ne poate reproșa că am avut intenții rele și, chiar dacă am obținut un scor nu tocmai așteptat de noi, noi nu plecăm cu capetele în jos, noi plecăm cu frunțile sus, mândri de ceea ce am realizat pe parcursul acestor ani. Sunt sigur că vom reuși să resetăm formațiunea noastră și să aducem aporturi și performanță de pe orice poziție, mai ales în condițiile în care noi înțelegem foarte bine și responsabilitatea pe care o are partidul deja de guvernământ, în condițiile în care ei practic nu au opoziție, despre asta am vorbit până a începe această emisiune. Nu poți să-i consideri pe Dodon și pe Șor opoziție.”
Republica Moldova în această electorală a fost împărțită în două tabere - cei buni într-o parte și cei răi în altă parte
Europa Liberă: Vorbim și despre putere și opoziție un pic mai târziu. Pentru început vreau să cer o lămurire de la Dvs. Având o echipă bună, cunoscând foarte bine activitatea în precedentul legislativ al fracțiunii Platformei Demnitate și Adevăr, oferta electorală cu care ați venit în această campanie și totuși ați ajuns pe lista perdanților, nici trei la sută nu ați reușit să obțineți din voturile a electoratului. De ce? Care ar fi motivul?
Dinu Plângău: „A fost o polarizare foarte mare. Deci, Republica Moldova în această electorală a fost împărțită în două tabere - cei buni într-o parte și cei răi în altă parte. Această divizare evident a făcut imposibil pentru toate celelalte partide de a obține un alt rezultat, tot ce era bun, inclusiv noi vă povesteam că a fost foarte greu când vorbeam cu oamenii să spunem că nu suntem de la PAS, suntem de la Platforma DA. Când spuneai, dar pe ce deputați îi cunoști din Parlamentul Republicii Moldova, ei începeau a enumera: Slusari, Plângău, Munteanu, Grigoriu, care au fost cei mai vizibili în parlamentul respectiv și era o asociere foarte puternică încă cu Blocul ACUM. Și, evident, oamenii s-au dus acolo, spre un partid și au dat un vot util partidului cu cele mai mari șanse de a schimba, oamenii și-au dorit foarte-foarte mult această schimbare, asociind tot celălalt spectru politic ca ceva rău, ceva legat de corupție, ceva de care trebuie să scăpăm cât mai rapid și a fost un vot util, dar le-a fost foarte greu celorlalte partide. Șor a acces în parlament, pentru că, evident, coruperea alegătorului, magazine sociale, alte mecanisme mai puțin ortodoxe care i-au propulsat acolo și pe partea cealaltă partidul care s-a asociat, încă au doctrină așa mai prorusă, orientarea pe care o au, încă sunt foarte mulți cetățeni care votează partidul respectiv, din păcate, și celorlalte partide au mers, chiar dacă oameni buni ș.a.m.d., hai că toți sunteți acolo, sunteți în aceeași echipă și poate...”
Europa Liberă: 63 de mandate a obținut Partidul Acțiune și Solidaritate, partidul pro-prezidențial. Ce priorități ar trebui să aibă noua guvernare?
Dinu Plângău: „O, sunt atât de multe! Probabil, prioritățile lor trebuie să fie cele pe care le-au scris în programul lor electoral și să înceapă foarte rapid să demonstreze și să livreze rezultate, pentru că, dacă până acum ei erau cumva un partid de opoziție, acum ei sunt un partid de guvernământ și, evident, toate aceste rezultate și reușite se așteaptă de la ei, nu poate reproșa nimeni că acum cineva i-ar împiedica să livreze foarte rapid rezultate. Am spus, opoziție practic nu există, că Șor cu Dodon acolo cu 30 de mandate, chiar dacă vor critica de la tribuna parlamentului, asta nu ar avea niciun efect asupra a ceea ce urmează să facă.”
Europa Liberă: Cel puțin, Igor Dodon, atunci când a felicitat Partidul Acțiune și Solidaritate cu victoria, inclusiv pe Maia Sandu, a spus că ei vor fi o opoziție dură, o opoziție constructivă, o opoziție care va cere de la putere să implementeze toate promisiunile pe care le-au făcut.
Dinu Plângău: „Înțelegeți, imaginea Partidului „Șor” și, în special, a lui Igor Dodon este atât de negativă, mai ales pentru electoratul de dreapta și pentru cei care au votat masiv PAS în aceste alegeri, că orice ar spune aceste două forțe politice...”
Europa Liberă: Entități politice...
Dinu Plângău: „...entități politice, nu că ar diminua cumva încrederea față de PAS, dar i-ar, cumva chiar dacă pe alocuri, nu știu, poate chiar ar spune ceva cu sens, asta nu ar avea absolut niciun efect asupra criticilor pe care le vor aduce.”
Europa Liberă: PAS nu a ascuns că își doresc întreaga putere să o dețină, pentru că doar în aceste condiții ar putea să livreze rezultate. Pe de altă parte, fruntașii PAS anunță că ar putea să coopteze la guvernare și membri ai altor partide de pe segmentul de centru-dreapta. Dacă vi se propune o funcție, o acceptați?
Dinu Plângău: „Deci, eu m-am pronunțat la acest capitol, nu cred că o să propună altor forțe politice cumva care nu au o loialitate deplină față de PAS funcții înalte în stat. Cred că toate funcțiile cabinetului de miniștri vor fi compuse din oameni care sunt loiali partidului de guvernământ, asta în primul rând. În al doilea rând, evident, nu cred că asta e o problemă, va fi o mai mare problemă pentru PAS probabil de a coopta foarte mulți funcționari care trebuie să fie de nivelul doi, acolo unde mai puțin contează culoarea politică, acolo chiar trebuie să muncești și aici poate fi o provocare pentru ei și, evident, au nevoie de foarte multe cadre la acest capitol. Sper că vor reuși pentru binele poporului, cum s-ar spune.”
Europa Liberă: Dar ziceam, dacă vi s-ar propune Dvs. o funcție în prima linie, în fruntea unui minister, de exemplu, ați accepta să mergeți să activați, să preluați fotoliul?
Dinu Plângău: „Nu știu dacă îmi pot permite să vorbesc ipotetic.”
Europa Liberă: Astăzi vorbim ipotetic, pentru că încă nu cunoaștem dacă se ia în calcul acest scenariu la modul cel mai serios.
Provocarea principală ar fi să găsească oameni, pe lângă funcțiile politice, oameni profesioniști în guvern
Dinu Plângău: „Haideți să așteptăm validarea mandatelor noilor deputați, să fie organizate organele de conducere în parlament, să vedem cu ce ofertă va veni Partidul Acțiune și Solidaritate, dar, iarăși, eu nu cred că vor fi cooptați oameni din alte partide la funcții de miniștri ș.a.m.d. Provocarea principală ar fi să găsească oameni, pe lângă funcțiile politice, oameni profesioniști în guvern care chiar trebuie să livreze niște rezultate. Și aici este o provocare sub aspectul că salariile îs mici și tu trebuie să te duci să convingi oameni de calitate, oameni care au experiență și, pe lângă toate, sunt și integri să lucreze la stat, este o activitate foarte grea și deseori care nu o să-ți spună nimeni mulțumesc pentru ceea ce faci.”
Europa Liberă: Dar să admitem că Platforma Demnitate și Adevăr ar fi obținut majoritatea mandatelor în parlament, ar fi cooptat alți parteneri la guvernare?
Dinu Plângău: „Bine, iarăși, vorbim ipotetic. Eu vă spun că în cooptarea, când deții puterea așa cum o deține PAS-ul în momentul de față, cooptarea de oameni din alte partide poate aduce și plusuri, și minusuri politice, dacă să vorbim așa, ca un analist politic. Minusurile esențiale sunt că tu acorzi o tribună potențialilor concurenți electorali care pot folosi această tribună pentru a crește imaginea partidului pe care îl reprezintă ș.a.m.d. Deci, e o tribună, spuneam la începutul emisiunii. Vă dați seama dacă dl Slusari ar fi ministru în guvern? Cu autoritatea lui și notorietatea pe care a acumulat-o de-a lungul timpului, și cu capacitatea enormă de muncă a acestui om, cred că i-ar eclipsa pe ceilalți și sub aspect de imagine politică. Acesta-i dezavantajul când cooptezi oameni în guvern din alt partid și poți să o pățești, așa că oamenii...”
Europa Liberă: Dar asta poate fi și o cărărușă, pentru ca la următoarele alegeri dreapta, centru-dreapta să fie mai unit decât răzlețit?
Dinu Plângău: „Da, acesta este un avantaj, dacă gândești logic în termen lung, cu intenția ca partida proeuropeană să câștige pe termen lung. Un avantaj ar fi evident această unitate a forțelor de dreapta, gândirea pe termen lung, cumva diminuezi și din criticile oamenilor care au notorietate, simpatia publicului și așa mai departe, care ar putea să-ți dea sfaturi deja de pe alte posturi, dar mai important pentru Republica Moldova în condițiile actuale este crearea unei opoziții chiar și extraparlamentare. Sigur, PAS acum are încrederea majoritară foarte mare din partea societății, dar, evident, ei pot face, sunt oameni și pot comite anumite greșeli, fără opoziție greșelile se iartă, se iartă o dată...”
Europa Liberă: Și Dvs. lăsați să se înțeleagă că opoziția extraparlamentară ar putea să fie mai de folos pentru guvernare decât opoziția din parlament?
Dinu Plângău: „Absolut! Absolut, pentru că opoziția și ea trebuie să aibă câteva calități, ea trebuie să fie credibilă, ea trebuie să aibă expertiză, ea nu trebuie să critice de dragul criticatului, ea trebuie să ajute la actul guvernării așa cum se face în orice stat civilizat, în orice democrație normală și oamenii inteligenți să înțeleagă aceste lucruri.”
Europa Liberă: PAS a câștigat inclusiv cu promisiunea că vor reforma justiția, că vor duce o luptă aprigă împotriva corupției. Dvs. sunteți jurist de meserie, cum vedeți Dvs. o implementare a unei adevărate reforme în acest sector?
Dinu Plângău: „Cu voință politică la nivel juridic și mecanic au toate pârghiile să își înfăptuiască promisiunile date în campania electorală, poate nu atât de rapid cum s-ar aștepta unii, dar în termene mai scurte au totul la dispoziție, inclusiv cei mai buni...”
Europa Liberă: Voință politică s-ar părea că va trebui să existe, pentru că sunt 63 de deputați veniți în parlament pe lista Partidului Acțiune și Solidaritate.
Dinu Plângău: „Iarăși, pe lângă voință politică mai este un element esențial pentru a face aceste lucruri, este capacitatea, dacă vreți, tehnico-analitică a oamenilor care trebuie să pună această voință politică în aplicare.”
Europa Liberă: Deci, sistemul pe interior sau cei care vor veni în sistem?
Dinu Plângău: „Bine, știți, sistemul este unul destul de complex, când vii și spui: dăm toată lumea afară, poate că în termen, nu știu, de patru ani reușești să faci ceva, dar în sistem sunt și oameni OK, sunt oameni bine intenționați, oameni care nu au...”
Europa Liberă: Păi, nimeni nu spune că acei oameni care își fac bine treaba vor fi concediați.
Dinu Plângău: „Nu știu, rămâne de văzut. Eu cred că ei dacă au mers cu asemenea intenții au un plan și îl vor realiza.”
Europa Liberă: Iată, de exemplu, ei spun că vor mai căuta câteva mandate pentru a modifica inclusiv Legea Fundamentală, ca să fie prevăzut în Constituție foarte bine că poate fi confiscată averea dobândită pe căi ilegale sau care nu poate fi justificată. Ce părere aveți Dvs. despre această promisiune și intenție a PAS-ului?
Dinu Plângău: „Eu cred că e un lucru foarte bun și eu cred că, dacă o să aibă dorință, o să găsească cele patru mandate să modifice inclusiv Legea Fundamentală. Bine, acest mecanism persistă și în alte state europene, este o chestie absolut normală când oamenii cu funcție de demnitate publică trebuie să demonstreze proveniența averilor și cumva este așa o chestie, prezumția vinovăției în cazul lor pentru averile pe care le dețin și pe care nu le pot justifica, cred că e o chestie foarte bună. Trebuie să fie transmis un semnal și la noi în acești doi ani și jumătate de mandat eu am văzut atâtea lucruri pur și simplu ieșite din comun din partea unor funcționari, tot timpul cumva justificarea esențială era că salariile sunt mici. Sunt funcționari care au salarii extraordinar de mari, sunt oameni din anumite consilii de administrare care au salarii de un milion de lei și oricum au fost, din experiența precedentă, au fost tentative de intentare a dosarelor penale.”
Europa Liberă: Un milion de lei salariu?...
Dinu Plângău: „Pe an! Au fost tentative de a intenta dosare penale în care erau implicați funcționari, birocrați, care luau mită, mita care se acorda unui funcționar de acest gen era de 20-25 de milioane de lei. Deci vă dați seama în ce hal este statul respectiv? Semnalul trebuie să fie unul foarte clar și trebuie să se miște foarte rapid.”
Europa Liberă: Mai este o idee care se acreditează cu insistență că ar trebui să se decidă soarta dlui Stoianoglo, dacă mai rămâne sau nu în funcția de procuror general. Opinia Dvs. care ar fi?
Dinu Plângău: „Iarăși, deja o să vedem opinia PAS-ului...”
Europa Liberă: Dar Dvs. ce credeți despre acest lucru?
Dinu Plângău: „Ca cetățean, eu sunt destul de nemulțumit în ultima perioadă de eficacitatea procuraturii per ansamblu. Noi avem dosare de rezonanță la care nu le mai vedem capătul, dosarul lui Șor stă de cinci ani la judecătorie și nu există nicio finalitate. Deci, evident este responsabilitatea procuraturii, per ansamblu, și de fiecare dată cel mai responsabil om dintr-un sistem este conducătorul acestui sistem. Desigur, dl Stoianoglo poate să spună: ei, că și judecătorii sunt în sistem. Evident că și judecătorii poartă o mare parte din vină față de ceea ce se întâmplă.”
Europa Liberă: Adică, procurorii nu ar fi argumentat destul de convingător de ce trebuie să fie pedepsit făptașul și judecătorii nu...
Dinu Plângău: „Știți, de fiecare dată, să nu credeți că judecătorii și procurorii sunt ceva aparte din societate, ei tot sunt parte a acestei societăți, ei urmăresc politica, ei urmăresc și-și zic: care-i sensul să merg împotriva ăstora care dețin puterea, dacă o să-mi creeze și mai mari probleme? Deci, există și reținerea asta din partea sistemului.”
Europa Liberă: Adică nu buchea și spiritul legii îi ajută pe justițiari să decidă?
Dinu Plângău: „Asta am înțeles-o de când eram mulți ani în urmă student la Facultatea de Drept, că nu tot timpul legea este în capul mesei, sunt nuanțe și nuanțe, nu totul este doar alb și negru.”
Europa Liberă: Și dacă, eventual, ar pleca dl Stoianoglo din această funcție, situația devine alta repede?
Dinu Plângău: „Depinde de foarte mulți factori, depinde de cine o să fie în loc. Bine, ce înseamnă? Tu trebuie să reformezi procuratura! Eu mi-aș dori ca procurorii să aibă statute de magistrați, să fie întărită independența procurorilor de anchetă care duc urmărirea penală, să nu depindă de șefi. Foarte multe probleme se trag de la șefi de secții ș.a.m.d., care pot da din deget procurorului simplu, nu știu, din raion care duce urmărirea penală. Și, evident, în partea acestor procese au responsabilitate enormă și judecătorii care uneori pot trece pentru soluționarea unui dosar peste procurori, o parte din responsabilitate o au avocații. De ce noi criticăm doar procurorii și judecătorii, dacă avocații, foarte mulți dintre ei sunt niște simpli intermediari cu borsetka cu bani, care se duc și rezolvă problemele și nici nu se mai uită prin dosarul cela, că are dreptate clientul sau nu are dreptate? Tot sistemul este... O altă problemă sunt executorii judecătorești, noi avem, nu știu, am făcut o analiză undeva în jur de 37% de hotărâri ale instanțelor de judecată sunt executate. Deci, sistemul este un mare ansamblu și nu este compus doar din judecători și procurori, este poliția, care iarăși face parte cumva din procesul acesta de asigurare a ordinii publice, a drepturilor fundamentale ale omului. În genere, tot sistemul, dacă vrem să fie pus pe roate, nu trebuie să ne axăm doar pe un element. Tu schimbi un element, dar dacă pe celelalte le lași așa?...”
Europa Liberă: Dar practica multor ani în Republica Moldova, când e vorba despre justiție, a arătat că cei care erau identificați ca responsabili de anumite fapte urâte, ei în instanță oricum își găseau dreptate și atunci mulți întrebau,: care e sensul că la televizor vin și spun că luptă cu cei care încalcă legea, certați cu legea, iar în ultimă instanță ei sunt albi și fără nicio pedeapsă?
Dinu Plângău: „Despre asta noi tot vorbeam. Sunt comise foarte multe crime, iată acum chiar și în această campanie electorală a venit un fost funcționar de stat, fost polițist, care, nu știu, milionar în euro ș.a.m.d. ”
Europa Liberă: La dl Cavcaliuc vă referiți?
Dinu Plângău: „Poate, pe de o parte, contrabanda și alte crime mai puțin afectează din punct de vedere financiar Republica Moldova, dar afectează foarte mult statul de drept, acești bani murdari care se fac deseori prin metode neortodoxe și ilegale, ei se duc la coruperea oamenilor, la distrugerea statului, a ceea ce numim noi statul de drept. Cazurile de rezonanță despre care toată lumea vorbește, inclusiv presa, se axează pe câteva figuri și de obicei care poate mai vizibile pentru societate, procurori, judecători ș.a.m.d. Noi trebuie să înțelegem însă că abordarea asupra acestei probleme trebuie să fie una complexă, despre ceea ce vorbeam, despre un polițist care nu știm de unde ia banii, are milioane ș.a.m.d., îi cheltuie pentru distrugerea statului de drept, coruperea judecătorilor, procurorilor, inclusiv sistemul avocaturii, inclusiv alte sisteme. Deci, problema trebuie abordată în complexitate, doar niște reparații cosmetice cu siguranță nu ajută.”
Europa Liberă: Colegii Dvs. în parlament au fost în fruntea multor comisii, grupuri de lucru care inclusiv și-au focusat atenția pe cazurile de rezonanță din Republica Moldova: concesionarea aeroportului, furtul miliardului, „laundromatul”. Și această muncă, ce a însemnat?
Dinu Plângău: „Eu sper că această muncă va fi continuată de noua majoritate parlamentară, au toate pârghiile, noi eram în opoziție...”
Europa Liberă: Nu știu dacă de noua majoritate parlamentară, în instanță doar au spus că mai mult aceasta a avut un caracter politic.
Dinu Plângău: „Haideți să fim serioși! La fel au spus-o și când a fost adoptată hotărârea parlamentului cu privire la starea de captivitate: declarații politice, ce vreți... Nu, în esență, de voința politică existentă în parlament depind foarte multe procese, datorită acestei declarații a fost demis, plecat procurorul general, au fost plecați judecătorii Curții Constituționale, au fost plecați și alți oameni din sistem, care mai apoi, din păcate, au fost restabiliți în funcții și asta-i cel mai grav.”
Era o castă de procurori pe timpul lui Plahotniuc care plecau după cumpărături la Milano
Europa Liberă: Asta ziceam, că majoritatea dintre ei sunt restabiliți în funcții de instanță.
Dinu Plângău: „Au fost restabiliți. Păi, eu vă dau doar un exemplu cu judecătorul de la Curtea de Apel, Clima. Toată lumea cunoaște cine este Clima, Clima, care venea la serviciu pe timpul când Năstase era ministru de interne cu valiza în portbagaj, a fost promovat ulterior de Dodon la Curtea de Apel și credeți că nu au avut înțelegeri, nu au fost discuții tête-à-tête? Hai să fim serioși! Și alți procurori, sunt și procurori care, bine, poate nu o să le dau numele, dar sunt și procurori, era o castă de procurori pe timpul lui Plahotniuc care plecau după cumpărături la Milano și oamenii aceștia, da, au fost alungați din sistem, dar ulterior, iarăși au venit aceștia și i-au pus, i-au promovat, nu procurori, dar i-au pus în funcții destul de importante în stat. Deci, sigur că este foarte nedrept și obijduitor când munca ta de foarte mulți ani de zile pur și simplu este aruncată la gunoi. De asta ne-am dori foarte mult ca aceste anchete să aibă o finalitate, ca noua majoritate parlamentară să pună presiune inclusiv pe organele de anchetă să-și facă treaba, acolo nu este vorba că vreau/nu vreau, tu trebuie să-ți faci treaba, tu ai o lege, tu dacă nu-ți faci meseria, tu ești pasibil de răspundere.”
Europa Liberă: Și colegul Dvs., dl Alexandr Slusari, deseori a atenționat cât de mult se irosește banul public, inclusiv atunci când sunt organizate licitații și că aceste licitații deseori sunt câștigate de unii și aceiași agenți economici. El chiar și deunăzi a atenționat că problema aceasta ar trebui să fie în vizorul noii guvernări.
Dinu Plângău: „Absolut. E așa cum am dat exemplul, asta-i peste tot. Sigur că, după mine, ar trebui să fie modificată și legislația cu privire la achizițiile publice, dar, în primul rând, este necesară implementarea acelui mecanism al avertizorului de integritate și alte aspecte, și mesajele foarte coerente din partea puterii că, gata, nu se mai fură, nu mai faceți pe la spate târguri ș.a.m.d., pentru că se prejudiciază statul. Dacă ați văzut ancheta cu privire la „Căile Ferate”, când procurau servicii și bunuri la prețuri de 10 ori mai mari. Păi, cum vrei să nu duci instituția, întreprinderea la faliment, dacă, evident, diferența acestor contracte merge în buzunarele unor funcționari, merge în buzunarele unor afaceriști etc. au fost o sumedenie de întreprinderi de stat care au fost de o asemenea manieră aduse la faliment, au fost finanțate din banii aceia campanii electorale, au mers în buzunarele multor persoane care veneau în politică. Despre asta mereu vorbeam. Cea mai bună curățare, inclusiv a sistemului judecătoresc, trebuie pornită și de la partidele politice, pentru că vă dați seama, eu vă aduc doar un exemplu, vin oameni cu gențile cu bani, cheltuie zeci de milioane de lei, ceea ce se vede în cheltuielile oficiale, asta probabil nu reflectă nici a zecea parte din ceea ce neoficial se cheltuie în campaniile electorale și pentru ce anume.”
Europa Liberă: Și observatorii internaționali, care au supravegheat scrutinul, au atras atenția asupra finanțării partidului și transparența cheltuielilor financiare.
Dinu Plângău: „De aici trebuie de început. Evident, ei vin pentru a avea influență asupra modului în care se face bugetul de stat, să aibă acces în instituțiile și întreprinderile de stat, acolo unde, de obicei, un om simplu nu are putere de decizie. De acolo trebuie de început și cât mai rapid.”
Europa Liberă: Cel mai probabil vă preocupă acum și situația la nivel local, pentru că, de obicei, atunci când la guvernare vin alte forțe politice, se transmit și în teritoriu anumite semnale. Cum vedeți Dvs. relația puterea centrală – puterea locală?
Dinu Plângău: „Rămâne de văzut. Am spus, noi de fiecare dată am promovat ideea autonomiei locale, a descentralizării, ca primarul să nu depindă de voința guvernului sau a liderului de partid care este în parlament și să-l întrebe, bunăoară: o să pot să-mi repar Casa de cultură sau nu sau dacă satul meu n-a votat pentru partidul de guvernământ, înseamnă că, gata, să uităm de bani? Aceste lucruri și aceste practici sunt foarte nocive. Evident că și la nivel psihologic orice om, inclusiv autoritățile publice locale, ar vrea să fie parte a noii guvernări.”
Europa Liberă: Dar admiteți că la nivel de Consiliu raional, Consiliu local ar putea să se regrupeze alianțele, majoritățile?
Dinu Plângău: „Cred că depinde de la caz la caz, dar cel mai probabil da. Foarte multe din tot ce se mișcă la nivel local depinde de ceea ce este și la nivel central. Dacă vorbim de administrația publică locală, v-am spus, justificarea multora de a fi parte a guvernării, fiindcă dacă nu ești parte a guvernării, nu mai primești niciun bănuț.”
Europa Liberă: Așa a fost practica până acum. Precedentul urât nu ar trebui să mai fie drept model pentru cei care acced la putere.
Dinu Plângău: „Sper că nu, dar oricum încă o să existe o perioadă pur și simplu conștiința asta psihologică că trebuie să fii parte a guvernării.”
Europa Liberă: Dar, în opinia Dvs., o reformă administrativ-teritorială s-ar cere?
Dinu Plângău: „Absolut!”
Europa Liberă: De ce?
Dinu Plângău: „Bine, eu vă dau doar un exemplu. Dacă vorbim de același Consiliu raional, sunt direcții sau comisii care au bugete de 2-3 milioane de lei, direcțiile agricultură din cadrul majorității consiliilor raionale au bugete de 2-3 milioane. Ce fac ele? Absolut nimic.”
Europa Liberă: Credeți că sunt ineficiente?
Dinu Plângău: „Absolut. Poate pe timpul Uniunii Sovietice puteau să dicteze care sunt prioritățile unui an și ce trebuie de recoltat, care este politica ș.a.m.d., acum sunt absolut ineficiente anumite direcții, poate că nu toate, în condițiile în care bugetul unui sat este de 2-3 milioane de lei. Despre ce vorbim?”
Europa Liberă: Dar cum să se facă această reformă administrativ-teritorială, să vină reforma de la centru sau mai degrabă ar trebui să se pornească din teritoriu?
Dinu Plângău: „Evident că orice voință trebuie să vină de la centru în asemenea situații, dar intenția poate porni și de jos, adică doleanțele, necesitățile, primarii să facă presiune în acest sens. Noi am văzut și anul trecut câteva proteste ale primarilor atunci când socialiștii și cu Șor voiau să le mai taie din competențe. Orice presiune evident că trebuie să fie examinată, orice doleanță trebuie să fie auzită și totul depinde deja de cum va fi gestionată în viitor. Asta nu înțeleg ca primarii care își doresc, mai ales că știu că și Congresul Autorităților Locale își dorește acest lucru, să trimită scrisori, proiecte la parlament ca deputații să le voteze.”
Europa Liberă: Se zice că reformele trebuie făcute în primii ani de guvernare, pentru că după asta vin alte alegeri, vin alegerile locale, prezidențiale și iar parlamentare și ciclul ăsta e mereu în desfășurare.
Dinu Plângău: „Sunt de acord, dar mai avem încă doi ani până la viitoarele alegeri locale și cred că este mai mult decât suficient timp ca să fie rezultate deja.”
Europa Liberă: Relația cu Estul și cu Vestul. Credeți că va fi afectată relația moldo-rusă din moment ce a câștigat o forță prooccidentală?
Dinu Plângău: „Nu cred. Nu știu de ce ar afecta aceste relații. Bine, evident că orice partid trebuie să aibă o viziune clară, o direcție clară încotro ne îndreptăm, ce proiect vrem să implementăm în Republica Moldova, proiect de țară, am în vedere, dar nu cred că va afecta relațiile.”
Europa Liberă: Dar primele reacții venite de la Moscova sunt că, în caz că cei care au câștigat alegerile parlamentare anticipate în Republica Moldova nu vor ține cont că trebuie să îmbunătățească relația cu Federația Rusă, ar putea să aibă de suferit inclusiv când e vorba de dosarul transnistrean?
Dinu Plângău: „Probabil sunt niște mesaje politice absolut evidente care vin de obicei din partea Federației Ruse că, vedeți, țineți cont că și noi suntem prezenți aici, în Republica Moldova. Și ei sunt prezenți destul de bine în Republica Moldova, au partide care le reprezintă interesele, au și oameni în diferite structuri, inclusiv în cele inteligente și stau OK în Republica Moldova, din păcate. Mi-aș dori ca Republica Moldova și oamenii din Republica Moldova să poată gestiona mai bine situația pe intern, haideți să spunem așa, fără implicări exagerate din afară, iar parteneriatele trebuie să fie construite pe principii reciproc avantajoase. Deci, nu doar ție, iar mie nimic. Știți, win-win...”
Europa Liberă: Reglementarea transnistreană ar trebui să se regăsească pe agenda actualei guvernări?
Dinu Plângău: „Absolut obligatoriu.”
Europa Liberă: Și fiind prioritară, cum poate fi soluționată problema transnistreană?
Dinu Plângău: „Prin securizarea zonei, în primul rând. Vă dați seama ce rușine avem noi? Pe parcursul perioadei, inclusiv cât am fost și noi în parlament când erau pur și simplu răpiți oameni și nu doar în Zona de Securitate. Deci, pentru mine, este ceva ieșit din comun în condițiile în care niciun cetățean nu se poate simți în siguranță. Mâine poate ceva am spus nu chiar plăcut despre așa-numitul lider al regiunii transnistrene și pot să fiu răpit de trupele paramilitare chiar din centrul Chișinăului. Haideți să fim serioși!
Trebuie de reglementat această situație foarte bine ca să nu mai mergem doar la cedări. În ultimii câțiva ani, Republica Moldova în raport cu regiunea transnistreană a mers doar la cedări. Evident, este nevoie de un plan de integrare, dacă noi considerăm că zona respectivă cu cetățenii ei sunt parte componentă a Republicii Moldova, trebuie să existe un plan foarte bine elaborat, dar, din păcate, nimeni până acum n-a avut o viziune clară și nu s-a văzut această problemă ca una prioritară. Într-adevăr, acesta este un subiect foarte sensibil și trebuie abordat foarte-foarte atent.”
Controlul asupra activității partidelor politice trebuie să fie nu doar în perioada electorală, ci pe parcursul întregului an
Europa Liberă: Fiind legiuitori, nu ați reușit să îmbunătățiți prevederile Codului electoral. A rămas o restanță?
Dinu Plângău: „Da, desigur. Noi am îmbunătățit atâta cât am putut, pentru că nu ne-am aflat la guvernare foarte mult timp, doar parțial și nu am reușit. Dar acum eu sper că o să fie îmbunătățit. Noi am înregistrat două proiecte de modificare a legislației, astfel încât, pe de o parte, este proiectul dlui Munteanu cu votul alternativ care trebuie doar votat, întrucât pe seama acestui proiect s-a discutat cu exponenții societății civile, cu Asociația Promo-LEX, cu CEC-ul, deci este un proiect, practic, gata, noii deputați pot doar să ridice mâna în sus și peste 4 ani să avem vot alternativ. Pe de altă parte, este proiectul cu două zile de vot, este proiectul referitor la modificarea Legii cu privire la statutul partidelor politice, iarăși despre problema care vorbeam, despre finanțarea partidelor politice, despre activitatea partidelor politice. Controlul asupra activității partidelor politice trebuie să fie nu doar în perioada electorală, ci pe parcursul întregului an.”
Europa Liberă: Am discutat despre ce trebuie să facă noua guvernare. Ce sugestii ați avea ca să nu facă?
Dinu Plângău: „Să nu devină orgolioși, să nu se desprindă foarte mult de la așteptările și doleanțele oamenilor, să știe că au o responsabilitate enormă în față. Și cea mai mare primejdie care îi poate paște pe unii conducători care dețin puterea absolută este să se îmbete cu apă rece și să devină cumva..., distanța dintre demnitari și popor să devină prea mare. Eu sper ca ei să nu comită această greșeală, pentru că atunci va exista o problemă. Trebuie să rămână la nivelul de unde au început și să încerce să tragă în sus, nu să se despartă de marea majoritate a cetățenilor.”
Europa Liberă: Ați spus că o să vă preocupe în mod prioritar activitatea partinică, dar vă trebuie și un salariu?
Dinu Plângău: „Da.”
Europa Liberă: Și o să căutați un job?
Dinu Plângău: „Sigur că nouă, ca membri deja șomeri în partid, probabil, primele două luni au să ne permită economiile cumva să mai rezistăm, după care, evident, unii au să se întoarcă la activitățile de până la intrarea în parlament, alții își vor găsi un nou job.”
Europa Liberă: Dvs. ce ați lucrat înainte de a veni în parlament?
Dinu Plângău: „Eu am avut câteva proiecte în organizații neguvernamentale, dar prioritatea mea până la congres este să mă implic deplin în organizarea congresului, în menținerea echipelor. Evident vom apela și la donații, la oameni care vor să vadă această echipă și în continuare activă și unită să contribuie și mai departe pentru partid și o să mergem înainte. Nu este absolut nicio problemă dacă putem să facem part-time voluntariat ca partide extraparlamentare.”
Europa Liberă: Și ce mesaj aveți pentru cetățeni, iată, în ajunul aniversării a 30-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova? Pe 27 august se împlinesc 3 decenii de când statul a devenit independent, ce mesaj aveți pentru cetățeni?
Dinu Plângău: „Să fie optimiști și să încercăm fiecare cu cât poate să ne aducem contribuția la prosperitatea statului, a cetățenilor, a fiecărui cetățean și să tindem spre niște proiecte normale, europene, să avem în viziune un model de stat pe care vrem să-l construim aici și fiecare să-și aducă contribuția oriunde s-ar afla, fie că este bugetar, fie că este agent economic, să-și facă bine treaba, să-și iubească aproapele, să rămână optimist și să fie mai deschis și către nevoile celor din jur – asta este cel mai important.”
Europa Liberă: Unii cred că colacul de salvare pentru Republica Moldova ar fi inclusiv implicarea tinerilor în viața politică.
Dinu Plângău: „Ei se implică...”
Europa Liberă: Vedeți această dorință a generației tinere să vină în marea politică?
Dinu Plângău: „Da, desigur. Există o așa percepție că tinerii cumva sunt desprinși de cealaltă parte a societății.”
Europa Liberă: Prezența la vot arată că în rândul tinerilor a fost destul de modestă.
Dinu Plângău: „Eu cred că anul acesta și în alți ani a fost o prezență destul de bună a tinerilor la alegeri, reieșind din numărul lor în general. Și mă bucură foarte mult faptul că și în Platforma DA sunt foarte mulți tineri care au crescut considerabil și la PAS vedem mulți tineri care se implică.”
Europa Liberă: Ați fost cel mai tânăr deputat în legislatura precedentă.
Dinu Plângău: „Eu nu văd o problemă, dar, evident, este nevoie de implicarea lor, poate de modificat un pic legislația ca să le dea anumite avantaje atunci când merg să se angajeze, pentru că deseori angajatorul se uită care a fost experiența, vechimea în muncă ș.a.m.d. Deci, trebuie cumva încurajați tinerii să rămână, dar iarăși asta depinde foarte mult de salariile pe care le au. Eu spuneam de fiecare dată că, bine, când ești doar un tânăr absolvent al facultății poate îți este suficient un salariu mic și cumva te descurci, atât timp cât ai nevoie să te întreții doar pentru tine personal...”
Europa Liberă: Dar un salariu decent în Republica Moldova ce mărime ar trebui să aibă?
Dinu Plângău: „Depinde de la caz la caz. Dar haideți să abordăm problema în complexitate. Dacă ești tânăr, absolvent al unei facultăți, cumva un salariu de vreo 6 mii (cam astea-s salariile medii în instituțiile de stat sau în oricare alte instituții), în jur de 7 mii de lei, presupunem, cumva poate îți ajunge să te întreții personal, dar ulterior, când apare ambiția de a-ți întemeia o familie, necesitatea să ai un acoperiș deasupra capului, evident cu acești bani este imposibil să te descurci, trebuie să lucrezi o viață întreagă și oricum nu ți-ar ajunge de un apartament, pentru că mai ai și alte cheltuieli. Evident, este nevoie de ridicat capacitatea economică, capacitatea de plată a cetățenilor și atunci mulți ar rămâne acasă, nu ar pleca să facă munci la negru în state străine, unde se adaptează foarte greu. Eu personal am foarte mulți prieteni care, din păcate, având chiar un salariu destul de bunișor, mai sus decât media, au plecat peste hotare doar ca să câștige bani și să-și cumpere un apartament. Aceasta este o problemă foarte mare în Republica Moldova, de asta și pleacă de aici tinerii, problemele lor nu diferă cu nimic de-ale altora. Probabil, avantajul părinților noștri a fost că pe timpuri era mai ușor să-ți cumperi o locuință și de asta mulți au rămas.”
Europa Liberă: Totuși, cei care urmează să ajungă la putere asta promit, că vor încerca să aducă bunăstare, prosperitate, așa că să vedem dacă e o cale lungă de la promisiune până la faptă. Mulțumim foarte mult pentru această discuție și vă mai așteptăm și cu alte ocazii!
Dinu Plângău: „Vă mulțumesc!”
