Parlamentul a adoptat un amendament constituțional care întărește independența judecătorilor în fața factorului politic: aceștia vor fi numiți în funcție pentru toată viața, până la pensionare, și nu vor mai trebui să treacă printr-o perioadă de probă de 5 ani, iar șefa statului, care îi numește pe noii judecători nu va putea respinge decât o singură dată o candidatură propusă de Consiliul Superior al Magistraturii. Amendamentele au fost sprijinite atât de majoritatea parlamentară, cât și de opoziție, cu toarte că în aparență contrazic stilul noii puteri care a arătat până acum că, dimpotrivă, vrea să-și asume politic mai multe numiri și remanieri în sistemul de justiție, inclusiv la Procuratura Generală și Centrul Național Anticorupție.
Setul de amendamente răspunde, în primul rând, nevoii de absolvire a magistraților începători de un termen de probă, de cinci ani, înainte de admiterea pe viață în sistem, termen ce se crede că le știrbește din independență. Pe eliminarea lui din Constituție au insistat de-a lungul vremii atât magistrații moldoveni, cât și instituțiile occidentale care ajută R. Moldova să-și reformeze justiția.
Început să fie elaborat de mai mulți ani și trimis, în sfârșit, în 2020, pentru validare la Curtea Constituțională de un guvern socialist, proiectul a fost aprobat atunci doar parțial, însă oricum această aprobare îi absolvă pe noii guvernanți de nevoia să-l verifice repetat la Înalta Curte.
Prin urmare, legea poate să intre în vigoare, imediat după promulgare, iar magistrații nu vor mai fi triați de politicieni, ca înainte, până să acceadă pe viață în meserie, un lucru salutat de breasla de judecători și organizațiile societății civile.
O altă prevedere din proiect îi va permite însă șefei statului să-i promoveze ea în funcție, în locul parlamentului, pe magistrații Curții Supreme de Justiție. Este schimbarea poate cea mai importantă pentru actualele autorități, care obțin astfel posibilitatea legală să schimbe garnitura de magistrați din CSJ și să pornească, de la această curte de prim rang, curățenia în sistemul de justiție.
Tot aceasta este prevederea care punea sub risc cel mai tare votul de acum al socialiștilor în favoarea amendamentului, vot fără de care majoritarii nu l-ar fi putut cel mai probabil promova. Faptul că socialiștii sunt cei care l-au dus prima dată până la capăt și i-au cerut validarea la Curte i-a făcut totuși cel mai probabil să-l accepte și acum, așa cum a sugerat azi în plen socialistul Vlad Batrîncea.
„Aducem felicitări și fostului ministru al justiției, și întregii echipe a guvernului, și fostei conduceri a țării, care au muncit asupra acestei reforme, care a avut loc cu respectarea tuturor procedurilor. Solicităm colegilor din majoritatea parlamentară să respecte aceeași abordare și în ceea ce ține de legea procuraturii, și în cazul altor reforme pe care le promovați.”
Pachetul aduce mai multe schimbări și în structura și activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, mai importantă fiind cea care îi exclude din componența sa pe procurorul general, ministrul justiției și președintele CSJ – o excludere pe care la fel se insistă de mai multă vreme de la nivel european, dar care abia acum se întâmplă.
Majoritatea PAS din legislativ, care are de gând, într-o etapă următoare, să supună corpul de magistrați, la fel pe procurori unei evaluări ca în Albania, adică din exteriorul sistemului, inclusiv cu participarea experților din străinătate, crede că amendamentele adoptate azi o vor ajuta să dea start reformelor judiciare. Până acum, însă, aceeași majoritate a adoptat și câteva legi extrem de criticate, de opoziție, dar și de către societatea civilă, cum ar fi cea de a-l supune pe procurorul general unei evaluări, după care, eventual, să-l demită.
