Linkuri accesibilitate

Presa pro-Kremlin face propagandă anti-NATO după retragerea din Afganistan (veridica.ro)


Ziare de la București

Revista presei de la București.

Presa pro-Kremlin folosește subiectul retragerii trupelor americane din Afganistan pentru a descuraja eforturile euroatlantice ale Ucrainei, Georgiei și Republicii Moldova, scrie Marin Gherman, pe veridica.ro și spune că „Jurnaliștii ruși citează experți apropiați de Moscova care susțin că NATO va lăsa țările care nu fac parte din Alianță singure în fața problemelor de securitate cu care se confruntă și doar Rusia are capacitatea de a proteja fostele state post-sovietice”.

Presa din România despre propaganda anti-NATO a presei pro-Kremlin
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:19 0:00
Link direct

Între timp, comentariul Magdei Grădinaru de la spotmedia.ro despre situația din Afganistan se ocupă de reacția (sau non-reacția) președintelui Klaus Iohannis în acest context. Ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării convocată de președinte pentru 25 august este deja tardivă. „Analiza pe care o va face Bucureștiul va fi anacronică și inutilă, de vreme ce strategiile de răspuns la nivel occidental vor fi fost deja formulate”.

...nimeni n-a crezut în Afganistan în statul creat după 2001

Mihai Maci scrie pentru contributors.ro pentru a-și formula propria opinie ca răspuns la întrebarea de ce s-a prăbușit atât de rapid statul afgan : pentru că nu a existat niciodată. Afganii au colaborat la structura de stat adusă de americani, dar și-au păstrat de fapt propriile structuri tradiționale de organizare socială - triburi și clanuri -, care nu au nimic de a face cu democrația și parlamentarismul. Au rămas doar „câțiva radicali formați în Occident”, în rest, „nimeni n-a crezut în Afganistan în statul creat după 2001”. „Ceea ce am văzut în ultimele zile, mai scrie Mihai Maci, nu a fost doar eșecul celei mai mari puteri a lumii în raport cu o țară înapoiată și săracă, ci – poate mai ales – limita Modernității (pe care, tocmai pentru că ne-am instalat în ea, noi o considerăm inevitabilă)”.

Și Cristian Câmpeanu (de la revista 22) creditează aceeași explicație. Crede că au renunțat cu adevărat la acest tip de legături (tribale, de clan) cel mult un milion de afgani, cei pe care toată lumea i-a văzut alergând către aeroport și agățându-se de avioanele occidentale. Și o făceau din pricina sentimentului că „într-un regim taliban ei nu vor putea fi apărați de nimeni, vor fi paria și, ca urmare, primele victime”. Câmpeanu nu crede deloc în ideea că talibanii se vor fi schimbat din 2001 până acum. Ideea e „fata morgana din deșertul afgan”. „Talibanii vor impune același regim de teroare. (…) Or, acesta este mediul propice unde pot crește și se pot dezvolta grupări teroriste islamiste de toate felurile”. De aici întrebarea : „Dacă are loc un atac terorist de proporții?” și scepticul răspuns : „Fără să fi păstrat măcar o bază în Afganistan, americanii vor avea mari probleme să contraatace”.

În rest, presa de la București se preocupă intens de conflictul de la vârful Partidului Național Liberal, văzut ca act sinucigaș. Lui Emilian Isăilă, de la spotmedia.ro, i se pare că revede episodul eșecului Emil Constantinescu – Convenția Democratică, din 1999, iar 2024 se profilează ca revenirea Partidului Social Democrat din 2000-2004.

Pentru Dan Tăpălagă, de la G4Media, eventuala revanșă a PSD s-ar baza pe „un public debusolat, frustrat și dezamăgit de conducătorii săi”, așadar „ușor de manipulat, pradă ușoară pentru populiști și alți vânzători de iluzii”. Și cum PSD nu are încă un candidat puternic la prezidențiale, multe priviri se îndreaptă spre istoricul Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, „tot mai prezent în spațiul public cu mesaje din zona naționalistă de tip AUR, mai nou și cu binecuvântarea patriarhului Daniel.”

XS
SM
MD
LG