Le Monde și multe alte mari ziare europene și americane își continuă azi seria revelațiilor începute ieri, în cadrul structurii numite Forbidden Stories, împreună cu alte 16 mari ziare (printre care Le Soir în Belgia, The Guardian în Anglia, sau Süddeutsche Zeitung în Germania, iar din SUA Washington Post).
Este vorba de rezultatele unei lungi anchete, efectuate de 16 mari ziare împreună cu Amnesty International, privind „Proiectul Pegasus” (the Pegasus Project), o vastă rețea de spionaj cibernetic bazată pe un program informatic secret israelian cu acces la telefoanele a zeci de mii de jurnaliști, avocați și oameni politici în multe țări universale. Jurnaliștii au putut ei înșiși avea acces la datele a circa 50.000 de personalități din presă, justiție și sfera politicului. Printre organizațiile media cu ziariști vizați se numără Wall Street Journal, CNN, New York Times, dar și Europa Liberă și Vocea Americii.
Ungaria – presa și societatea civilă sub control
Baza de date israeliană la care au avut acces jurnaliștii conține printre atâtea altele 300 de numere de jurnaliști, oameni de afaceri și patroni de presă din Ungaria. Ungaria este de altfel singura țară europeană al cărei guvern se arată a fi făcut apel la serviciile firmei israeliene pentru a spiona presa și opozanții de acasă. Le Monde scrie în numărul de astăzi că pe listă se regăsesc nume atât de răsunătoare ca jurnaliștii András Szabó și Szabolcs Panyi, de la site-ul de investigații Direkt36. În ultimii ani, acest site a publicat o serie de anchete, foarte deranjante pentru putere, despre relațiile lui Viktor Orbán cu Rusia și China.
În 2019, de pildă, Szabolcs Panyi, care ancheta asupra transferului Băncii Internaționale de Investiții de la Moscova la Budapesta, a descoperit că telefonul său a fost infectat de nu mai puțin de 20 de ori. În acel an, 2019, La Libre Belgique scria deja că sediul băncii de la Budapesta aduce cu un biroul unor servicii de spionaj.
Pegasus conține „o bază de date amețitoare” scrie Le Monde, printre care se numără un șef de stat și doi premieri europeni, dar și prinți arabi, dizidenți, miliardari și politicieni europeni sau africani. Dar mai ales sute de jurnaliști, avocați, opozanți și militanți pentru drepturile omului. În India, cum o revelează Libération, era spionat chiar nimeni altul decât șeful opoziției, Rahul Gandhi.
Pegasus este un program extrem de intruziv, pentru că aspiră, fără să se facă remarcat, cu toată discreția, totul dintr-un telefon: emailuri, contacte, localizarea geografică, SMS-uri, apeluri telefonice, documente, fotografii… «Total inacceptabil», a tunat luni președinta Comisiei europene, Ursula von der Leyen. La Londra, The Guardian citează reacțiile multor altor politicieni, din lumea întreagă. Tot The Guardian mai scrie că recursul guvernelor la o firmă privată pentru a spiona cetățenii marchează trecerea la o nouă eră a supravegherii. Deodată, iată că argumentul potrivit căruia “cine n-are nimic de ascuns nu trebuie să se teamă” se vede îngropat definitiv.
Întreprinderea israeliană NSO, aflată în spatele programului, vindea datele culese (piratate) unor guverne, încă nenumite. NSO funcționează din 2011, un deceniu de ilegalitate totală, constată Le Monde, care conchide că activitățile NSO explică anumite detalii din apropierea recentă între Israel și țări ca Arabia Saudită, Marocul sau Ungaria.
Cum a scris-o și Süddeutsche Zeitung, prin această armă de supraveghere cibernetică a reușit guvernul lui Viktor Orbán să închidă sau să controleze și ce mai rămăsese din presa liberă, dar și The Guardian preia asta în detaliu.
În Ungaria, ministerul justiției, condus de fidela aliată a lui Orbán Judit Varga, poate decide oricând o ascultare de 24 de ore a oricărui telefon, fără vreun control, o practică denunțată de un verdict al Curții europene a drepturilor omului. De altfel, Judit Varga a spus pentru cotidianul Népszava că guvernele au nevoie de tehnologie.
Washington Post scrie că acest sector al spionajului privat nu este reglementat mai nicăieri. Întreprinderea este protejată de ministerul israelian al apărării. Ungaria e singura țară europeană clientă a firmei israeliene, celelalte fiind: Azerbaidjan, Kazahstan, India, Israel, Bahrain, Mexic, Maroc, Rwanda, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite.
Pe lista jurnaliștilor cu telefoanele infectate se află și Jamal Khashoggi, asasinat în 2018 în consulatul de la Istanbul al țării sale de către un comando venit special din Arabia Saudită ca să-l omoare.
La Bruxelles, Le Soir îl citează pe nimeni altul decât pe „lansatorul de alertă” (whistleblower) Edward Snowden, care a acordat un interviu în legătură cu Proiectul Pegasus și care spune: «Dacă nu facem nimic pentru a opri comercializarea acestei tehnologii, în curând vom avea nu doar 50.000 de victime, ci 50 de milioane.»
Spionajul din Ungaria – un test pentru Europa
Cotidianul din SUA Washington Post, unul din cele 16 ziare care au demascat Proiectul Pegasus, scrie că întreaga afacere reprezintă un test și o criză pentru Europa în sine. Viktor Orbán era deja văzut ca o sperietoare și un mini-tiran care în 12 ani de când e la putere a transformat Ungaria dintr-o democrație europeană încă fragilă într-un spin „iliberal” în coasta Europei, sau chiar un “stat mafiot post-comunist,” în care presa e condusă de aliații săi, care controlează și vaste sectoare ale economiei. Noua lege anti-LGBTQ a iritat și scandalizat atât de tare alte guverne în UE, încât premierul Olandei Mark Rutte a mers până la a sugera, la summitul UE de luna trecută de la Bruxelles, că Ungaria ar trebui să iasă din Uniune.
Viktor Orbán doar a pufnit și a satirizat această indignare morală, spunând că e vorba de un “demers colonial”. Metodele de supraveghere și control prin intermediul firmei israeliene încalcă însă cu totul legislația UE în legătură cu protecția datelor digitale (digital privacy protections).
Că Viktor Orbán trebuie oprit cât de repede este și opinia opoziției din Ungaria. “Este poate ultima șansă”, a spus Gergely Karacsony, primarul capitalei, Budapesta, și unul din principalii oponenți ai lui Orbán, vorbind recent cu revista The Atlantic. “Dacă pierdem acum, asta ar putea avea consecințe uriașe.”
Pirateria informatică a Chinei
În sfârșit, rămânând în domeniul pirateriei cibernetice, El Pais în Spania anunță că SUA, UE și NATO acuză direct China de ciber-atacul asupra serverului de curier electronic al Microsoft. CNN anunță de asemenea că administrația Biden analizează acum toate opțiunile pentru a pedepsi China.
În schimb, într-o analiză mai degrabă liniștitoare, Financial Times scrie că Pekinul este departe de a-și putea realiza ambițiile militare care i-ar permite să rivalizeze cu SUA.
China, conchide Financial Times, este departe de a putea deveni o superputere, pentru încă multă vreme de acum înainte. În schimb, Pekinul cel puțin nu are nevoie să plătească o firmă israeliană pentru a-și spiona cetățenii.
