Linkuri accesibilitate

SUA și alegerile din Germania


Cancelarul german Angela Merkel și președintele american Joe Biden, la Casa Albă de la Washington, 15 iulie 2021.
Cancelarul german Angela Merkel și președintele american Joe Biden, la Casa Albă de la Washington, 15 iulie 2021.

Analiști politici apreciază că semnalele rezultatelor alegerilor din Germania pentru politica externă americană sunt amestecate, dar în general de continuitate, indiferent de scenarii.

Nu se știe încă ce compoziție va avea coaliția de la Berlin, dar se anticipează că două partide – Verzii și Liberii Democrați – ar putea fi arbitrii acesteia. Ori ambele partide se pronunță pentru o poziție mai fermă decât cea a Angelei Merkel, în legătură cu postura agresivă a Chinei, ceea ce reprezintă o prioritate importantă pentru administrația Biden. Ori, indiferent dacă social democrații sau creștini democrații vor conduce coaliția, aceasta va include probabil ambele partide mai mici, din cauza performanței lor electorale bune.

Din perspectiva alianței transatlatice, în coordonatele actuale, experți apreciază că creștin-democrații, dacă ar conduce coaliția, ar asigura mai multă continuitate – o legătură puternică cu Washingtonul, participare la mecanismele de securitate colectivă și aranjamente politice.

Numai că creștin-democrații au pierdut alegerile, înregistrând o scădere de popularitate marcată, iar social-democrații, cei care au câștigat, se exprimă ceva mai vag, spunând doar că este necesară o forță modernă și bine echipată pentru îndeplinirea obligațiilor Germaniei.

Verzii resping obiectivul de 2 procente din buget pentru apărare, ori se consideră că o coaliție de centru-stânga va continua și poate accentua tendința de până acum de a nu investi în forțele militare germane, atât cât NATO solicită.

Se mai pune și problema unui acord de colaborare în chestiunea armamentului nuclear. Germania furnizează acum avionul de tip Tornado, aprobat să transporte armament nuclear, dar Statele Unite au cerut înlocuirea cu un tip nou, decizie pe care un nou guvern de la Berlin trebuie să o ia până în 2024, în condițiile în care armele nucleare nu sânt populare în Germania, mai ales în rândurile electoratului de stânga.

În legătură cu China, social-democrații nu sunt mai duri decât creștin-democrații, dar partidele mai mici o fac și în privința Beijingului, dar și a Moscovei, punând accent pe respectarea drepturilor omului și domniei legii. O coaliție cu America este însă problematică. Majoritatea germanilor crede că între Statele Unite și China s-a declanșat un război rece, dar un sondaj arată că doar 18% sunt de părere că Germania ar trebui să participe.

Din perspectiva pivotării americane către Asia, verzii și liberal-democrații la guvernare ar fi o veste bună, dar nu neapărat în sensul colaborării cu Statele Unite, ci mai curând mai multă convergență între raportarea americană și cea europeană cu privire la China, decât a fost cazul cu Merkel. O modificare dacă nu majoră, cel puțin de nuanțe, ar putea fi însă în conturarea rolului pe care Germania îl joacă în NATO.

XS
SM
MD
LG