Cele două mari partide din România, PSD și PNL, cu toate că au decis să guverneze împreună, nu reușesc să cadă de acord nici măcar de principiu asupra viitorului premier, ce profil să aibă și din ce partid să fie
În România e așteptată la guvernare o mare coaliție, după ce vechiul aranjament al formațiunilor proreformiste a fost aruncat în aer acum două luni și jumătate. PNL, USR și UDMR au guvernat împreună mai puțin de un an, iar principalele disensiuni au fost asupra reformeleor din Justiție, pe care liberalii le-au tergivesat, UDMR le-a relativizat și doar Uniunea Salvați România (USR) s-a luptat pentru ele.
Practic, în România sunt încă în vigoare legile justiției, așa cum le-a lăsat fostul lider social-democrat, Liviu Dragnea, recent eliberat din închisoare după ce și-a ispășit pedeapsa de corupție. PNL a tras de asemenea de timp cât a putut pentru desființarea așa numitei Secții Speciale, Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ). Aceasta a fost înființată ca instrument împotriva magistraților implicați în rezolvarea dosarelor de corupție. Mai multe rapoarte internaționale i-au cerut României eliminarea acestei secții. Inclusiv Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis printr-o hotărâre clară încă din luna mai acest lucru.
Criza politică actuală din România a fost declanșată pentru că fostul ministru USR al Justiției, Stelian Ion a încercat să meargă prea departe cu refacerea legilor Justiției. Premierul liberal Florin Cîțu l-a demis pur și simplu fără explicații, iar președintele Klaus Iohannis i-a semnat demisia imediat. Aceste gesturi au dus la plecarea USR din guvern și, în cele din urmă, la căderea guvernului Florin Cîțu, după moțiunea de cenzură de la începutul lunii octombrie.
Ulterior liberalii au refuzat refacerea alianței cu USR, preferând să se asocieze cu PSD, o decizie care lasă în opoziție AUR și Uniunea Salvați România, două formațiuni total diferite, care nu vor putea face nimic împotriva arcului de guvernământ care se conturează în aceste zile și care va avea o majoritate de două treimi, suficientă inclusiv pentru modificarea Constituției.
Negocierile au început deja asupra formării guvernului, dar social-democrații și liberalii n-au reușit să avanseze, cu toate că cele două formațiuni speră să aibă noul executive gata până spre finele săptămânii viitoare.
Deocamdată discuțiile sunt în stadiu incipient atât în ceea ce privește structura guvernului, cât și programul viitorului executiv de la București. De altfel cele două mari partide din România, PSD și PNL, cu toate că au decis să guverneze împreună, nu reușesc să cadă de acord nici măcar de principiu asupra viitorului premier, ce profil să aibă și din ce partid să fie. E posibilă analizarea unui eventual premier independent, dacă PSD și PNL nu reușesc să-și depășească propriile opțiuni. Sau, poate, e așteptat verdictul președintelui.
Alături de social-democrați și de liberali, în guvernul următor va rămâne și UDMR, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, cu toate că nu se văd încă cerințele acestei formațiuni. Cu certitudine, UDMR nu va forța nota, pentru că PSD și PNL ar avea împreună o majoritate confortabilă și s-ar putea dispensa cu ușurință de maghiari. Prezența lor în viitorul cabinet din România indică, însă, o continuitate a bunei coabitări între majoritari și minoritari, un semn al menținerii unor minime standarde democratice.
Neînțelegerile între liberali și social-democrați par să fie foarte serioase, chiar dacă încă nu a bătut nimeni cu pumnul în masă. Astfel spre exemplu ambele partide, primul declarat de stânga și celălalt de dreapta, și-au măsurat forțele în primul rând asupra chestiunilor fiscalității într-o țară în care inflația se îndreaptă vertiginos spre 8%.
Fiscalitatea e unul dintre puținele domenii în care stânga și dreapta autohtone au puncte de vedere total diferite. Astfel, social-democrații cer cu o oarecare impetuozitate taxarea luxului și impunerea începând cu anul 2023 a impozitării progresive. Altfel spus salariile mari să fie impozitate mai mult, în vreme ce asupra lefurilor mici să se aplice taxe minime. Deocamdată, liderii PSD prezenți la negocieri nu au definit suficient de clar de la ce valori în sus, un bun sau un servici, poate fi considerat de lux.
De partea cealaltă liberalii consideră că trebuie păstrată cota unică de impozitare de 16%, care funcționează în România din 2005 și care a deschis porțile marilor investiții străine.
În plus, social-democrații cer mărirea pensiei, cu 11% anul acesta și cu 15% anul viitor și creșterea alocației pentru copii de la începutul lunii viitoare de la 214 lei la 300 de lei. PSD ar mai dori creșterea diferențiată a salariului minim pentru cei cu studii generale, față de cei cu studii superioare, în două etape, în așa fel încât la începutul verii viitoare, cei care au facultate să nu poată avea lefuri mai mici de 3000 de lei, adică 600 de euro impozitabili, iar ceilalți să aibă un minim de 2740 de lei, ceea ce înseamnă aproape 550 de euro. Liberalii prevăzuseră și ei creșteri, dar mult mai modeste și care nu acoperă inflația.
Impozitele și creșterile veniturilor sunt principalele falii în negocierea dintre PNL și PSD. Declarativ ar mai fi unele diferențe în ceea ce privește statul de drept, dar în fapt cele trei formațiuni care urmează să facă guvernul, PSD, PNL și UDMR nu sunt adepte entuziaste ale reformelor juridice. E de așteptat ca acest domeniu să rămână din nou restant și să ducă la subțierea electoratului liberal, care a ieșit în stradă împotriva contrareformelor PSD din acest domeniu.
