Peste 60 la sută dintre moldovenii plecați peste hotare, ar lua în considerare reîntoarcerea acasă, dacă în R. Moldova ar exista o guvernare puternică și un stat de drept. Aceasta e concluzia la care a ajuns cel mai recent studiu al Organizației Internaționale pentru Migrație - OIM (o agenție a Națiunilor Unite), care analizează condițiile ce ar motiva imigranții să revină acasă. Săptămâna trecută, Biroul relații cu diaspora al Cancelariei de Stat a anunțat că lucrează la un program național pentru a stimula revenirea acasă a imigranților economici moldoveni și a facilita reintegrarea acestora în circuitul economic local. Concluziile studiului ONU sunt sintetizate în relatarea Dianei Răileanu.
Autorii cercetării au stat de vorbă cu câteva sute de moldoveni stabiliți în afara țării. Fiecare al șaselea a declarat că ar vrea să revină acasă dacă ar avea oportunități reale de angajare sau investiție. Ce salariu și-ar dori un moldovean care a muncit și a locuit ultimii ani în străinătate? Între 1.200 și 2.000 de euro. Mulți însă nu își doresc neapărat să revină acasă pentru a se angaja. Le-ar conveni să mai și poată investi banii agonisiți muncind peste hotare.
Cercetarea arată că fiecare al patrulea intervievat ar deschide afaceri în domeniul turismului și educației. Economistul Dumitru Vicol, analist investițional bancar stabilit la Londra, observa într-un recent interviu pentru radio Europa Liberă, că o bună parte dintre imigranții moldoveni trăiesc cu senzația că într-o zi numaidecât vor reveni acasă:
„Trebuie să înțelegeți, chiar dacă ești plecat de mult timp, oricum rămâi străin printre străini, chiar dacă ai un job bine plătit, ești bine integrat, oricum rămâi un străin. Poate doar copiii noștri născuți acolo vor fi mai integrați, dar noi, nu vreau să generalizez, dar eu cred că mă voi considera mereu străin acolo, chiar dacă sunt sau voi fi cetățean britanic. Oricum, patria mea e aici, doar că orice revenire trebuie gândită bine, astfel ca să nu ai regrete.”
Ce i-ar împiedica, totuși, pe moldovenii din diasporă să ia în calcul la modul serios revenirea acasă? Majoritatea celor intervievați în cadrul studiului ONU au invocat corupția și lipsa unei justiții echitabile, prea puține locuri de muncă bine plătite și sărăcia. Și încălcarea drepturilor reprezintă un domeniu care ar ține departe moldovenii de casă. Or, 56 la sută dintre imigranții moldoveni consideră că oamenii care trăiesc în sărăcie sunt cei mai marginalizați și discriminați, fiind urmați de persoanele cu nevoi speciale și vârstnicii.
Serafima Soloviov este stabilită de peste 20 de ani la Moscova. Muncește peste hotare pentru a-și întreține fetele și nepoții care locuiesc la Chișinău. Spune că își dorește să revină în R. Moldova, doar că până acum schimbările de acasă au fost prea puțin convingătoare:
„De mult îmi pasă de țară, dar mi-i frică să mă întorc acasă. De ce nu m-am întors în țară? Din cauza fricii de sărăcie. Ar trebui să se deschidă uzinele, fabricile care aduceau venit statului, dar nu unui om oarecare în buzunar. Să deschidem locuri de muncă, ca pe timpuri, când omul nu avea nevoie să plece peste hotare. Asta-i principalul. Stau toate pământurile pârloagă. Țara trebuie refăcută din nou. De la zero trebuie luat”.
Autoritățile de la Chișinău au anunțat săptămâna trecută că își propun să elaboreze o strategie de durată ce ar încuraja revenirea imigranților acasă. Primele rezultate ar trebui să fie vizibile până în 2025, adică cel puțin 25% dintre cetățenii aflați în străinătate să-și exprime intenția de revenire și cel puțin 50% din cei reveniți să fie reintegrați cu succes, așa încât să nu plece din nou în străinătate.
