Președintele Biden este confruntat cu o arhitectură de securitate globală din ce în ce mai complexă, de la raporturile cu alte puteri, până la crize regionale și globale. În primăvară au fost acțiunile provocatoare ale Rusiei la frontiera cu Ucraina și apoi conflictul dintre Israel și palestinienii din Gaza. Tensiunile dintre India și Pakistan nu sânt noi, dar rațiuni de îngrijorare au apărut la frontiera din Himalaya, unde s-au și produs ciocniri. În Venezuela continuă lupta pentru putere, criza umanitară din Yemen se accentuează în timp ce în Siria și Liban continuă conflictele interne, alimentate și de intervenții străine.
De-a lungul mandatului său Biden poate fi confruntat cu escaladarea tensiunilor cu Coreea de Nord, țară despre care se crede că ar putea avea armament nuclear, în timp ce raporturile cu Iranul sânt incerte – cu întrebarea dacă cele două țări pot reveni la acordul nuclear. Experții cred și că la un moment dat, chiar dacă nu foarte curând, China va încerca să intervină în Taiwan, ceea ce va antrena o reacție americană. Între timp, se mențin tensiunile din Marea Chinei de Sud.
Tulburări interne continuă în diverse țări, de la Myanmar la Haiti și de la Belarus la Cuba. Tranziția la președinție în Peru a fost întârziată de acuzații de fraudă, iar forțele de ordine din Columbia au reprimat mari manifestații. Instabilitatea din America Centrală continuă sa genereze fluxuri de imigranți ilegali în Statele Unite. Etiopia este în prag de război civil, iar în Africa de Sud au avut loc ample manifestații de protest.
Afganistanul rămâne una dintre cele mai instabile țări și situația se poate înrăutății după retragerea americană. Biden are de luat o decizie și cu privire la efectivele militare din Irak, angajate acum în conflicte cu miliții sprijinite de Iran. Pe plan economic riscul despre care vorbesc experții este inflație, care ar putea deraia creșterea economică post-pandemie.
